8,127 matches
-
nr. 736 din 05 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului POEZII DE AL.FLORIN ȚENE Bobârnacul după amiezii Copii ronțăiau neliniștea, barcagiul dă câte un bobârnac gândului și chiștocul țogării sfârâie sun cțlcâi, amețitoare oră rotundă cuprinzând soarele după amiezii ce alunecă în neștire spre îmbrățișarea cu marea, noi suntem așa cum ne știți, cum ne cunoaștem trecutul, cum ne înțeleg cei care vin, mai puțin triști și gânditori așa ca bronzul lui Ovidiu patina de timp, ca barca trasă pe mal și
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Poezii_de_alflorin_tene_al_florin_tene_1357397569.html [Corola-blog/BlogPost/350210_a_351539]
-
omul de lut din Hamagia, vâslim și noi cu nasul în nisip Frumos ne sfârâie călcâiele după Nadine ieșite din mare. Subânțelesul unei idei Calmă înserarea strecoară sunete musicale în subânțelesul vorbelor rostite, dorul foarfecă un petec de cer și alunec, nu ați ghicit, nu în jos, în sus duios luna îmi gâdilă tălpile, ard ca o idée ce-mi scapă, mereu săgetez cu speranța distanța timpul și constelațiile și te cred de ciocolată pe malul mării, imaginea gării îți fuge
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Poezii_de_alflorin_tene_al_florin_tene_1357397569.html [Corola-blog/BlogPost/350210_a_351539]
-
lor târziu și m-am mutat între prăpăstii abrupte, lângă un tău neștiut, întunecat și liniștit. De bine ce-mi era, uitasem de unde-am venit. Într-o zi... o femeie tare frumoasă a dorit să vadă, ce e liniștea absolută, alunecând, lăsându-se să cadă!? I-am adus repede apă și-am rugat-o frumos! Cu ultimele puteri, s-a dat de trei ori peste cap. Își revenea! Rănile i se-nchideau. Atunci m-a sărutat și vraja s-a schimbat
ÎNTRE APUS ŞI RĂSĂRIT de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 by http://confluente.ro/cristian_pop_1431200510.html [Corola-blog/BlogPost/367962_a_369291]
-
mirajul unui trup perfect. Accesul de adrenalină și interes se sublimează însă fără urmă în trei săptămâni, fără surpriză sau îndoială. Am constat că termenul acesta de garanție este comun tuturor marilor decizii de Anul Nou. Pe nesimțite, omul nostru alunecă inexorabil în albia mare, așezată a ceea ce a fost, este și probabil va fi. Fiindcă omul nu se schimbă peste noapte doar pentru că a decis să o facă în forul său interior și fiindcă își dorește sincer și fierbinte asta
Corporatistul la cumpăna dintre ani. La ce visează oamenii din birourile de sticlă by https://republica.ro/corporatistul-la-cumpana-dintre-ani-la-ce-viseaza-oamenii-din-birourile-de-sticla [Corola-blog/BlogPost/337773_a_339102]
-
la Edgard Allan Poe - „Never more”, „Reglare de conturi” la Proust - „pagina cu salcîmi/ dați în floare”, „În ceasul al doisprezecelea” la Gide - „pentru o clipă m-am oprit din scris/ la: Constantin Trandafir ctrandafir 10@yahoo.com sînd să alunece nu știu unde/ pânî de vultur murind”, „Noiembrie” la Lucian Blaga - „păsările se lovesc de peretele zilei”, „Altă ninsoare” Gauguin - „tabloul cu floarea soarelui”, „Pictură” la Biblie, „urma păsării în aer” - „Ochiul” la Nichita Stănescu, „Naufragiu” la Henriette Yvonne Stahl. Și vin
POEME CU CEASURI ŞI FLORI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_lila_poeme_cu_ceasuri_ioan_lila_1363998524.html [Corola-blog/BlogPost/345347_a_346676]
-
refugiul dintre ape. Cel din vis. Direct spre stânca ei. Refugiul dintre valurile care-i sechestrează gândurile aproape în fiecare zi. Mai repede, auzi un gând în mintea sa vie.Carmen grăbi pasul. Ajunse printre stânci. Erau pline de alge. Alunecă. Se împiedică de ceva și aproape căzu. Sprijinindu-se de stâncă, văzu corpul soțului său întins pe jos, sângerând din mai multe răni. Soarele se scufunda la apus... ***** De câte ori era năpădit de dor,Adrian se uita la pozele iubitei lui
CIOBURI DE CORD de LILIANA TIREL în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Cioburi_de_cord_liliana_tirel_1383188704.html [Corola-blog/BlogPost/344555_a_345884]
-
mâinile încolăcindu-i-se după gât și răspunzându-mi cu un sărut apăsat și pasional. Instinctiv o iau în brațe, apoi îi prind fața în mâini și prelungesc sărutul acela înflăcărat până când o simt că se sufocă. O mână îmi alunecă spre sânii ei, apoi cealaltă, îi iau în mâini și-i sărut, după care cobor mai jos, pipăindu-i excitat la culme zona pubiană, fără ca ea să opună nici cea mai mică rezistență. - Ești nebun de-a binelea! îmi reproșează
DRUMUL APELOR, 15 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1486383970.html [Corola-blog/BlogPost/344187_a_345516]
-
FARMECUL COPILĂRIEI Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1433 din 03 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Volumul de poezii „Simfonia naturii” al doamnei Olimpia Sava este dedicat cu preponderență copiilor, dar chiar și celor maturi care prin lecturare vor aluneca ușor în lumea de basm a copilăriei. Autoarea respectă stilul clasic al poeziei, versurile au o linie melodică plăcută, ritmul este ușor de ținut de cei mici, iar rima este previzibilă. Poeziile doamnei Olimpia Sava din volumul sugestiv intitulat „Simfonia
SIMFONIA NATURII ŞI FARMECUL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417630456.html [Corola-blog/BlogPost/362286_a_363615]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > VIBRAȚIA DE LUMINĂ A LUNII Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 564 din 17 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Vibrația de lumină a luni Alunecând ca un fulg luceafărul pe mare Văd cum vibrează lumină luna Trasând pe luciul apei o cărare Să nu se rătăcească cumva furtuna. Cum îmi încinge speranța fruntea Învinuindu-mă c-am trădat câmpia, Eu cu-n petec de lumină
VIBRAŢIA DE LUMINĂ A LUNII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Vibratia_de_lumina_a_lunii_al_florin_tene_1342541963.html [Corola-blog/BlogPost/366787_a_368116]
-
ascundeau traficanții de carne vie „marfa”! îmi explică, văzând expresia uimită de pe fața mea. Vasul acesta este mai vechi decât pare! - Pirații din Caraibe mai lipsesc!! Izbucnește în râs. - Nu zice hop până nu sari gardul! Își lasă rochia să alunece în jos și se urcă, destul de caraghios, într-un hamac. Încerc să-mi fac loc lângă dânsa, dar nu reușesc să râmân prea mult în poziția dorită și mă trezesc la pământ, lucru care o amuză teribil. Referință Bibliografică: Drumul
DRUMUL APELOR, 21 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1487568866.html [Corola-blog/BlogPost/375467_a_376796]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > ÎNVIEREA Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 313 din 09 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului cuvintele dor dincolo de trup umbra lor se lasă-n somnul lung alunecă printre degete la botez dispare răul adus prin născare plâng cu lacrima umilinței se scrijelesc pe scoarța copacilor în versuri părăsite de sunete cu ne-ncepute și nesfârșite gânduri în sufletul lemnului ori al pietrei lacrima lor nimic nu stinge se
ÎNVIEREA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Invierea.html [Corola-blog/BlogPost/356284_a_357613]
-
petrecută cu ani în urmă. Doi alpiniști urcau pe un versant de gheață, unul urca înainte iar celălat venea din urmă, erau legați cu o funie unul de altul, iar la un moment dat cel din urmă a început să alunece tragandu-l și pe cel de sus după el, a alunecat până ce a rămas deasupra unei prăpastii tinindu-se doar de funia cu care era legat de tovarășul sau, care reușise între timp să se prindă de stâncă și să se
O MOARTE TRAGICA de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1069 din 04 decembrie 2013 by http://confluente.ro/O_moarte_tragica_eugen_oniscu_1386166823.html [Corola-blog/BlogPost/363051_a_364380]
-
de gheață, unul urca înainte iar celălat venea din urmă, erau legați cu o funie unul de altul, iar la un moment dat cel din urmă a început să alunece tragandu-l și pe cel de sus după el, a alunecat până ce a rămas deasupra unei prăpastii tinindu-se doar de funia cu care era legat de tovarășul sau, care reușise între timp să se prindă de stâncă și să se așeze într-o poziție în care putea să-și susțină companierul
O MOARTE TRAGICA de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1069 din 04 decembrie 2013 by http://confluente.ro/O_moarte_tragica_eugen_oniscu_1386166823.html [Corola-blog/BlogPost/363051_a_364380]
-
impulsul lor ancestral, se revarsă din toate direcțiile, țintind școlile, precum acul busolei spre nord, oricum am răsuci-o, se strâng în buchete, din mers pe drum și, bătându-se să-și audă fiecare propriile cuvinte geniale, ale pățaniilor vacanței, alunecă spre școli. Acesta era și este și acum miracolul începerii școlii și grădiniței, pentru frunzișul omenirii, copiii, începând de la cei ce gândesc în chiote, la cei ce se îndreaptă spre noua frontieră a complicării celei mai simple și vitale trăiri
MUGURII LUMII DE MÂINE . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 by http://confluente.ro/_nicoleta_pascaru_mugurii_lu_aurel_v_zgheran_1373108070.html [Corola-blog/BlogPost/365340_a_366669]
-
ticăie nestingherit “Tic-tac, tic-tac!”, ca un ecou în timp, Mai jos atârnă de-un cui ruginit Un peisaj din nu știu ce-anotimp. Tresar ca dintr-un vis adânc Ți-am dat speranțe, n-a fost deloc bine Lacrimi amare alunecă pe rând, De fapt ce simt...? Doar MILĂ... pentru tine. Referință Bibliografică: MILĂ / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1871, Anul VI, 14 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mariana Stoica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
MILĂ de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1455469361.html [Corola-blog/BlogPost/373664_a_374993]
-
aur al muzicii ușoare românești încorporeză o galerie înstelată de interpreți nerepetabili, colosali, din care răzbate ecoul amintirilor și că printre ei este Mihaela Mihai, o interpretă care poartă povestea mirabilă a cântecului fermecător. La un moment dat, unii români alunecați din deriva socială, în criza morală, au perpetuat tot felul de fabulații în legătură cu artista, unele denigratoare, altele direcționate în pitorescul mioritic, iar altele orchestrate în incredibilul tipic securist. Ajunsese a fi zugrăvită nemeritat de acuzator în acest tablou de ficțiune
MIHAELA MIHAI. O VOCE SENSIBILĂ CA VIOARA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 by http://confluente.ro/Mihaela_mihai_o_voce_sensibil_aurel_v_zgheran_1393766039.html [Corola-blog/BlogPost/341306_a_342635]
-
în ajutor. Sacoul într-o frumoasă culoare cărămizie și pantalonii negri cu dungă impecabilă, erau suficient de sofisticate pentru a trăda o persoană complexă și stilată. Bărbatul îi eliberă cu o mângâiere blândă fruntea de cele câteva șuvițe de păr alunecate din cocul prins în creștet.. Mădălina izbucni într-un plâns necontrolat și se ghemui în brațele care se grăbiră să o cuprindă într-o îmbrățișare legănată. - Șșșșș, nu mai plânge! Oricât de grav ar fi motivul supărării tale, nu se
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1452315944.html [Corola-blog/BlogPost/376204_a_377533]
-
spoturile poziționate complicat în plafonul purpuriu. - Acesta este livingul, să te conduc să vezi camerele și poți să îți alegi una dintre cele două de la stradă. Arhitectul își așeză cu gesturi firești palma dreaptă pe spatele ei, lăsând-o să alunece spre mijloc și împingând-o ușor în față. Deși gestul i se păru excesiv de intim, Mădălina trecu dintr-o cameră în alta, fără să riposteze sau să spună ceva. Trăia un vis. Camerele erau mari, frumoase, curate, mobilate cu tot
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1452315944.html [Corola-blog/BlogPost/376204_a_377533]
-
exact pozițiile pe care se aflau fiecare. Așa era normal. Așa era de bun simț. Așa simțea că trebuie să facă. O amețeală ușoară o clătină înainte ca genunchii să o asculte și nu reuși decât să se lase să alunece înapoi în locul pe care abia îl părăsise. Ceața spoturilor prinse a coborî înfierbântată și, prin trup, îi porniră mii de furnici un dans nărăvaș, amețitor. - Întinde-te puțin, auzi ca prin vis vocea binevoitoare a arhitectului, te las câteva momente
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1452315944.html [Corola-blog/BlogPost/376204_a_377533]
-
vânt moale, apăru chipul lui Florin, rumenit de mângâierea verii. O strigă, așa cum o striga de obicei când era gata să dea o fugă în pădure după ciuperci sau să se scalde împreună în Lacul Morii. Hainele prinseră să-i alunece de pe trup. Încercă să le oprească, dar nu își putea mișca mâinile. Nu se mai scăldase în pădure cu Florin de când acesta îndrăznise să îi fure o sărutare. Îi plăceau sărutările lui, dar, pur și simplu i se făcuse frică
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1452315944.html [Corola-blog/BlogPost/376204_a_377533]
-
pentru o emisiune TV de mare succes, care-i aparținea: „Călătorii romantice”. Dacă era reținut în Beijing, avea de gând să realizeze câteva filme documentare, mi-a explicat, și eu i-am promis sprijin. Nu-mi amintesc cum discuția a alunecat de la imediat la Vietnamul sfâșiat până de curând de război, divizare, sărăcie, înfometare. La început n-am fost atent. Știam multe povești adevărate, crude, zguduitoare sau de luat în răspăr. Numai că mi-am dat seama de la primele fraze că
21 IULIE 1932, ZI BENEFICĂ (CORNELIU LEU 80) de CONSTANTIN LUPEANU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_lupeanu_21_iulie_1932_zi_b_constantin_lupeanu_1341570119.html [Corola-blog/BlogPost/354619_a_355948]
-
cromatismul tabloului, nici nu te privesc terifiați, ca bărbatul cu turban de la intrare, cu aer musulman, la care holbarea atinge paroxismul ca în fața vederii morți iminente. Nu, cele două portrete de care vă vorbesc și pe care le admir fascinat alunecă estetic în atemporal, iar, psihologic, sunt mari metafore ale vederii. Nu aș putea adăuga mai nimic semnificativ, luând și alte opere expuse în discuție. De aceea, vă fac această unică mărturisire. Ceea ce m-a mișcat pe mine atât de profund
PATA UMANĂ de DAN CARAGEA în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_adrian_iurco_p_dan_caragea_1372758304.html [Corola-blog/BlogPost/363967_a_365296]
-
că noua religie a umanității. Prin acest volum Adrian Munteanu sporește zestrea estetică și lirica a poeziei românești contemporane cu inedited interpretăriu ale unor teme cu limbaj îndrăzneț,cântând și “încântând” locurile natale, unde oamenii isi vaită nefericirea, dar și alunecând spre patimă trupeasca și promovând conștiința eternității prin artă populară promovată de Junii Brașovului. Unele sonete avânt rădăcini în paragrafe din Biblie stârnesc frisoane metafizice, punând întrebări retorice despre existența. Poetul interpretează teme că adorația religioasă și speră să remodeleze
PARADOXURILE DIN SONETELE LUI ADRIAN MUNTEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1442469072.html [Corola-blog/BlogPost/365607_a_366936]
-
Eu sunt Dora Tomassini și dacă-mi spui pur și simplu, Dora, îmi faci o plăcere! Urmează-mă Ingrid, să-ți prezint casa mea! Am urmat invitația doamnei și am intrat trăgând după mine valiza și urmând scaunul ei, ce aluneca cu ușurință pe coridorul lung, care se termina într-o sală spațioasă. Din sala mare pe pereții căreia erau expuse multe picturi frumoase, portrete, peisaje, scene de vânătoare, se vedea o ușă ce dădea în alt coridor prin care se
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1486766698.html [Corola-blog/BlogPost/368809_a_370138]
-
vârstă, exprimau prin oglinzile sufletului lor același lucru, ca două suflete gemene. În opinia mea, era atât de evident acest lucru, că rămăsesem ca hipnotizată privind portretul și nici nu am auzit când Dora a intrat. Cu scaunul acela silențios, alunecase ca o umbră. M-am trezit pur și simplu cu ea alături, privind cu o expresie profundă când la mine când la portretul ce mă fascinase. Când i-am observat prezența m-am întors surprinsă și am salutat-o: - Buona
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1486766698.html [Corola-blog/BlogPost/368809_a_370138]