295 matches
-
capetelor noastre./ Își pregătesc glasurile,/ Preoții-nalță rugăciuni./ Se-aud cântări de cinstire, se - nfiorează întreaga fire./ Se-aprind lumânări,/ se luminează inimile și gândurile noastre./ Se cântă Prohodul ... Îngerii triști cântă cu noi! Clopotul bate./ Pe cer trec nori alungați de vânt./ Păsări tresar din somn speriate./ Printre foșnet de aripi și unde sonore,/ lumânările noastre,/ unite-ntr-o singură lumină mare./ Învăluiți în propria lor lumină/ Îngerii sunt printre noi!/ Înconjurăm biserica împreună cu preoții,/ purtători ai sfântului Epitaf./ Ne
TRISTETE SI SPERANTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340669_a_341998]
-
destinație. Microbuzul se puse în mișcare și orele dromaderi prinseră să străbată pustiul timpului, rotunjindu-și din când în când cocoașele luminate, pe cadranul întunecat al ceasului. Tăcerea ce bâzâia ca un bondar prin gândurile pasagerilor, era tot mai des alungată, aproape cu furie, de apelările și discuțiile interminabile pe telefoanele mobile. Nimeni nu părea dornic de a rămâne singur, față în față cu propriile sale gândurile. Referință Bibliografică: CEAȚA / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2058, Anul VI
CEAȚA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342751_a_344080]
-
substantivului feminin libertate face parte din compoziția contrariantă a lumii din jur, o lume care și-a masacrat aproape totdeauna cu ușurință florile, iertându-și de prea multe ori la rând vampele reci și călăii... Numele lui: Paul Goma - intelectualul alungat vreme de zeci de ani de pe propriul său pământ, cu o viață cotidiană determinată faptic de un șir de scene definitorii pentru o parte bolnavă a speciei umane, unde amprenta durității comportamentale a unor Kaliaievi comuniști autohtoni și-a spus
MASACRUL FLORILOR ŞI ETICA DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343327_a_344656]
-
covor cu demoni vineți și o sumbră teamă născută de întunecare îi strâmbă chipul toamnei cu o umbră nimic nu strică pătura nătângă ce lumea zgibulită asuprește doar codrul încă are să mai plângă pastel de lacrimi când se desfrunzește lumina alungată se revoltă la pata asta de nerușinare și cârpa o străpunge de pe boltă cu un mănunchi de raze rupt din soare apoi grăbit presară în poiene cuiburi de cald pe pajiști la amiază apar neverosimile troiene albeața pură, iarba o
CÂRPACIUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344070_a_345399]
-
blânzi ai Cosânzenei: sunt doar văzduh - parfume și uimire sfioasă rază-aprind - spre voalul genei... ...îngenunchem minunii de candoare: Regina-n Cânt de Dor - Privighetoare! *** SARCASMELE LUI DUMNEZEU monștrii - sarcasmele Lui Dumnezeu ori geniile - făpturi sub stele-uscate: din Paradis în iaduri - alungate păstrând - în față - -oglinzi cu chip de zeu de geamătul de monstru nu te-nfiori Părinte - iar lacrima de genii - ...giulgii însângerate printre flori... - te coafează - fulger de milenii! târăscu-și nefirea pe sub poala Ta cutremură-și - sub dezmățul Cuvântului toți solzii
SOLUTIA de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 149 din 29 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344167_a_345496]
-
capetelor noastre, pregătindu-și glasurile măiestre. Preoții-nalță rugăciuni... Se-aud cântări de cinstire, se înfiorează întreaga fire. Se-aprind lumânări, se luminează inimile și gândurile. Se cântă Prohodul. Îngerii triști cântă cu noi! Clopotul bate. Pe cer trec nori alungați de vânt. Păsări tresar din somn speriate. Printre unde sonore și foșnet de aripi, lumânările noastre, unite într-o singură lumină mare. Învăluiți în propria lor lumină, Îngerii se află printre noi! Înconjurăm biserica împreună cu preoții, purtători ai sfântului Epitaf
VINEREA MARE A PATIMILOR LUI HRISTOS de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380340_a_381669]
-
streșinilor rânduite de pe acoperișurile caselor. Scotea oboseala pământului din răzvărtirea norilor împrăștiați și readunați în văzduh. Din când în când, fulgera sub forma unor iscuri strălucitoare cât o fracțiune de secundă, și apoi urma un tunet înfundat și spart, ori alungat ori constrâns , încât trăsnea pe unde apuca.”( Aria) Iată cum sunt creionate câteva dinre personajelele lui Simion Bogdănescu; “Ion Ciulei era un ciot de om. Adică nu era mai mare decăt Statu-Palmă-Barbă-Cot, cu tot cu pingelelele de la pantofi. Purta pe cap o
„PE VREMEA CAILOR PĂGÂNI” DE SIMION BOGDĂNESCU EDITURA „CRONEDIT” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380555_a_381884]
-
fac versuri, că-s atâtea ne-nțelesuri și nonsensuri și erate fel de fel. Adevărul sfânt al lumii îl cunoaște numai El. El e fără de păcate, El și-a dus crucea în spate, El a fost bătut, scuipat, înjurat și alungat. El nu a cerut nimic, El a dat, la toți a dat. El a fost nevinovat, dar omenirea-n schimb i-a dat un verdict de... condamnat! Doamne, cum poți îndura, creația, de mâna ta, să se bucure de viață
EXISTĂ MOŞ CRĂCIUN! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371164_a_372493]
-
Mi-ați dat de băut; am fost străin și M-ați primit ...” (Matei 25:35, 40). Isus se identifică cu semenii noștri aflați în nevoie. Îngerii Săi umblă incognito pe cărările noastre și numai El știe de câte ori a fost respins, alungat, ori nesocotit de fiecare din noi. Dumnezeu însuși face multe lucruri în anonimat (Fapte 14:17), cu care nu se laudă și este nevoie de cunoașterea Lui, de memorie bună și de credință, pentru a le recunoaște ca venind din
CE FEL DE ANONIM ESTI? de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 38 din 07 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344906_a_346235]
-
să uit de mine, Privirea să nu-mi fie rătăcită. Să știu unde vom merge, suflet! Gândul aripi să-mi fie. Nu pot îmbrățișa tăcerea! Un gol adânc. Săgeți încinse ce străpung, Rănesc și dor. În nopți de primăvară, Somn alungat! O ultimă fărâmă de speranță. De ce iar eu rămân al nimănui? O noapte de coșmar, Mă tremură acum în zori, Cad lacrimi, plânge ploaia! Picuri hrănesc credința în noi. Referință Bibliografică: Plânge și ploaia depărtarea. / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN
PLÂNGE ŞI PLOAIA DEPĂRTAREA. de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345777_a_347106]
-
alungă și continuă să-l mângăie îndurerat de suferința sa. Două lacrimi se scurseră din ochii sărmanului animal, erau lacrimi de speranță și bucurie că în sfârșit și-a găsit un prieten protector și nu mai este huiduit, bătut și alungat. - Amândoi, fantoma unui mort și-un câine vagabond, trebuie să redresăm România. Dar de unde să începem? Care-i capul și care-i coada? Referință Bibliografică: REÎNTOARCEREA LUI CEAUȘESCU / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1196, Anul IV, 10
REÎNTOARCEREA LUI CEAUŞESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347769_a_349098]
-
găsească o apreciere iar la nevoie un ajutor, un sfat, o mângâiere. In acest scop omul a fost dotat cu gândire și autodeterminare devenind asemănător creatorului său. Însă omul L-a dezamăgit. A căzut în păcat și a fost alungat. Alungat, dar unde? Natura creată de Dumnezeu avea de toate. Izvoare limpezi, răcoroase în căldura ambiantă, înconjurate de vegetație cu pomi fructiferi între care mișuna celelalte creații divine. Dar există totodată înălțimi semețe lipsite de vegetație și de viață. Pe undeva
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 4 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347947_a_349276]
-
sunt trist Baia Mare, februarie, 2012 I. sunt trist cuprins mereu de nevoi sunt trist chiar și când sunt lângă voi sunt trist mânat de al meu destin sunt trist mânat de-al păcatului chin sunt trist și mă simt mereu alungat sunt trist și trăiesc mereu în păcat sunt trist și nu mă văd smerit sunt trist până și pentru viața ce-o am de trăit sunt trist de câte mi-a fost dat să trăiesc sunt trist pentru câte n-
POEME (LUNI, MARŢI, MIERCURI, JOI, VINERI, SÂMBĂTĂ, DUMINICĂ) de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348343_a_349672]
-
pustiu. Circul ambulant are deja un simbolism aparte în conștiința celor care-l așteptau cu nerăbdare să apară poate un an întreg. Tristețea e cu atît mai mare cu cît din tot ce-a fost rămîne doar cîte o relicvă alungată profanator de vînt. vântul întețit - vârfurile brazilor măturând norii Manuela Dragomirescu Oricine a privit de jos mișcarea pomilor zbuciumați de vînt a rămas impresionat de amploarea legănării și de incredibila lor elasticitate. Poemul se bucură de o exprimare paradoxală, vîrfurile
CORNELIU TRAIAN ATANASIU, COMENTARII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345101_a_346430]
-
ei, sä-i povestesc Cât de mult eu te iubesc! În ziua-n care te-am näscut Rostul Vieti'am cunoscut! Te-am hränit la pieptul meu Și te-am apärat de greu. Zi și noapte te-am vegheat Oboseala'm alungat. Chiar de anii au trecut Și acum tu ai crescut, Te iubesc că prima dat' Îngeraș mic, adorat! Tu esti perla vieții mele Ești albastru pur, din stele! Mä mândresc mereu cu tine Lacrima pe geanä..vine! © D. Theiss " UN
PERLA VIETII MELE de DOINA THEISS în ediţia nr. 795 din 05 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345535_a_346864]
-
prins mucegai. Acum e vlăstar străin... A-ți ignora mama e semn de răutate e semn de abuz. Inseamnă a urâ, Înseamnă a trăda. Fiule, nu uita! Ura e repulsie," urâțește înegrește, desfigurează, viața o scurtează. Trebuie blamată, pe veci alungată. Vai de cel ce urăște Și cel urât o știe și suferă! Cel ce-și urăște semenii Lumea și-o pierde, Cade în străfunduri, Pământul îl înghite, Satana îl învăluie în mantia sa și cu sufletu-i se desfată."* *Cf.
FIU NU MAI ARE/אין יותר בן- VERSIUNE BILINGVĂ ROMÂNĂ-EBRAICĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376878_a_378207]
-
se grăbească cu întoarcerea. Exemplul celor care au studiat în România este grăitor. Emilia Țuțuianu: Ai avut ocazia să întâlnești oameni speciali, ai legat prietenii... Boris David: Da, am întâlnit oameni deosebiți, printre care încă mulți rămași din rândul coloniștilor alungați, care s-au adaptat noilor cerințe și au slujit competent instituțiile noilor state. O situație curioasă am întâlnit în Mozambic. Spre stupoarea mea am aflat că portughezii care au condus treburile coloniei, să nu uităm că au stăpânit această țara
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
amintea unde. Era sigură că dăduse indicații șoferului, dar nu se concentrase nici o clipă asupra cuvintelor ce-i ieșeau din gură. Conta pe luciditatea lui și se lăsă purtată de providență, oriunde ar fi decis ea. Se simțea tristă, pierdută, alungată și mai ales singură... Mintea îi era complet golită de gânduri și amintiri. Mai trăise ceva asemănător, dar acum era altceva. Coborî dintre stele, iritată și contrariată, când taxiul se opri fără veste. - Ce s-a întâmplat? De ce v-ați
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
amintea unde. Era sigură că dăduse indicații șoferului, dar nu se concentrase nici o clipă asupra cuvintelor ce-i ieșeau din gură. Conta pe luciditatea lui și se lăsă purtată de providență, oriunde ar fi decis ea. Se simțea tristă, pierdută, alungată și mai ales singură... Mintea îi era complet golită de gânduri și amintiri. Mai trăise ceva asemănător, dar acum era altceva. Coborî dintre stele, iritată și contrariată, când taxiul se opri fără veste.- Ce s-a întâmplat? De ce v-ați
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
fie bobul ascuns în brazdă. Și multă bogăție s-aducă în ogradă. Norocul să rodească pe parcursul anului. De rele să ferească Rugăciunea Maslului. Iar forțe malefice, farmece de peste an, de frică-n hău s-or duce. Purtate de duh viclean. Alungate-s pe pustii, cu slujba moliftelor, farmece de cununii din ursita fetelor. Vitele din ogradă să fie numeroase. Iar mană să nu cadă peste leguminoase. © Maria Filipoiu 1 Ianuarie Obiceiuri tradiționale de Anul Nou În colind cu Sorcovă și-n
TRADIȚII, SUPERSTIȚII ȘI PREDICȚII DE SF.VASILE ȘI ANUL NOU (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376678_a_378007]
-
cu atenție, pe urmă am observat oamenii. Și oamenii sunt asemenea frunzelor, părăsesc copacul vieții în fiecare toamnă fără să cunoască taina aripilor care să-i înalțe spre Meka cerească. De teamă oamenii uită să zboare și apun asemenea frunzelor alungate de toamnă. Referință Bibliografică: Aripi / Ana Cristina Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2085, Anul VI, 15 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ana Cristina Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ARIPI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375162_a_376491]
-
sângereți" <rât "sânge" + sufixul -uné + gojá "cârnați"; sirunégojá "cârnați de porc" <șir "usturoi" + sufixul -uné + gojá "cârnați". Conversia este un alt mijloc de îmbogățire a vocabularului întâlnit în dialectul consemnat de Alexandru Ruja. Verbul de participiu ćhudin/o "aruncat, lepădat, alungat, părăsit" a devenit substantiv, având sensul de "persoană degradata". Un alt termen care a primit o altă valoare gramaticala este biźuźo "necurat". Pe lângă faptul că acesta a suferit derivarea cu prefixul negativ bi-, am observat că a trecut de la clasa
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
Acasa > Poezie > Imagini > CAD STELE Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Cad stele A căzut o stea azi-noapte am văzut-o de departe cum licărea speriată că din cer e alungată . Pică una căte una singură rămăne luna , nu fi lună supărată că nu cad toate odată! Nu mai fi așa haină , ai și tu un pic de vină dacă strălucești prea tare steaua se-aprinde și moare. Imploră-l lună
CAD STELE de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373154_a_374483]
-
Articolele Autorului DE CE...?! De ce ni-i țara sărăcită? De ce ni-i apa otrăvită? De ce ni-i țara părăsită? De ce ni-i nația hulită? De ce ni-i limba încâlcită? De ce ni-s munții despuiați? De ce-s copiii exportați? De ce-s medicii alungați? De ce ni-i aurul furat? De ce-i pământul nelucrat? Unde-s vestitele sere Când exportam de toate cele? Ei le-au vândut pe trei arginți, Degeaba ne rugăm la sfinți. Poporul este disperat, Țara întreagă a eșuat. Din mândră floare
DE CE...?! de IONEL GRECU în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379672_a_381001]
-
în casă. Își îmbrățișă duios nevasta, dar privirea lui căuta umbra statornică și enigmatică ce nu se îndepărta de casa lor. Ar fi vrut să fie îngrijorat, dar nu era! Prezența aceea nu părea să fie ostilă, decât dacă era alungată. Chiar și așa, se întorcea mereu la locul de veghe. Ciorba caldă și parfumată ce bolborosea pe vatră în oala de lut, pâinea pufoasă și aurie ce trona în mijlocul mesei, dragostea și pacea familiei, gângurelile dulci ale fetiței ce alerga
SUB SEMNUL LUPULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375652_a_376981]