109 matches
-
și dansurile de curte, specifice timpului. Dintre piese muzicale numite dansuri se remarcă ca fiind cele mai apreciate acelea ce au fost compuse în stilul dansurilor populare mai larg răspândite, și care au servit totodată ca sursă de inspirație compozitorilor: allemande, bourreé, gigue și sarabande. O listă a câtorva dansuri de curte, foarte la modă în Franța anilor 1720 - 1770 este următoarea: De remarcat este că aceste dansuri, ca forme de mișcare armonioasă ale corpului uman, coincid ca nume (și ca
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
la fel și Partitele (suitele germane, 1726-1731). Suitele franceze (1706-1722) vădesc influența elegantului stil francez și conțin, ca și cele engleze (1706-1725), piese provenite din dansuri, ca și partitele. Dar Bach nu se rezumă numai la cele patru dansuri tipice: allemanda, couranta, sarabanda, giga, ci amplifică suita, introducând și alte dansuri, ca menuete, gavote, poloneze sau chiar „arii”. Interesantă este „Fantezia și fuga cromatică”, cu un suflu nou și îndrăzneț prin frecvente cromatisme, dar și "Goldberg-Variationen" (1742), o arie cu 30
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
lăutei. I se valorifică posibilitățile melodice, vioara fiind instrumental ce se apropie cel mai mult de posibilitățile de nuanțare a vocii umane. Multe fragmente din aceste suite sunt monodice, căci linia melodică, fiind atât de expresivă, se dispensează de armonie („Allemanda” din Partita a II-a), iar arpegiile și pasajele de virtuozitate în mișcare rapidă ne dau impresia de polifonie sau de succesiuni acordice (Preludiul din Partita a III-a). Aceleași probleme pun Suitele pentru violoncel solo (1720), în care valorifică
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
din viața publică. Elisabeta era așa încântată de soțul ei încât, spre amuzamentul general, nu ezita să-l sărute în fața altora. Totuși, regele avea o relație de mult timp cu Marie Touchet, care a rostit: "Nu mă sperie nemțoaica" ("L'allemande ne me fait pas peur") Regele s-a întors în scurt timp la metresa lui, încurajat de mama lui, regina Ecaterina, care s-a asigurat că noua noră era ținută departe de treburile de stat. Deși nu au fost niciodată
Elisabeta de Austria (1554-1592) () [Corola-website/Science/316498_a_317827]
-
de a alege o parte din piesele suitei pe care urmau apoi să le interpreteze. La începutul secolului al XVIII-lea, în creațiile lui Johann Sebastian Bach (1685-1750) suita capătă fundamentarea ei clasică. În primul rând observăm că patru dansuri; "allemanda", "curanta", "sarabanda" și "giga" se constituie în prototipul de bază al suitei. Orice dans în plus se introduce după sarabandă, adică între sarabandă și gigă. Acestea sunt de obicei; "menuetul", "bourree", "gavota", "loure", "passepied", "rigauden", "siciliana" etc.. În plus, Bach
Suită (muzică) () [Corola-website/Science/315192_a_316521]
-
Bas- Empire” par M. Le Compte De Segur, Paris, 1858; „Cronicele României” sau “Letopisețele Moldaviei și Vlahiei” de Mihail Kogălniceanu, București, 1872; „Elemente de matematică” de G. A. Asachi, Iași, 1837; „Gramateca Limbei Române” de Timotei Cipariu, București, 1877; „Grammaire allemande - practique” par J. Merklin, Metz, 1846; „Gramatica practica româno-franțuzească” de Gheorghe Vida, 1833; „Operele complete” ale lui Voltaire, „Scrisorile d-nei Sevigne”, 1863, „Operele complete” ale lui J. J. Rousseau, Saint-Beauve cu Causeries de lundi (15 volume) ș.a. Practic, în fondul
Colegiul Național „Unirea” din Focșani () [Corola-website/Science/325950_a_327279]
-
mișcările, s-au individualizat. Au apărut forme noi și s-au creat succesiuni tipice, în care un dans lent, binar, era urmat de altul rapid, ternar. În felul acesta, a luat naștere suita, care consta din în patru părți fixe: "allemanda, couranta, sarabanda" și "giga". În vremea lui Johann Sebastian Bach, suita se executa independent și a jucat un rol important în dezvoltarea muzicii instrumentale. Pe lângă cele patru dansuri de bază, au început să fie incluse și altele - "boureé, gavota, musette
Dans () [Corola-website/Science/322651_a_323980]
-
D15 Adagio - Presto - Con gravità mà non grave - Allegro Georg Friedrich Händel (1685-1759): Sonata in A minor op. 1/4 HWV 362 Larghetto - Allegro - Adagio - Allegro Johann Sebastian Bach (1685-1750): Suite for violoncello solo in G major BWV 1007 Prelude - Allemande - Courante - Sarabande - Menuett I&II - Gigue Christoph Graupner (1683-1760): Triosonata in B flat major for recorder, viola d´amore and basso continuo GWV 217 Largo - Vivace - Largo - Vivace intermission Johann Georg Pisendel (1687-1755): Sonata in E minor for violin and
Ansamblul Baroque Transylvania la Festivalul Bach Love Spring Days by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105570_a_106862]
-
voioșia, energia și inventivitatea inspirată, trăsături specifice acestei pagini instrumentale de bravură și jubilație. Violoncelistul Beniamin Chircă din clasa a XI-a a Colegiului Național „George Enescu” din București, aflat sub îndrumarea distinsei profesoare Anca Vartolomei, a reliefat, în interpretarea Allemandei și a Courantei din Suita a III-a de J.S. Bach, simplitatea austeră și totodată plină de sensibilitate a liniilor expresive din care se compune splendidul edificiu sonor. Cântec vechi de Paul Constantinescu a degajat o notă de lirism ponderat
Viitorul sună bine by Lavinia COMAN () [Corola-website/Journalistic/83912_a_85237]