149 matches
-
continentale. Sunt caracteristice specii cu un grad ridicat de endemism (aproximativ 500 de specii de plante se întâlnesc doar în aceste insule și nicăieri altundeva pe glob). Vegetația este puternic influențată de climă și datorită prezenței munților înalți este etajată altitudinal. Fauna prezintă un grad ridicat de diversitate, lucru care se datorează în mare parte următtorilor doi factori: poziția geografică a Spaniei, între oceanul Atlantic și marea Mediterană și între Europa și Africa, precum și a marii difersități de medii și biotopuri
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]
-
minima absolută de -30,5 °C, a fost la 25 ianuarie 1942. Municipiul Bârlad ocupă o parte a albiei majore a râului cu același nume, pe o suprafață de 1456 de hectare, din care 1028 ha este teren intravilan. Valorile altitudinale cele mai ridicate ale dealurilor din aproprierea orasului se înregistrează în Dealul Crângului, 311 m (la vest) și Dealul Mare, 264 m (la est). Multă vreme regiunea a fost socotită ca lipsită de resurse capabile să dezvolte și să întrețină
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
scufundări la altitudine sunt lacurile de munte, în special lacurile glaciare. Lacurile glaciare sunt formate în circurile sau văile glaciare sub acțiunea ghețarilor. Majoritatea lacurilor glaciare din România sunt situate la altitudini cuprinse între 1900 m și 2000 m. Extremitatea altitudinală este dată de lacul Capra din Munții Făgăraș, situat la 2230 m deasupra nivelului mării și având adâncimea de 8 m. Cel mai adânc lac glaciar este lacul Zănoaga din munții Retezat cu adâncimea de 29 m, la altitudinea de
Scufundare la altitudine () [Corola-website/Science/313632_a_314961]
-
cuprins între Slănic și răul Buzău este inclus Subcarpaților Buzăului. Limită nordică dintre Subcarpați și zona montană, urmărește marginea sudică a Pintenului Ivănețu, în lungul depresiunii de contact sau de flanc, ce se desfășoară pe aliniamentul Sibiciu- Brăești- Lopătari, dominată altitudinal în partea vestică de martorii de retragere ai abruptului montan Vârful Goși, Culmea Vătraiului, Vârful Hoților, Muchia Hoților, Coastele Pinului, Vârful Malul Alb, Vârful Pietriș. Limită sudică urmărește valea râului Buzău în partea de sud și sud-vest, până la Săpoca, având
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
la un nivel scăzut, de 7 %0 Sporul natural după 1990, s-a reinstalat tendința de scădere a numărului populației, sporul natural înregistrând valori de - 1,2 %0. Densitatea populației a ajuns la 171 loc / km². Majoritatea populației este repartizată altitudinal pe treptele hipsometrice de 280 - 400 m. cu extinderi digitate până la 450 m În etapa actuală, fenomenul de îmbătrânire a populației continuă, însoțit și de o ușoară feminizare, ca urmare a scăderii natalității și a măririi speranței de viață a
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
paralele (unele cu aspect de hogbackuri), orientate spre nord-est: Dealul Nou-Sărata (574 m), Dealul Lărguța (561 m), Dealul Dumăriei (461m), Dlealul Dumache (523 m), Dealul Brădișu (525 m). Morfologic, spre est glacisul piemontan este separat de către abruptul morfotectonic (cu diferențieri altitudinale de 250-300 m în partea centrală și 100-150 m în zonele nordică și sudică), de culme. În dealurile Cărunta, Capătă și Cireșul, versantul estic da astfel impresia unor munți mijlocii și joși, iar spre nord și sud aspectul de ansamblu
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
mici din județul Iași. Formă teritoriului administrativ al comunei Dobrovăț este aceea a unui triunghi neregulat, orientat de la nord-vest, lung de aproape 23 km și cu lățimea medie de 4,7 km. Înălțimea reliefului de aici se înscrie între valorile altitudinale existente în Podișul Central Moldovenesc : 416 m altitudine absolută în dealul Rotundă , situat în partea de nord-vest a comunei și 146 m altitudine absolută , în șesul pârâului Dobrovăț , la marginea de sud-est a comunei; deci o diferență de înălțime de
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
a) la nivel european se pot identifica mai multe tipuri de climă mai ales printr-o zonare latitudinală : b) în România și republica Moldova, distingem mai multe etaje și nuanțe climatice care se datorează în primul rând dispunerii latitudinale și altitudinale, dar sunt cauzate și de influențele climatice exterioare. Clima țărilor noastre este marcată de următoarele influențe climatice exterioare:
Clima Europei () [Corola-website/Science/310845_a_312174]
-
peșteri (Peștera Comarnic), chei (Cheile Minișului, Cheile Nerei, Cheile Carașului), cursuri subterane, izvoare carstice, văi seci. Pe fliș se dezvoltă forme de relief structural, iar pe șisturile cristaline s-au conservat formele de modelare ciclică (platformele de eroziune), mai reduse altitudinal decât în Carpații Meridionali. În partea de vest și nord, Munții Banatului sunt mărginiți de o bordură deluroasă formată din strate sedimentare friabile (depuneri submarine și litorale din timpul pliocenului) cvasiorizontale și acumulări de pietrișuri și nisipuri piemontane. Partea centrală
Munții Banatului () [Corola-website/Science/305896_a_307225]
-
vânătoare" cu sintagma "fond cinegetic". Articolul 5 (1) Criteriile de constituire a unui fond cinegetic sunt următoarele: ... a) mărimea suprafeței fondului cinegetic; ... b) stabilirea faunei sedentare de interes cinegetic; ... c) limitele fondului cinegetic; ... d) apartenența, de regula, la același etaj altitudinal; ... e) structura de proprietate asupra terenului. Se urmărește, pe cat posibil, constituirea de fonduri cinegetice pe terenuri care aparțin aceluiași tip de proprietate; ... f) existenta diversității din punct de vedere al folosinței terenurilor. Se urmărește ca în cadrul unui fond cinegetic sa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258189_a_259518]
-
contractul de gestionare încheiat inițial se modifica prin act adițional, până la începerea următorului sezon de vânătoare, la inițiativa administratorului, prin derogare de la prevederile art. 5, chiar dacă suprafața sa are minimum jumătate din suprafața minima prevăzută de prezenta lege pentru etajul altitudinal respectiv. ... ------------- Alin. (5) al art. 12 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 215 din 24 octombrie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 10 noiembrie 2008, prin înlocuirea sintagmei "fond de vânătoare" cu sintagma "fond cinegetic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258189_a_259518]
-
din 10 noiembrie 2008, prin înlocuirea sintagmei "fond de vânătoare" cu sintagma "fond cinegetic". (6) În cazurile în care suprafața fondului cinegetic rezultat în condițiile alin. (5) este mai mica decât jumătatea suprafeței minime prevăzute de prezenta lege pentru etajul altitudinal respectiv, fondul cinegetic se desființează, suprafața rezultată rearondându-se, după caz, unuia sau mai multor fonduri cinegetice vecine, cu respectarea principiilor de constituire a fondurilor cinegetice. ... ------------- Alin. (6) al art. 12 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 215
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258189_a_259518]
-
depozitării și distribuirii hranei complementare a vânatului sau amplasării construcțiilor și instalațiilor vânătorești, inclusiv a fazaneriilor existente la data intrării în vigoare a prezentei legi, în suprafață de minimum: ... a) 1 ha pentru 1.000 ha de pădure în etajul altitudinal de munte; ... b) 2 ha pentru 1.000 ha de pădure în etajul altitudinal de deal; ... c) 3 ha pentru 1.000 ha de pădure în etajul altitudinal de câmpie. ... ------------- Alin. (7) al art. 15 a fost modificat de pct.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258189_a_259518]
-
a fazaneriilor existente la data intrării în vigoare a prezentei legi, în suprafață de minimum: ... a) 1 ha pentru 1.000 ha de pădure în etajul altitudinal de munte; ... b) 2 ha pentru 1.000 ha de pădure în etajul altitudinal de deal; ... c) 3 ha pentru 1.000 ha de pădure în etajul altitudinal de câmpie. ... ------------- Alin. (7) al art. 15 a fost modificat de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 215 din 24 octombrie 2008 , publicată în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258189_a_259518]
-
minimum: ... a) 1 ha pentru 1.000 ha de pădure în etajul altitudinal de munte; ... b) 2 ha pentru 1.000 ha de pădure în etajul altitudinal de deal; ... c) 3 ha pentru 1.000 ha de pădure în etajul altitudinal de câmpie. ... ------------- Alin. (7) al art. 15 a fost modificat de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 215 din 24 octombrie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 10 noiembrie 2008. (7^1) Gestionarii au obligația de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258189_a_259518]
-
lumină întorc fețele dinafară, după-amiaza înghețată în zi, cum sînt după-amiezile, țin trup și rar intră în acte, condiția de piatră a colților în sol, carieră pe sectoare de la stîncă la piatră cubică de pavaj, procesul de producție în paliere altitudinale, foioasele tufișuri, brad, pe versantul cu zăpadă cele curate, strigătul frigului expansiune alb în sonor, șansa Măgura Ilvei de a nu greși, spațiul afin cu sensul restrîns la filozofia spațiului, la fel cu celelalte rătăciri valea în îngustimea ei, canton
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
din vina mea ... fără să încerc a culpabiliza pe altcineva ... și ... mă întreabă ce subiecte am pe bilet... Le țin minte și acum, după tensiunea în care m-a ținut: I. Tipurile de înmulțire la plante; II. Zonalitatea latitudinală și altitudinală a vegetației în România. "Le știi sau nu le știi? ... ca să nu pierdem timpul". "Le știu, domnule profesor". În timp ce se uita la mine neîncrezător ... eu am și început. Pe măsură ce vorbeam cu detalii, cu exemple, el devenea tot mai atent și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Română pentru Investiții Străine anunță că România va continua să reprezinte o destinație profitabilă pentru investitori. Carpații românești, atât prin desfășurarea lor pe circa o treime din suprafața țării (66.303 km ), cât și prin poziția centrală, configurația generală și altitudinală, se impun ca o componentă de bază în structura geografică și peisagistică a României. Cu aceeași importanță se înscriu prin bogăția și varietatea potențialului lor turistic și în activitatea de turism. Se pot practica mai mult de zece forme de
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
terestre (distanțe, cote, unghiuri) și cu reprezentarea grafică sau numerică a suprafeței terestre pe un plan orizontal. TRANSHUMANȚĂ deplasarea sezonieră a păstorilor cu turmele de oi, în căutarea hranei, primăvara la munte, toamna la șes. TREAPTĂ DE RELIEF o asociere altitudinală a denivelărilor scoarței terestre, pe anumite intervale, considerate, de obicei, astfel: 0 - 200 m pentru câmpie, 200 - 800 m (1.000 m) pentru dealuri și podișuri, peste 800 m (1.000 m) pentru munți (există, însă, și abateri de la aceste
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
predomină solurile tipice, urmate de cele gleizate, salinizate și gleizat salinizate. Ierarhizarea cernoziomurilor cambice la nivel de varietate s-a realizat în funcție de adâncimea de apariție a carbonaților, regradarea orizontului Bv, intensitatea proceselor de eroziune în suprafață, gleizare și salinizare. Ecartul altitudinal în care ele sunt întâlnite este cuprins între 50-100 m și cca. 200 m. Aceste soluri sunt în diferite stadii de evoluție și ocupă îndeosebi culmile largi interfluviale, versanții slab înclinați, terasele și glacisurile bine drenate. Pe versanții erodați aceste
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
pășunilor, plantațiilor pomicole, forestiere și mai puțin culturilor agricole. Luvisolurile, deși ocupă suprafețe cu mult mai restrânse, la contactul cu Dealul Mare-Hârlău spre vest și Coasta Iașului spre sud, constituie un etaj pedogeografic distinct. În aceste cazuri, luvisolurile încheie etajarea altitudinală a solurilor întâlnindu-se până la cele mai mari altitudini ale zonei analizate. Aria de răspândire a luvisolurilor corespunde etajului bioclimatic de pădure în care ponderea cea mai mare o dețin asociațiile forestiere de amestec (Querceto-Fageto-Carpinetum). Sunt soluri eubazice, cu o
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
doua unitate este de podișuri înalte (platouri structurale), dezvoltate pe un substrat geologic mai dur (calcare și gresii), reprezentată prin Coasta Iașilor în partea de sud-vest și Dealul MareHârlău în partea vestică. Această diferențiere este pusă în evidență de valorile altitudinale, structura petrografică, relief, hidrografie, tipuri de sol și vegetație. Omul este un agent dinamic azonal care, spre deosebire de alți agenți (apa, vântul), nu este constrâns de limite de localizare și nici condiționat de elementele ambientale. În comparație cu celelalte ființe vii, el are
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
în final, sistemele se pot coordona prin forțe proprii, decizând, organizând și asigurând dezvoltarea propriei structuri. Această funcție de coordonare este cea mai cuprinzătoare, presupune o bună integrare în rețeaua de unități sistemice și asigură o funcționare durabilă: zonalitatea latitudinală și altitudinală a asociațiilor vegetale și animale, marile structuri politico-economice etc., sunt expresii ale coordonării și dezvoltării de tip sistemic. 2.2.1.Autoreglarea, bază a funcționalității sistemice Desfășurarea tuturor funcțiilor menționate cât mai aproape de parametrii optimi specifici fiecărei componente și interacțiuni
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
domeniile sau zonele. Existența lor se datorează repartiției latitudinale diferențiate a energiei solare, în condițiile generate de forma planetei, de înclinarea axei sale și de mișcările specifice pe care le execută. Funcționalitatea domeniilor este dirijată de legile zonalității latitudinale și altitudinale iar omogenitatea lor internă este de natură climatică, rezultată din cantitățile specifice de energie solară primite în ținuturi polare, temperate, tropicale etc. Pozițional, limitele domeniilor nu sunt rigide, deplasându-se conform variabilității climatice sezoniere. Împreună cu distribuția diferențiată a uscatului și
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
aceste condiții, echilibrul natural este și mai fragil, impactul antropic negativ putând antrena efecte ireversibile. În sensul acesta, deșertificarea unor sectoare a fost provocată de către om în perioada contemporană. e) Munții și platourile înalte se caracterizează prin condiții bio-pedoclimatice diferențiate altitudinal. Relieful acționează ca moderator climatic, determinând creșterea progresivă a cantității de precipitații, scăderea temperaturii și un regim climatic mai uniform decât în ținuturile subecuatoriale sau tropicale vecine. Acest subtip este caracteristic în estul Africii (Podișul Etiopiei, Munții Kenya), în sud-vestul
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]