103 matches
-
pierdere a puterii după micțiune. Tuberculoza de tract urinar. În diateza tuberculinică, în mod special, la pacienții nevrotici. Urina este palidă, fără culoare și cu elemente mici solide. Pacienții diabetici au diateza tuberculinică mare. Boala Bright. Urina urât mirositoare, ușor alterabilă, cu miros de mucegai, ca fânul vechi sau ca miros de carne stricată. La copiii tuberculinici, enurezis imediat ce adorm. De asemenea, abundent. De aceea, Calcareea carbonică, aparținând miasmei tuberculinice, vindecă această problemă. Hidrocel idiopatic. Probleme prostatice în cazurile în care
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
grăsime se face prin extracție cu alcool. Astfel se obțin extractele din flori de trandafiri, portocal, narcise, violete, iasomie. 3. Extracția cu solvenți organici Extracția cu solvenți organici se aplică în special pentru obținerea acelor uleiuri naturale care sunt ușor alterabile sub influența temperaturii și care nu pot fi obținute prin procedee bazate pe antrenarea cu vapori. Operațiunea constă în epuizarea materiei prime vegetale cu un solvent și apoi în izolarea uleiurilor aromatice prin evaporarea solventului prin distilare. Cei mai utilizați
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
obiectiv cauzele îmbolnăvirilor. Contagiozitatea tuberculozei întrevăzută de G. Fracastoro, în Renaștere, este atestată în 1837 de Rayer și apoi de Villemin care studiază tuberculoza la animale. Agenții de care vorbeau (1850) chimiștii Schröder și Dich că se dezvoltă în medii alterabile și care pot fi distruși la temperaturi ridicate, se confirmă. Astfel adepții teoriei generației spontanee sunt combătuți de descoperirile lui Pasteur și Roux. Imediat după 1880 E. Klebs și Fr. Löffler descopăr vaccinul difteriei care le va purta numele. în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]