2,520 matches
-
jucându-se cu umbrela de soare, si cum, din acel moment a fost cuprins de intensă curiozitate de a descoperi lumea cealaltă, pe care și-o va reprezenta toată viața an culorile senine și intense ale acelei umbrele de soare. Alteritatea, astfel percepută, e mai fericită și mai vie decât sinele, ea atrage irezistibil, farmecă și seduce. Anecdota această istorisita de autor mi se pare simptomatica pentru felul an care e alcătuit un subtext comun al tuturor eseurilor incluse an volum
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
Camartin numește această formă de marginalitate reflexiva și asumată principiul contiguității. O cultură marginala poate ieși din izolare atunci când, fără a-și pierde specificitatea (ceea ce ar dizolva-o și absorbi an alte culturi, anulănd-o de fapt), ea se raportează la alteritate nu pe baza unui principiu al complementarității, ci mai curând unul al contiguității. Distincția e foarte importantă și subtilă. Multiculturalismul filozofic și ideologic de astăzi ne spune că fiecare cultură ași are valorile sale, care trebuie prețuite și păstrate, nu
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
să se contemple că într-o oglindă. Cartea Irinei Grigorescu Până aruncă o lumină subtilă, penetranta, asupra psihologiei destăratului, aterizat în deceniul nouă, din Sud-Estul european încă acoperit de pâcla ideologică a dictaturii, într-un tărâm antipodal, prin definiție al alterității. Cele o sută de vignete epistolare ce compun volumul sunt adresate unei surori (închipuite, de fapt moartă în copilărie) a autoarei, o narrataire cu care se stabilește de la început un dialog peste mări și țări, un dialog al memoriei imaginare
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]
-
două ștampile fatidice aplicate pe cereri: admis/respins; inscripția keine Ausländer ce le interzice străinilor să se apropie de podiumul pe care cântă o fanfara. Curios este, remarcă naratoarea, ca în conversațiile uzuale, Europa apare că un tărâm damnat, o alteritate detestabila și totuși invidiata în secret, un loc la care expatriații visează, schizofrenic, unde poate se vor întoarce într-o bună zi. Ce este însă Australia pentru intelectualul emigrant din Europa de Sud-Est? Ea seamănă cu un creuzet al alchimistului
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]
-
putin dezamăgită că nu am descoperit mai nimic din sensibilitatea lui Todorov, că nu am priceput, de pildă, cum se explică modificarea lui de interese (de la structuralismul onest și devotat pe care îl practică în studiile de naratologie la filozofia alterității din Descoperirea Americii), o cît de sumara dezvăluire a unei intimități, nu aceea care are dreptul și chiar privilegiul de a rămîne ascunsă, ci o intimitate intelectuală, unde episoadele mărunte își scot la iveală logică lor majoră, ori, dimpotrivă, cotituri
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]
-
cu tematică orientala este dat de caracterul sau subiectiv-polemic prin care naratorul își structurează narațiunea și o controlează printr-o regie mediata ideologic. Personajele sadoveniene de acest tip sunt caracterizate prin însăși naționalitatea lor. Un statut aparte îl are occidentalul, alteritatea absolută, complet neintegrat, purtând titlul generic de "neamț"; ocupația este cea care definește în acest caz: "Neamțul e mașinist, morar sau doftor". Cu totul altă viziune apare la Panait Istrati: "naționalitatea nu juca nici un rol, cu condiția ca curtezanii să
Tentatii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17570_a_18895]
-
aflăm din postfața la Dificilă libertate, Lévinas trece drept cel mai laic dintre gînditorii religioși și cel mai religios dintre gînditorii laici. Paradoxul acesta e constitutiv pentru filozofia lui, în măsura în care îi permite să iși axeze o teorie a identității și alterității pe premise morale. Cu Lévinas, se spune, balanța care secole la rîndul în istoria filozofiei a înclinat în favoarea ontologiei, se înclină acum spre etică. Biografia filozofului e interesantă, ca traseu spiritual, pentru că ea arată cum destinul personal și cel intelectual
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
chip, sfîșiind orizontul subiectivității mele prin simpla sa apariție. Chipul Celuilalt e vizibil și totuși evanescent, accesibil, dar intangibil. Prezența sa are menirea de a pune însăși existența mea sub semnul întrebării, de a mă obligă să înțeleg mai întîi alteritatea care mocnește înăuntrul meu, înainte de a încerca măcar să mă apropii de cel din fața mea. În relația față-în-față cu Celălalt siguranță mea de sine dispare și apare posibilitatea că eu să îi fac rău Celuilalt, să greșesc față de el. Conștiința de
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
împreună, față în față, în aceeași tranșee. Privindu-se unul pe celălalt în ochi, ei înțeleg că nu se pot ucide, pentru că fiecare descoperă în celălalt exact ceea ce Lévinas numește conștiința de sine, care este o relație fundamental morală cu alteritatea. Cei doi soldați trăiesc împreună cîteva zile de beatitudine în amărîta de tranșee, într-un fel de fericire adamica, a uniunii perfecte cu lumea și toate celelalte fapturi din ea, pînă cînd, într-o dimineață, unul dintre ei, trezindu-se
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
căci astfel ar diminua imaginea lui Dumnezeu, un Dumnezeu al iubirii și împerecherii, insă iarăși în sens cast, nu neapărat erotic. În Totalitate și infinit există un capitol care poate părea oarecum ciudat, în contextul unei filozofii a inclinării în fața alterității, a întimpinării Celuilalt că făptura căreia Sinele îi e dator și de care e deopotrivă atras. Mă refer la capitolul despre Locuire. El conține reflecții stranii, emoționante și obscure în egală măsură, despre necesitatea reculegerii, despre ce înseamnă acasă, ca
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
intimității, ascunziș descins din mirajele copilăriei, unde mă pot rupe de o existență naturală care presupune nesiguranță, posibilă violență, ostilitate. Locuința este, după Lévinas, utopia eului care se reculege de ca si cum s-ar izola în interioritatea ei, rămînînd însă deschis Alterității, pe care o invită să îi treacă pragul. Nu se poate încheia un excurs atît de precar într-o gîndire atît de bogată altfel decît anecdotic, cu o informație care își are totuși relevanță ei. Încă din anii ă80 Lévinas
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
autre, apartinîndu-i lui Paul Ricoeur. Raționamentele celor doi filozofi, însă, sînt aparent (doar aparent) radical diferite: în vreme ce Ricoeur definește sinele ca entitate dublă, animat de două tendințe, una spre stabilitate și auto-regăsire, alta spre schimbare și astfel de lunecare în alteritate, pentru Baudrillard nu mai există alteritate. Ea a dispărut cu totul, în măsura în care chipurile noastre sînt perfect uniforme și inexpresive. Curiozitatea de a ști ce face, ce simte, ce gîndește celălalt ne devorează, la propriu, ne anulează identitatea, acel mult sau
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
celor doi filozofi, însă, sînt aparent (doar aparent) radical diferite: în vreme ce Ricoeur definește sinele ca entitate dublă, animat de două tendințe, una spre stabilitate și auto-regăsire, alta spre schimbare și astfel de lunecare în alteritate, pentru Baudrillard nu mai există alteritate. Ea a dispărut cu totul, în măsura în care chipurile noastre sînt perfect uniforme și inexpresive. Curiozitatea de a ști ce face, ce simte, ce gîndește celălalt ne devorează, la propriu, ne anulează identitatea, acel mult sau puțin de diferența care ne făcea
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
anulează identitatea, acel mult sau puțin de diferența care ne făcea odinioară să fim noi înșine. Izbutind să aflu tot, mă pierd, de fapt, pe mine însămi, identificîndu-mă cu toți ceilalți, cu propriul lor conținut de gînduri, trăiri și senzații. Alteritatea dispare, pentru că eu o agresez și o invadez, numai că odată cu dispariția ei dispare și sinele. Baudrillard urmează, așadar, teoria lui Ricoeur, aplicînd-o doar la viziunea să de sfîrșit de lume, în care inevitabil nu-și mai poate avea rostul
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
înălțimea la care este ridicată ștacheta valorii a concurenților. Gală a debutat în forță, cum s-ar spune promițînd de la început să fie expresia îndrăznelii "de a fi tu însuți", precum și o invitație la "originalitate, personalitate, spiritualitate". Pusă sub semnul alterității, Gală tînărului Actor s-a mutat anul acesta de pe scena Teatrului de Vară, în sală, nu chiar de spectacole, a Hotelului Forum. Lucrul acesta a fost hotărît în ceasul al treisprezecelea, cînd totul fusese deja pregătit la Teatrul de Vară
HOP! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17609_a_18934]
-
unde începe și unde se termină, iar zidul spune: tu ești aici, noi suntem acolo și asta n-are cum să se schimbe”. Își dă seama că ” Nu e deloc un loc perfect. Dar e locul care-mi trebuie”. Realizează alteritatea: privind celelalte animale, își dă seama mai exact și cum este el însuși. Nu e numai un artist, ci și un filozof care își înțelege situația. ”Nu-i așa de rău. Dacă ai timp suficient, te înveți cu aproape orice
„Niciodată nu e prea târziu să ajungi ceea ce ai fi putut fi“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2478_a_3803]
-
puțin o înrudire a studiilor acestei cărți sub semnul unei propoziții de la pagina 57: „uitarea de sine înseamnă pierderea întâlnirii cu celălalt“: fie că e vorba de experiența individuală și cotidiană, fie de experiența gândirii filosofice a întâlnirii cu marea alteritate a orizontului lumii și ființei. Colegii reuniți în volum sunt contemporaneiști și ei examinează tema uitării din perspectiva ei recentă, raportată, în principal, la secolul trecut și sursele lui proxime. E totuși frapant faptul că o altă istorie a conceptului
Cine uită și cine există by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2555_a_3880]
-
Alexandru Dragomir ori Gelu Negrea. Este evident pentru Mitchievici că cei care-l resping pe Caragiale - via Cioran și Noica - își iau distanțe etice prin Eminescu și au în vedere o teorie a minoratului culturilor mici sau se bizuie pe alteritățile fanariote. În orice caz, notează criticul, „Caragiale și caragialismul au intrat în metabolismul culturii și civilizației românești, iar felul în care reacționăm la cele două instanțe, autorul și opera, constituie în sine un text estetic, etic și, nu în cele
Prospețimi Hermeneutice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2390_a_3715]
-
existența materială a frazelor, își pierde consistența: „Tocul rezervor și cerneala apătoasă mă indispun și ele, îmi iau sânge...” Cititorul incompetent Acum, la final, încărcat de mîhniri, ajunge la o schimbare de viziune, la mutarea interesului de pe sine pe o alteritate (salvatoare?), cea oferită de cititor, de cititorul „inocent”, care are legătură directă cu viața, capabil să re-transfere viața, din cărți spre existența necondiționată. Conchide: „În fiecare cititor, și mai cu seamă în cel de bună calitate, trăiești un tip incompetent
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
metodă pe care il ilustrează. Căci experiență elaborării unei astfel de cărți are neapărat o ținută exemplara și o deschidere euristica fertila, de lecție. Pe de altă parte, autoarea monitorizează abil cont(r)actele de lectură ale lui Cantemir cu Alteritatea, variind în funcție de perioade și de arii intelectuale, de categoriile de cititori, de interesele și scopurile lor. Aflăm în acest fel nu numai cum citește Cantemir în timp ce scrie - mai precis, cum rodește intertextul în plasă căruia se lasă surprins de Adriana
Modelul Cantemir by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18198_a_19523]
-
nici măcar tolerant (toleranța, după cum observa Henri Wald, reprezintă - cel puțin în raport cu vreo oarecare minoritate - expresia încă a condescendenței); încearcă în schimb să înțeleagă lumea în nemărginita ei complexitate și să fundamenteze o anume idee rafinată, totodată practică și flexibilă despre alteritate, sub numeroasele chipuri pe care omul le întâlnește de-a lungul unei vieți. O asemenea atitudine reprezintă - se simte cu fiecare rând - fructul unei minți și al unui temperament îndelung cultivate. Trimiterile lui von Schönborn sunt de altfel dintre cele
Soluții neortodoxe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16732_a_18057]
-
revistei Secolul 20, Definiția europeanului (Eugen Simion). Înainte de secțiunea finală deja intrată în tradiție, 20 spre 21, care se ocupă de data aceasta de tema multiculturalismului (comentarii pe baza unui text de Charles Taylor), un grupaj cu adevărat impresionant despre alteritatea etnică din care am reținut mai ales dialogul dintre Eginald Schlattner și Elisabeta Lasconi. Este vorba despre o revistă care își propune să apară anual în România cu ajutorul LiterArtXXI și cu o difuzare de invidiat: Statele Unite, Canada, Franța, Germania, Elveția
Două reviste/cărți by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16802_a_18127]
-
unificate prin viziunea dramatică genială a lui Wagner ridică în fața punerii în scenă și a interpreților probleme delicate. Într-un timp nedefinit, într-o lume măruntă, obișnuită, apariția eroului-damnat, Olandezul, aduce fascinația supranaturalului. Regăsim aici toate marile motive literare wagneriene: alteritatea, demonismul, puterea absolută, sacrificiul femeii, remușcarea, statornicia, mântuirea prin moarte. Într-una din scrierile sale, Wagner a indicat în amănunțime cum dorește să-și vadă înscenată opera, sugestii care pot fi urmate îndeaproape, cu rezultate foarte bune. Ceea ce se petrece
"Soirées de Vienne" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16899_a_18224]
-
această sciziune, chiar dacă anularea nu e posibilă decît în moarte. Însă Mishima e sumbru pînă la capăt: întocmai ca și tînărul din povestea adevărată, protagonistul său se răzgîndește în ultima clipă, salvîndu-se de la incendiu. Rămînînd în viață, refuzînd apropierea de alteritate, Mizoguchi acceptă, de fapt, o viață din care iubirea e exclusă. Templul de aur este și un roman angajat direct în dialog cu filozofia Zen, pe care nu o preia sau ilustrează, ci mai curînd o analizează și o deconstruiește
Despre frumusețe și singurătate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16937_a_18262]
-
ce vine să-i ia locul nu poate naște decât ironie. Acestea nu sunt însă decât unele dintre temele imaginarului abordate de cunoscutul istoric român în ultima sa apariție de la Humanitas; ele au făcut deja subiectul unor abordări mai amănunțite: alteritatea (Entre l'Ange et la Bête. Le mythe de l'Homme différent de L'Antiquité è nos jours), milenarismele și apocalipsul (Sfârșitul lumii. O istorie fără sfârșit), spațiul cosmic (L'Exploration imaginaire de l'espace), imaginarul istoric (Jocul cu trecutul
Jocul cu imaginarul by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16966_a_18291]