1,108 matches
-
pruni timpurii, „dejghiocători”, îi numea Ticu, din cauză că pulpa prunelor era ușor de desprins de pe sîmbure, cu pruni de toamnă, cu doi pruni rengloți, cu trei peri de vară și doi peri de toamnă, cu vișini și cu o tufă de alun, grădina în care Ticu cosea iarba, din două în două săptămîni, iar eu eram obligată să culeg zilnic toate poamele căzute, să nu cumva să putrezească în iarbă, și le dădeam la porci, ori, dacă erau coapte, le goleam în
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
scrii și altele. Acum am cam multă treabă cu făcutul fânului. Chiar azi am să plec până la tata, cu mâncare, la Plaiul Bătrân. Acum să fii tu aici, să urci coasta Bătrânului Plai , să te întinzi istovit la umbra de alun pe o sarcină de iarbă proaspăt cosită, să te răcorești cu apă din fântânița de sub deal, la umbra de arțar. Această fântâniță, cu volumul nu mai mare decât al unei respectabile cușme țurcănești, forfotește veșnic de apă rece ca o
Noi completări la biografia lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5915_a_7240]
-
a toamnei... Groapă proaspăt săpata la zidul cimitirului își împrăștie în văzduh feromonii. Vîntul fecundează pietrele, lichenii întins pe lespezi sexul morții. Țîșnește incendiul cerului printre chiparoși. Gol mineral... Bem pămînt cu glandele lacrimale. Un țăran își mîna scroafa pe sub aluni, ritul ei adulmeca trufele îngropate sub frunze duhnind că glandele vierului ancestral. Amușinam cu nările dilatate sub pojghița nopții transpirația propriei noastre absențe.
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/16449_a_17774]
-
fi apărut vreo dihanie ațîțată de hărmălaia atroce a grupului fratern încît ai fi zis că se îndreptau spre infern. Chicoteau pe ascuns strivind între dinți crenguțe crude din copacii cuminți și așa înaintînd pe cărare spre închinare ramuri de alun îi binecuvîntau a întîmpinare iar pe unde cărarea urma prin vreo desimne li se trezea în minte cuvîntul din vechime iar cîte-o ramură bine-arcuită de cel din față lovindu-i fruntea celui din urmă adîncit în sine și fără apărare
Poemul și scrisoarea by Gheorghe Simion () [Corola-journal/Journalistic/10650_a_11975]
-
de-a umple tot pământul Cu porumbei și păsări lungi de mare Și ochii tăi albaștri mă fac mai pur, mai bun Și palmele mi-s pline de dorul de-a zbura... Simt soarele pe buze și-o creangă de alun Apropie în treacăt o lucitoare stea. Steaua, nr. 5, mai 1963 Cenaclu: Andrei Steiu Moment la Argeș Am devenit al muntelui, deodată. Prenumărat între vibrații, m-au adoptat ca pe o sevă pinii... Poate de aceea inima pietrei bătând nu
Poeme în limba română ale tânărului Andrei Codrescu by Andrei Codrescu () [Corola-journal/Imaginative/10519_a_11844]
-
în grămezi se pun, Luna-n nouri înrămată, Balta-i înghețată tun! Pruncii se grăbesc s-apuce Câte-un dar și versuri spun, Moșul sacul greu își duce, Balta-i înghețată tun! Ceru-ncet se limpezește, Stele ard într-un alun, Un luceafăr licărește, Balta-i înghețată tun! Referință Bibliografică: SEARA DE AJUN / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1439, Anul IV, 09 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
SEARA DE AJUN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384597_a_385926]
-
-n poalele tale nu mai cânta cucii. Unde ești bădie, unde ești lelița? Zace bancă goală, putrezind sub nuc Și de-așa pustie-îmi vine să mă duc, Scuturându-mi praful tălpii, pe ulița. Fuge peste dealuri azi copilăria Și pe sub alunii cei pletoși, o văd, Dar când deschid ochii e numai prăpăd, Vreme de durere peste România. Asculta copile, o poveste sfântă, De la gură sobei, cu cărbuni încinși, Oricât vor dușmanii, nu vom fi învinși, Doina românească și în ceruri cântă
FIRULE DE IARBĂ de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383879_a_385208]
-
doară și te va ucide-ncet... Transă-n anotimp haotic, Dorul n-are nici o vină Ne-am trezit în carantină, c-un sărut apoteotic... Când iubești ca un nebun, Poezia-i alb descântec Te izbește-arzând în pântec, precum creanga de alun Cu fiori ce nu se spun...și toți fluturi-i răscoală, Te agită, te doboară, te topește-n val de fum! Dragoste sau Astenie, cine ar putea să spună? Zac iubindu-te, nebună, mă dizolv în veșnicie... Și eventual de
ANOTIMP HAOTIC de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382972_a_384301]
-
foc, altele mai fandosite, poposesc pentru o noapte printre ramuri, zgribulite, se aude larma mare în poienile vestite. Azi se ceartă pentru locul care pare-a fi mai bun, ieri a fost un pic mai rece colo-n vale în alun, bradul e mai comfortabil că într-un hotel cu stele, stau pe ramuri răsfirate conuri, conuri lângă ele. Una e mai înțepata, vrea un loc mai bun, mai sus, pe o creangă mai stufoasa unde altă s-a și pus
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
ea scuturând dintr-o aripa, c-o privire rea, trufașa...ceartă iute se-nfiripă... -Pleacă!...este locul meu, eu m-am așezat întâi. De ce cauți acest loc folosind atâtea căi?! Ieri vorbeai cu o surata cum să-mi iei locu-n alun, ... Citește mai mult Lumea gaițelor(satiră)Ana PodaruColo-n brad s-au adunat gaițele obosite,unele voioase foc, altele mai fandosite,poposesc pentru o noapte printre ramuri, zgribulite,se aude larma mare în poienile vestite.Azi se ceartă pentru locul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
foc, altele mai fandosite,poposesc pentru o noapte printre ramuri, zgribulite,se aude larma mare în poienile vestite.Azi se ceartă pentru locul care pare-a fi mai bun,ieri a fost un pic mai rece colo-n vale în alun,bradul e mai comfortabil că într-un hotel cu stele,stau pe ramuri răsfirate conuri, conuri lângă ele.Una e mai înțepata, vrea un loc mai bun, mai sus,pe o creangă mai stufoasa unde altă s-a și pus
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
ea scuturând dintr-o aripa,c-o privire rea, trufașa...ceartă iute se-nfiripă...-Pleacă !...este locul meu, eu m-am așezat întâi.De ce cauți acest loc folosind atâtea căi?!Ieri vorbeai cu o surata cum să-mi iei locu-n alun,... XIII. MISTERELE IUBIRII, de Ana Podaru, publicat în Ediția nr. 2221 din 29 ianuarie 2017. Misterele iubirii Ana Podaru S-a întâmplat să te iubesc Mă-ntrebi de știu ce-nseamnă Când două inimi își vorbesc Clădind povești în taină
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
deși avea mănuși,le înfundase în buzunarele largi ale paltonului. Cu o mână în buzunar, ținea capătul mult râvnitei nuiele ce se ondula sacadat pe urma lui. Nuia pentru care vărsase atâtea lacrimi ca să o recupereze. Era o nuia de alun lungă de vreo trei metri și groasă ca degetul mare. O tăiase dintr-o tufă din pădurea de pe malul Dunării. Se dusese cu tuțu astă vară prin iunie la vâltoarea de la Dunăre. Cât a spălat tuțu caii, el a făcut
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
Când l-a văzut tuțu cu ditamai nuiaua, a început să-l înjure cum îi era obiceiul : -Tămâia mă-tii de teleleu! Eu te-am luat să m-ajuți și tu umbli cranga prin pădure! Ce-ți trebuie, nuia de alun? Vrei să te faci fântânar? Ei, lasă că tot n-aveam eu cu ce să te altoiesc! A rupt-o la fugă și, seara a ascuns-o între tufele de pistornic din fundul grădinii. A fost tevatură mare. Abia l-
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
și tritonul crestat, extrem de rare pe glob) este în pericol de dispariție. Monument al naturii, nufărul termal este un dar al tuturor simțurilor oferit vizitatorului, care îmbogățește priveliștea cu piscine și flori minunate mărginite de stejari, goruni, frasini, carpeni, garniță, aluni, păducel, corn, sânger sau lemn câinesc. Invitatul nostru: domnul FLORIAN SERAC, directorul general al Societății Comerciale TURISM FELIX S.A. Cum îi așteptați pe turiști când le deschideți porțile, domnule director,? În prezent, SCT Felix își primește oaspeții în 8 hoteluri
Felixul, minunea de la capătul ţării, vă aşeaptă… [Corola-blog/BlogPost/92357_a_93649]
-
departe. Hai în casă! -Învăț mecanica la moară...la Lisa....la domnul Ionescu, spuse calm, cu o voce din care aburea fudulia. -Daaa? se miră laudativ, domnul Ștefănescu. Și...ce târăști după tine? -Asta e nuiaua mea fermecată. E de alun. -I-auzi! Zâmbi domnu’ Ștefănescu. Las-o pe prispă! -Nu! Că nu mă despart de ea niciodată. Și o aduse până în cameră, rezemând-o atent, ca să nu se îndoaie, cu vârful în tavan. ... Citește mai mult Tudorel începu colinda alergând din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
departe. Hai în casă!-Învăț mecanica la moară...la Lisa....la domnul Ionescu, spuse calm, cu o voce din care aburea fudulia.-Daaa? se miră laudativ, domnul Ștefănescu. Și...ce târăști după tine? -Asta e nuiaua mea fermecată. E de alun.-I-auzi Zâmbi domnu’ Ștefănescu. Las-o pe prispă!-Nu! Că nu mă despart de ea niciodată.Și o aduse până în cameră, rezemând-o atent, ca să nu se îndoaie, cu vârful în tavan. ... XX. NUIAUA FERMECATĂ-5, de Năstase Marin, publicat în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
argintie de stele. L-au pudrat pe căciulă, pe palton și pe față, făcându-i mustăți caraghioase și sprâncene colilii. Lunișoarei i-au pudrat razele aurii, îmbrăcând-o cu o magică rochie de mireasă. Sprințarele stele argintaseră și nuiaua de alun care fulgera în razele aurii ale lunii, când șerpuia ca un steag dacic în spatele lui Tudorel. Văzând minunata pereche, toți copacii și tufișurile din drum ovaționau, scuturându-și clopoțeii de argint : Să ne trăiască mirii cei frumoși și norocoși! Citește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
argintie de stele. L-au pudrat pe căciulă, pe palton și pe față, făcându-i mustăți caraghioase și sprâncene colilii. Lunișoarei i-au pudrat razele aurii, îmbrăcând-o cu o magică rochie de mireasă. Sprințarele stele argintaseră și nuiaua de alun care fulgera în razele aurii ale lunii, când șerpuia ca un steag dacic în spatele lui Tudorel.Văzând minunata pereche, toți copacii și tufișurile din drum ovaționau, scuturându-și clopoțeii de argint : Să ne trăiască mirii cei frumoși și norocoși!... XXII
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
apă. Un pârâiaș ce scurgea la vale de-a curmezișul pantei printre pietre și bolovani acoperiți de mușchi verde. Pe maluri, din loc în loc, mai ales acolo unde albia se întorcea în meandre, crescuseră pâlcuri de arini. Printre ei, câțiva aluni se aplecau peste apă. Coborî pe mal și alese o tulpină de alun mai groasă pe care o tăie cât mai aproape de rădăcină. O curăță de crenguțe și frunze și apoi o reteză în două. Capătul mai gros îl păstră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
și bolovani acoperiți de mușchi verde. Pe maluri, din loc în loc, mai ales acolo unde albia se întorcea în meandre, crescuseră pâlcuri de arini. Printre ei, câțiva aluni se aplecau peste apă. Coborî pe mal și alese o tulpină de alun mai groasă pe care o tăie cât mai aproape de rădăcină. O curăță de crenguțe și frunze și apoi o reteză în două. Capătul mai gros îl păstră pentru el iar cealaltă bucată i-o întinse Ilenei. Ca să te ajuți la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
fost tăiate după 1949, când toate pădurile au devenit proprietate de stat. în pădurile rămase se găsește o vegetație specifică: stejarul și din familia stejarului: gorunul și cerul, apoi fagul, frasinul, teiul, ulmul, carpenul, cireșul de pădure, pădurețul și arbuști: alunul, cornul, socul. De asemenea, în păduri, rediuri, lunci, mai cresc măceșul, lemnul câinesc, călinul, păducelul, murul. Pajiștile sunt acoperite de plante ierboase: păișul, ovăsciorul, pirul gras, trifoiul, precum și efemeridele de primăvară: ghioceii, viorelele, toporașii, brebeneii, lăcrămioarele. O vegetație specifică întâlnim
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cinteza, privighetoarea, ciocârlia, porumbelul, turturica, guguștiucul, gaița, coțofana, stăncuța, șoimul, uliul, cucu, pupăza, dumbrăveanca, grangurul, mătăsarul, vrabia, rândunica, lăstunul. Dintre reptilele care trăiesc în zona pădurilor, prin poieni și pajiști, mai des întâlnite sunt gușterul, șarpele de pădure, șarpele de alun, și mai rar vipera neagră, opârla și năpârca. Prin ochiurile de apă, bălți, mlaștini pot fi văzuți tritoni, buhai de baltă, broaștele de lac, brotăcelul. Nevertebratele sunt reprezentate de gasteropode, miriapode și păianjeni. Dintre animalele rare care se mai pot
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sprijinit tot de pari, dar mai groși, fără perete de împletitură din nuiele, se făcea un acoperiș lung de 2-3m, - numit comănac. Afară, sub acest coperiș, pe partea de sus a peretelui stânii se fixau lesele, împletitură dreptunghiulară din nuiele (alun), pe care se punea cașul la zvântat, de unde, peste o zi sau două, era dus pe lesa sau lesele dinăuntrul stânii, unde se usca. După ce cașul era gata uscat se plătea lună de lună, după înțelegere, boierului proprietar al pământului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cuptor niște turte groase, azima, sau, pe plită se coceau niște turte , mai rar se coceau în ulei, în tigaie. Dacă nu se coceau plăcinte, în cuptorul de afară (o lipitură de lut galben pe un cadru din nuiele de alun!) se coceau alivenci pe frunze de hrean sau de bostan. Era un aluat din făină de porumb, în care se amesteca iaurt (chișleag) și ouă, până se făcea o compoziție ca o smântână groasă, care nu curge. În cuptorul încins
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]