1,068 matches
-
de purtat într-o zi de doliu. Dar ce mai conta. Cei doi porci umblau slobozi prin fața casei. Marea se prefăcea că-i urmărește, iar ei hoinăreau pierduți în ploaie. Pielea lui Wilson strălucea aidoma uneia dintre pietrele alea mari, alunecoase, de la cascada din El Almejal. Mai era și călduță apa aia continuă, slobozită de cerul încețoșat. Pe undeva pe afară umblă Aida, femeia bătrânului Poncho. Zic: Wilson, tăcerea ta mă doare mai tare decât o minciună, căci în tăcerea ta
Nuria Amat - Regina Americii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9481_a_10806]
-
făcând dintr-un personaj atât de viu, imprevizibil, cuceritor, o căzătură alcoolică și mitomană: "El e blond, mărunțel, sfrijit și veștejit, dar n-a fost întotdeauna așa, fiindcă a fost și scund și trainic legat și agil ca o panteră, alunecos de n-apucai să-l atingi și țapăn de spărgea ușa cu pumnul și îndoia burlanul cu capul, și pe urmă a tot mușcat spurcăciunea din el, s-a sfrijit și i-au căzut o grămadă de dinți, încât la
Viață de câine (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9518_a_10843]
-
timpul trebuia să se apere. Toți bărbații ar fi vrut să se frece de ea, s-o pipăie, s-o atingă, să se lipească de trupul ei înalt, cu picioare interminabile, și să-i amușine pielea, carnea albă și proaspătă, alunecoasă și rece ca petala de nufăr" (p. 141-142). Ea are în 1980 31 de ani (p. 375), iar la Revoluție 40. Destinul ei e urmărit de prin 1965, cu dese întoarceri în urmă, ajungând până la doi-trei ani după 1990, când
Savoarea impudorii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9543_a_10868]
-
asupra întregului mecanism narativ în curs de elaborare: Am plecat să cumpăr unt. M-am răzgândit. Am cumpărat un săpun. Săpunul nu era ambalat. L-am băgat în buzunarul jachetei. Îl tot pipăiam cu mâna, îmi plăcea forma lui rotundă, alunecoasă. Apoi îmi duceam degetele la nas. E o intruziune, s-ar părea că nu are nici o legătură cu mine (săpunul se muia de căldură în buzunarul lui Leopold Bloom). Să zicem că sufăr de cleptomanie culturală și am comis un
Cealaltă față a vieții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9578_a_10903]
-
nu vor putea veni decât în număr mic (spre deosebire de parlamentari, ei chiar lucrează!) și că nici măcar diferența de fus orar nu a fost luată în seamă. Învinșii de la 19 fac o enormă prostie patinând pe o astfel de realitate, mai alunecoasă decât coaja de banană. Studiile de psihologia maselor arată limpede că majoritatea tăcută s-a supus întotdeauna voinței minorității active. Evident, în cazul de față numai de minoritate nu poate fi vorba, când votul vine din partea a multe milioane de
Retorica Îmbufnării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9624_a_10949]
-
lălîi. Să vorbești despre orice și despre toate și să nu te-mpiedici în amănunte care atrag paranteze, să știi să legi lucrurile ca și cînd nu le-ai fi gîndit niciodată, însoțirea lor întîmplîndu-se într-un moment de grație alunecoasă a compoziției, să dai impresia de prestigitație riguroasă și exersată, iată arta! O artă mare pe spații mici. Din aceste fleacuri istețe, care duc în spate și lecturi, și metodă - cîtă experiență îți trebuie pentru eseul arlecchino, montat din grunji
Mezelicuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8041_a_9366]
-
erotismului pentru că, după două trei ore s-a Întors din baia somptuoasă cu un hălățel vaporos de sub care Ștefan s-a putut bucura de un corp care lucea de uleiuri și parfumuri dumnezeiești ce-ți luau mințile cu mare ușurință. Alunecoasă și diafană, de o tandrețe care alterna cu acea pasiune feroce când femeile se află În acea pământeană călătorie către cerul Încărcat cu stelele iubirii! La orele nouă a sunat ceasul iar românul epuizat, cu ochii roșii de nesomn și
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
ușor În fotoliul avionului și să se Întrebe: chiar și după mai bine de două decenii?! Era electrician de Întreținere Într-o secție cu multă mizerie și cu un miros insuportabil, acolo se prelucrau pieile de vită. Pe jos era alunecos și aburii de la acid și cloroform făceau aerul greu respirabil. La etaj, se prelucrau pieile uscate și mirosul era unul de piele finisată. După ce Își inspecta fiecare element al instalțiilor electrice, atunci când maistrul și inginerul plecau la ședința operativă, În
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
așa cum s-a întâmplat cu Voicu. Fragilitatea ei a intuit-o și Voicu. Ascultați-l: „Deci, domn’e, tot ce înseamnă Poliție, Justiție, Parchete e o lume dificilă, e o lume plină de mofturi, de capricii și-s oameni extrem de alunecoși unii! E greu de tot!“. Iar cu ofițerii, foști sau actuali, nu știi niciodată când sunt în misiune pentru tine și când te trădează. A pățit-o pe pielea lui și Năstase. Întrebați-l pe Priboi. Partea a II-a
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
dai jos desaga-fără-fund de la gât și începi să cotrobăi, atent și adânc, ea nu poate fi întoarsă și golită, lucrurile nu pot fi scoase din ea decât de către mâinile tale abile, până la urmă simți, cu buricele degetelor, pielea rece și alunecoasă a șarpelui thamnophis, îl prinzi ușurel de gât, în întunericul desagii tale, îl scoți și îl așezi vertical în adierea khamsinului, sub soarele de la miezul zilei, și se face pe dată un toiag înalt și rezistent, de toată încrederea. nouă
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
multe ori, el se așeza la masa de lucru exact de cum se trezea din somn și se scula din pat, adică nespălat, nepieptănat, fiindcă nu-și putea îngădui imprudența de a lăsa săi piară puseurile inspirației, căci inspirația este întotdeauna alunecoasă, nestatornică și trecătoare. În astfel de momente, nu mai simțea nimic altceva, decât cadența agitată a respirației sale, pusă în acord deplin cu tulburarea-i creatoare, ce o avea. Întruchipa tipul omului perfecționist și, când venea vorba despre scris, lucra
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
nimeni, dar absolut nimeni, nu are vreun cuvânt hotărâtor de spus. Dintre toți, singura stăpână pe ea este doar moartea, ai observat? Ea face și desface tot; vine când dorește, pleacă când crede. Este într-atât de înșelătoare și de alunecoasă, încât umblă mereu cu două fețe în așa fel, încât, pentru cei ce își așteaptă sau își merită sfârșitul, de multe ori aceasta nu mai vine, iar, pentru cei tineri și puternici, cu gânduri pașnice și care promit mult, vine
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
era unul din cei mai buni specialiști din țară, având în spate o literatură de specialitate de avangardă. Foarte curajos la cursuri, îl înjura ca un birjar pe șeful statului. Studenții îl adorau. Înalt și bine îmbrăcat, avea o natură alunecoasă. Deși părea să aibă păreri ferme, oricum extrem de bine întemeiate teoretic, atunci când aborda probleme de politică, și mereu aluneca în astfel de discuții, teme foarte gustate de studenți, erau în ultimii ani ai comunismului și teroarea îngroșa numărul celor care
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
sprijinită de un scaun, lângă masa pe care observ niște bani de hârtie, mototoliți. Urmăresc În liniște picurii de ploaie, ce se desprind de pe frunzele de tei de deasupra ferestrei. Par niște vietăți minuscule, care, după un drum scurt și alunecos, străbătut de-a lungul frunzei, mai atârnă o clipită de marginea zimțată (ca și cum și-ar lua adio), apoi se aruncă disperate În gol. Aș vrea să mă ridic și să deschid fereastra, să respir aerul răcoros adus de ploaie, dar
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
se așează noua ta rochie la prima probă! - Numai că, dragă Victore, zise Olga cu un ton imperativ, la probe vin singură. Mi-e teamă de cucoana asta, și rolul meu e să te apăr de ochii ei frumoși și alunecoși! Victor trată ca pe un fapt divers comentariul soției sale și spuse pe un ton alert: - Știi ceva, s-au închis toate alimentarele. E deschis numai la Miliție și la restaurante... Poate e bine să alegem un restaurant, ce zici
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
nu aveam nici chef, nici timp de antrenamente de-astea. Noroc că eram plin de idei. Așa că am luat-o pe perete, apoi pe tavan, încercând senzații cu adevărat tari. Am coborât pe firul lămpii, pe urmă pe abajurul cam alunecos și plin de praf, iar de aici, mi-am dat drumul direct pe masă. Înălțimea era mult mai mare, dar n-am avut nicio problemă. Armura mea protectoare funcționa ireproșabil. Chiar mi-a plăcut zborul. O dată ajuns pe masă, m-
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
veneau înapoi, deasupra lemnelor se aflau câteva corpuri înghețate care, din fericire, nu mai aveau dureri și suferințe...Îi vedeam în lagărul de muncă încărcând vagoane de 80 tone cu lut special (foarte greu de încărcat, fiind greu și foarte alunecos) Erau așa de slăbiți, încât abia se puteau ține pe picioare...O colegă de-a noastră aduna, din rația foarte mică de pâine pe care o primea, tot câte puțin și seara se târa în lagărul soldaților și împărțea pâinea
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
răsuflînd din greu și ținîndu-se de tulpinile arbuștilor ieșiți În cale, pentru a nu aluneca pe stratul de pietriș instabil cărat la vale de viitură. Acolo unde nu Întîlneau pietre, solul era acoperit cu o mîzgă cafenie Încă și mai alunecoasă. Apoi, după ce trecură de coama acelei coline, umbra deasă a pădurii Începu să se subțieze și În curînd ajunseră pe un platou lipsit de vegetație, a cărui margine opusă era străjuită de un perete stîncos tăiat vertical, asemănător unui balcon
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
spate. CÎnd ajungem În aer liber, vîndul ne lovește În urechi și simțim că sîntem la o Înălțime atît de mare. Cerul de deasupra noastră e de un albastru deschis frumos cu nori În formă de cerșetor contorsionat. Țeava e alunecoasă, dar ne ținem de ea. Apoi se desprinde din articulație, iar noi o scăpăm din mînă și cădem, nu mai avem timp să ne pregătim de impact și ne prăbușim peste ceva care ne amortizează căderea, căci se sfîșie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
mai vorbim de un polițist În vizită, dar gardianul era un tovarăș de la masoni. Mi-a acordat un timp În care să fiu singur cu el. Doar cinci minute. Mai mult decît suficient cînd ai fost școlit În disciplina treptelor alunecoase. Mă gîndisem că o să vreau să-i spun ceva. Să-l acuz sau să-i pun Întrebări. Dar n-am spus un cuvînt. N-avea nici un rost. Doar m-am deplasat Înspre Bestie. — Ce vrei! Ce vrei! a cotcodăcit el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
perete, un cadou de casă nouă: o saltea pătată, adusă din Pensiunea Andersen unde locuia acum. — Deci chiar vrei să creadă oamenii că te-ai dus după țigări? Și când te-ai Întors, ușa era deschisă și doamna cu degete alunecoase și gura aceea, ah, atât de moale, zăcea moartă pe pat? Nțțț... Anton dădu paharul peste cap. Poate Else Oloaga să Înghită o poveste ca asta. Dar ea nu prea e genul care să vândă iubire, ce zici? Toată lumea te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
și Întâlnirea: vineri Între cinci și șapte, la ultima sesiune a Dorei din săptămâna respectivă. Tipic pentru mine, la câteva străzi depărtare, Înainte să zăresc literele de neon ale hotelului, hainele au Început să mă mănânce, gândurile, să-mi devină alunecoase. Cu fiecare stradă traversată mă simțeam de parcă aș fi fost din ce În ce mai transparent. Ca la sfârșit să fiu absolut convins că oamenii care se plimbau pe trotuar mă citeau ca pe o carte deschisă. Oare să-mi țin ambele mâini pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
femeie, m-am străduit din răsputeri să respir calm și cât de cât demn. Trecu ceva timp până când am reușit să discern sunetele din spatele meu. La Început am văzut o mișcare repetată cu o anumită Încăpățânare, urmată de un sunet alunecos și umed, de obiect frecat, după care Dora, spre surprinderea mea, dar fără să mă deranjeze, Începu să scâncească: — Mișcă-te, Îmi șopti pe un ton Înfundat. Revenindu-mi din starea agitată, m-am gândit să Încerc să-mi fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
cu degete ceremonioase. Odată așezați, Froehlich ne turnă niște cafea, Karp refuzându-l cu un gest politicos. Apoi o Întrebă pe Dora dacă eram „parteneri“, „cum le place americanilor“ să spună. Răbdător, Își rumegă mustața (cu niște sunete abia perceptibile, alunecoase, de insectă). Mai Întâi ne-am uitat unul la altul, apoi la el, după care Dora dădu din cap, zâmbind: Nu chiar... Froehlich se aruncă Înainte euforic și mă Întrebă dacă, În cazul ăsta, nu cumva am un cuțit În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
potrivit cuvânt. A fost „excitant“. Cu capul Într-o parte, ca să aud mai bine dacă se apropia cineva de dormitor, obișnuiam să mângâi haine care nu semănau deloc cu cele cu care mă Îmbrăcam. Hainele maică-mii erau suple și alunecoase, păreau atât de pline de sine, Încât eram convins că proveneau dintr-o lume rafinată, infinit mai pestriță. Când, de pildă, am tras de o pereche de ciorapi de mătase - se Întindeau extraordinar de mult Înainte să cedeze foșnind molatec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]