254 matches
-
Golia, 60-70 bolnavi la mănăstirea Neamțu. Azilurile erau "într-o stare mai rea și mai mizerabilă decât cum erau azilele din Franța, Anglia etc. în prima jumătate a secolului al XVIII-lea; cu asemenea azile nu putem zice că asistăm alienații, ci-i zvârlim într-un ospiciu de infirmi de unde să nu mai iasă niciodată". Încadrat în conjunctura epocii, în Moldova, Al. Brăescu nu a avut predecesori comparabili cu el prin calificare și activitate. A fost înmormântat în ziua de 1
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Societății de Medici și Naturaliști Iași, 1901, nr. 1, p. 1 și continuare 1901, nr. 2, p. 33. 13. Brăescu A. N., Asistența alienaților în Scoția, Iași, Tip. M. Goldner, 1902. 14. Brăescu A. N., Cum sunt considerați și asistați alienații în România, Iași, Dacia, 1903, p. 14. 15. Brăescu A. N., Tulburări vasomotorii de origine histerică. Edem albastru histeric, în Analele casei Spitalelor și Ospiciilor Sf. Spiridon Iași, 1898, vol. VIII, p. 695. 16. Brăescu A. N., Tratamentul psihozelor acute
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
vigoare sub raportul medical, juridic și social"99, studiul menționat a fost elaborat la Heidelberg (20 iulie-2 august 1902). Constituind o vedere de ansamblu a psihiatriei medico-legale, studiul cuprinde patru capitole distincte: I. Considerațiuni generale, II. Chestiunea responsabilității, III. Recunoașterea alienației și IV. Raportul psihiatric. Pe parcursul lucrării, Zosin epuizează evoluția concepțiilor referitoare la aspectele medico-legale implicate de psihiatrie și fixează indici de bază ai problemei, interpretați critic și comparativ cu mai multe legislații în vigoare, în 1902, în Germania, Franța, Anglia
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
loc: se păru că nu-i mare distanța de la o recunoaștere până la a cunoaște; așa că în psihiatrie, până în timpurile din urmă, nu se păru tocmai necesară existența cunoscătorilor speciali"101. Efectuând în continuare o interpretare istorică a evoluției concepției despre alienație, Zosin stabilește necesitatea legiferării specializării și psihiatriei sau cel puțin a instruirii medicilor practicieni în problemele medico-legale ale specialității, pe de altă parte a ameliorării legislației, atunci vagă și pretându-se la interpretări personale. Considerând (ca și Platon) că "nici o
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și mai drept a nu se trece peste părerea experților, singura ce în cazul special s-ar putea socoti suverană?"105 El se pronunță, de asemenea, pentru utilizarea datelor diferite de grafologie ca element ajutător al psihiatriei legale. Capitolul "Recunoașterea alienației" constituie o expunere succintă a celor mai semnificative acte medico-legale efectuate de bolnavii mintali. Acest capitol constituie un rezumat al concepțiilor lui Zosin cu privire la clinica psihiatrică. În linii mari, punctele de vedere exprimate atunci sunt încă valabile. Este interesantă evoluția
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
un rezumat al concepțiilor lui Zosin cu privire la clinica psihiatrică. În linii mari, punctele de vedere exprimate atunci sunt încă valabile. Este interesantă evoluția acestor idei la P. Zosin. Această evoluție este bine reflectată în articolul său "Nocivitatea ca sindrom în alienația mintală și ca substrat în pornirea criminală"106. Lucrarea, prezentată anterior ca o comunicare la Congresul medical din București (18 septembrie 1906), constituie, prin originalitatea ei, un moment unic în istoria psihiatriei românești. Multe idei incluse aici sunt frapante, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
atitudinea societății față de criminali. Individul sănătos mintal nu este criminal. Orice crimă implică o stare patologică de moment sau cronică. Individul sănătos este criminal ocazional. El nu poate prezenta nocivitate fiind sănătos mintal. Nocivitatea este un simptom care reflectă fie alienația mintală, fie o constituție psihopatică, o criminalitate înnăscută. Doctorul Zosin analizează ambele situații. La alienați, nocivitatea ("adică însușirea de a vătăma") se explică "prin faptul alterațiunii ce o sufere creierul său; de aceea, se poate spune că nocivitatea, la alienat
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
că în realitate e cu totul de excepție faptul că o boală anumită să fie pricinuită numai printr-un factor unic. Se observă, îndeobște, o înlănțuire de factori diverși. De aceea e greu de a spune în multe cazuri dacă alienația provine mai lesne dintr-o cauză morală decât dintr-o cauză fizică"121. Convins de caracterul științific al psihiatriei, pe care o vedea edificată pe criterii materialiste, Zosin stabilea relațiile acestei discipline cu alte științe. Relațiile menționate de Zosin sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Arhiva" Iași, 1905, nr. 7-8, pp. 308-313. 37. Zosin P., Asistența alienaților, în "Anuarul medical și farmaceutic român", 1906. 38. Zosin P., Intimidarea în tratamentul boalelor mintale, în "România medicală", nr. 1, 1906. 39. Zosin P., Nocivitatea ca simptom în alienația mintală și ca substrat în pornirea criminală, în "Archives de neurologie", Paris, vol. I, 1908, pp. 245-257, în "Buletinul Societății de Medici și Naturaliști Iași", 1906, nr. 12, p. 274. 40. Zosin P., Progresele psihiatriei și raporturile ei cu celelalte
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ei)..........................................................1,0-3,5 Comparația cu situația actuală este elocventă. În lucrările sale de psihiatrie socială, C. I. Parhon a militat pentru ameliorarea condițiilor de viață ale populației, pentru un standard mai bun. "Pentru a realiza o profilaxie morală a alienației mintale și a crimei trebuie să se realizeze un mediu social în care respectul vieții și al personalității fiecărui individ să devină parte integrantă a structurii psihologice a fiecăruia dintre membrii ei". Profesorului Parhon i se datorează una din monografiile
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
va putea încheia singur anumite acte juridice, dar numai în măsura în care nu-i produc o leziune. El nu va putea cere desființarea contractului pe care l-a încheiat, decât daca face dovada leziunii • Interzisul judecătoresc este persoana pusa sub interdicție datorita alienației mintale sau a debilității mintale. Pe durata punerii sub interdicție, lipsind capacitatea de exercițiu, persoana respectivă nu poate încheia nici un fel de contract. Dacă s-ar încheia un asemenea contract, el este lovit de nulitate relativă. O persoană alienată mintal
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
s-ar încheia un asemenea contract, el este lovit de nulitate relativă. O persoană alienată mintal sau debilă mintal, dar nepusă sub interdicție, are capacitate de exercițiu și poate încheia contracte. Dacă se va cere anularea contractului pe motiv de alienație sau debilitate mintală, va trebui să se facă dovada unei asemenea incapacități de fapt. • Interzișii legal sunt acele persoane care, în urma condamnării la o pedeapsa cu închisoarea, devin incapabili să-și mai administreze bunurile și să dispună de ele. Un
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
prin case Sau ne loveau, anemic, cu vorbe fără rost, Reumatismul firii le răbufnea din oase, Iar noi trăgeam din bârfe puterea de-a fi fost. Cristian Lisandru Ca o femeie despletită, neliniștea... 74 Ne-am încontrat, iubito, cu toți alienații, Cu decepționații, cu triștii secondanți, În ciuda mizanscenei, nu ne-au intrat în grații, S-au declarat ei înșiși ratați sau figuranți. Veniți la tratamentul cu dragoste deplină, Acesta e remediul pentru tristețea grea, Noi nu vă dăm calmante și nici
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
penală cazul fortuit conduce la înlăturarea caracterului penal al faptei. VI. Iresponsabilitatea 1. Noțiune. Iresponsabilitatea este definită în art. 48 din Codul penal astfel: „Nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală dacă făptuitorul, în momentul săvârșirii infracțiunii, fie din cauza alienației mintală , fie din alte cauze, nu poate să-și dea seama de acțiunile sau inacțiunile sale, ori nu poate fi stăpân pe ele.“ Așa cum rezultă din textul de lege enunțat mai sus, în acest caz persoana, fiind lipsită de discernământ
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
îndeplinită atunci când se constată că făptuitorul și-a provocat el însuși incapacitatea psihică (sau a stabilit cu altcineva să i-o provoace) pentru a se crea condiții favorabile comiterii unei fapte penale. c) Starea de incapacitate psihică să fie datorată alienației mintale sau altei cauze Această condiție presupune obligatoriu existența stării de alienație mintală sau a altei cauze asemănătoare alienației mintale (inconștienței) și anume leșinul, somnul hipnotic, somnambulismul etc. Caracteristic acestor stări este faptul că incapacitatea trebuie să se producă în
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
psihică (sau a stabilit cu altcineva să i-o provoace) pentru a se crea condiții favorabile comiterii unei fapte penale. c) Starea de incapacitate psihică să fie datorată alienației mintale sau altei cauze Această condiție presupune obligatoriu existența stării de alienație mintală sau a altei cauze asemănătoare alienației mintale (inconștienței) și anume leșinul, somnul hipnotic, somnambulismul etc. Caracteristic acestor stări este faptul că incapacitatea trebuie să se producă în condițiile unei stări psihice anormale. d) Fapta săvârșită în stare de iresponsabilitate
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
i-o provoace) pentru a se crea condiții favorabile comiterii unei fapte penale. c) Starea de incapacitate psihică să fie datorată alienației mintale sau altei cauze Această condiție presupune obligatoriu existența stării de alienație mintală sau a altei cauze asemănătoare alienației mintale (inconștienței) și anume leșinul, somnul hipnotic, somnambulismul etc. Caracteristic acestor stări este faptul că incapacitatea trebuie să se producă în condițiile unei stări psihice anormale. d) Fapta săvârșită în stare de iresponsabilitate trebuie să fie prevăzută de legea penală
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
taxează la venitul mediu net lunar, realizat în ultimele 12 luni. Taxa de timbru se stabilește de președintele instanței în raport cu venitul net al reclamantului. În cazurile în care cererea de divorț se întemeiază pe motivul că soțul pîrît suferă de alienație mintală cronică sau de debilitate mintală cronică ori este declarat dispărut prin hotărîre judecătorească definitivă, taxa de timbrare este de 500 lei. În cazul împăcării soților sau al retragerii cererii de divorț în tot cursul judecății se va restitui jumătate
HOTĂRÎRE nr. 1295 din 13 decembrie 1990 privind taxele de timbru pentru acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi asupra actelor de notariat şi a serviciilor prestate de acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107413_a_108742]
-
de 4.000 lei lunar, taxa de timbru pentru cererea de divorț este de 4.000 lei. Taxa de timbru va fi de 500 lei în cazurile în care divorțul este cerut pentru motivul că: a) soțul pîrît suferă de alienație mintală cronică sau de debilitate mintală cronică, este declarat dispărut prin hotărîre judecătorească definitivă ori și-a părăsit soțul, stabilindu-se în străinătate; ... b) soțul pîrît a fost condamnat pentru tentativă sau complicitate la tentativă de omor împotriva soțului reclamant
HOTĂRÎRE nr. 318 din 27 aprilie 1991 de modificare şi completare a unor dispoziţii din Hotărîrea Guvernului nr. 1295 din 13 decembrie 1990 privind taxele de timbru pentru acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi asupra actelor de notariat şi a serviciilor pr estate de acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107819_a_109148]
-
2. 5. Procedura adopției aparține autorităților competente ale părții contractante al carei cetățean este, la data adopției, cel ce urmează a fi adoptat. Interdicția Articolul 32 1. Cazurile și condițiile pentru punerea sub interdicție a persoanelor lipsite de discernământ datorită alienației mintale sau debilitații mintale, precum și cele pentru ridicarea acestei măsuri sunt supuse legii părții contractante al carei cetățean este persoana în cauză. 2. Jurisdicția aparține, în măsura în care prezentul tratat nu prevede altfel, autorităților competente ale părții contractante al carei cetățean este
LEGE nr. 177 din 4 noiembrie 1997 pentru ratificarea Tratatului dintre România şi Republica Moldova privind asistenţa juridică în materie civilă şi penală, semnat la Chişinău la 6 iulie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117990_a_119319]
-
va avea următorul cuprins: "Art. 613^1. - Prin derogare de la dispozițiile art. 613, presedintele instanței, primind cererea de divorț, vă fixă direct termen de judecată în cazurile în care divorțul este cerut pentru motivul că soțul pîrît: a) suferă de alienație mintală cronică sau de debilitate mintală cronică; ... b) este declarat dispărut prin hotărîre judecătorească definitivă; ... c) este plecat din țară de cel putin 2 ani, parasindu-și soțul. ... Președintele instanței, după ce a dat reclamantului sfaturi de împăcare, vă fixă termen
DECRET nr. 174 din 30 iulie 1974 pentru modificarea unor dispoziţii privitoare la divorţ din Codul de procedură civilă şi Codul familiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126329_a_127658]
-
A se vedea și: - art. 998-999 din Codul civil; - art. 14 alin. (1) din decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctiva. Capitolul 2 Interdicția Articolul 142 Cel care nu are discernământ pentru a se îngriji de interesele sale, din cauza alienației mintale ori debilitații mintale, va fi pus sub interdicție. Pot fi puși sub interdicție și minorii (Codul familiei, art. 9,19,151). A se vedea și: - art. 11 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice și persoanele juridice
CODUL FAMILIEI din 1953 - (*actualizat*) (actualizat până la 01 octombrie 2001*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138012_a_139341]
-
47 Nu constituie infracțiune faptă prevăzută de legea penală, al cărei rezultat este consecința unei împrejurări care nu putea fi prevăzută. Iresponsabilitatea Articolul 48 Nu constituie infracțiune faptă prevăzută de legea penală, daca făptuitorul, în momentul săvârșirii faptei, fie din cauza alienației mintale, fie din alte cauze, nu putea să-și dea seama de acțiunile sau inacțiunile sale, ori nu putea fi stapin pe ele. Beția Articolul 49 Nu constituie infracțiune faptă prevăzută de legea penală, daca făptuitorul, în momentul săvârșirii faptei
CODUL PENAL din 21 iunie 1968 - (**republicat**) (*actualizat*) actualizat până la data de 01 octombrie 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138014_a_139343]
-
sociale, în ceea ce privește lucrătorii din Vechiul Regat și din Basarabia, a legii maghiare XIX din 1907 pentru lucrătorii din Ardeal și a legii austriece din 1888 pentru lucrătorii din Bucovina. Articolul 14 Sub rezerva dispozițiilor art. 17, supușii români cari din pricina alienației mintale au nevoie de îngrijiri, vor beneficia în Franța, în aceleași condițiuni că și francezii, de dipozitiile legii din 30 Iunie 1838. Sub rezerva dispozițiunilor art. 17, supușii francezi cari din cauza alienației mintale au nevoie de îngrijiri, vor beneficia în
TRATAT din 28 ianuarie 1930 de muncă între Franţa şi România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136746_a_138075]
-
rezerva dispozițiilor art. 17, supușii români cari din pricina alienației mintale au nevoie de îngrijiri, vor beneficia în Franța, în aceleași condițiuni că și francezii, de dipozitiile legii din 30 Iunie 1838. Sub rezerva dispozițiunilor art. 17, supușii francezi cari din cauza alienației mintale au nevoie de îngrijiri, vor beneficia în România, în aceleași condiții ca și românii, de dispozițiile legii meseriilor, creditului și asigurărilor muncitorești din 1912 pentru lucrătorii din Vechiul Regat și din Basarabia și pentru lucrătorii din Ardeal, numai pentru
TRATAT din 28 ianuarie 1930 de muncă între Franţa şi România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136746_a_138075]