594 matches
-
împreună cu consulul roman Flaminius. URSU - lac de origine carstosalină, din stațiunea Sovata, ce s-a format prin prăbușirea stratelor, datorită dizolvării sării, în anul 1875. Lacul Ursu primește apă dulce din pâraile Toplița și Auriu, după ce se scurge în Lacul Aluniș, iar din Lacul Roșu, apă sărată. Fenomenul de heliotermie a fost semnalat în anul 1879. Salinitatea crește de la 10-50 g/l la suprafață la 250-300 g/l la fund, iar temperatura crește în lunile de vară de la 32-34 °C până la
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
dealului Tonci, în părăul Aramei, unde se văd și gropi vechi năruite. Cum că în vechime, în acești munți, se lucra băi de aramă și de alte metale se dovedește de pe năruitele gropi vechi pe costișul de sud al muntelui Aluniș, în valea Holda, de asemine prin videratul loc în valea Holdița, unde din învechime se spala auru. Precum în Ungaria, așa și în Moldova, pe vremea cumanilor, nemții au lucrat băile în acești munți, asemine pe lângă Neamț o ocnă de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
un loc închis în munți, "seacă", pentru că pârâul ce și-a făcut cale pe mijlocul văii este sec aproape întregul an. Iată cum stă valea: În dreapta este un deal numit Râpoasa. În stânga sunt alte trei dealuri numite Fața, Gropnița și Aluniș. Pe Râpoasa cresc stânci; pe Fața sunt holde; pe Gropnița este satul, iară pe Aluniș subt mormintele satului, între aluni și mesteacăni... Dincolo, peste Râpoasa, este Valea Răpiții, o vale mai adâncă decât Valea Seacă și numită așa pentru că prin
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
văii este sec aproape întregul an. Iată cum stă valea: În dreapta este un deal numit Râpoasa. În stânga sunt alte trei dealuri numite Fața, Gropnița și Aluniș. Pe Râpoasa cresc stânci; pe Fața sunt holde; pe Gropnița este satul, iară pe Aluniș subt mormintele satului, între aluni și mesteacăni... Dincolo, peste Râpoasa, este Valea Răpiții, o vale mai adâncă decât Valea Seacă și numită așa pentru că prin dânsa curge Răpița...Primăvara când se topește neaua pe munți, Răpița se supără, varsă o
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
în județul Constanța; Adîncata desemnează o culme, mai multe păduri (în diverse județe), mai multe sate (în diverse județe); Alba denumește un județ, două pîraie și două sate; Albești numește o movilă, două pîraie și treisprezece sate (în județe diferite); Aluniș (sau Alunișu, Alunișul) denumește nu mai puțin de optsprezece sate, o culme, două văioage, trei vîlcele și patru vîrfuri de munți sau de dealuri etc. Numele de locuri cunosc o antonimie sui generis, subsumată funcției de individualizare și identificare. Este
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Adîncata desemnează o culme, mai multe păduri (în diverse județe), mai multe sate (în diverse județe); Alba denumește un județ, două pîraie și două sate; Albești numește o movilă, două pîraie și treisprezece sate (în județe diferite); Aluniș (sau Alunișu, Alunișul) denumește nu mai puțin de optsprezece sate, o culme, două văioage, trei vîlcele și patru vîrfuri de munți sau de dealuri etc. Numele de locuri cunosc o antonimie sui generis, subsumată funcției de individualizare și identificare. Este vorba de nume
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
descriptivă a entopicului: adîncitură, bold, alun, pîrîu etc.; pertinența expresiei în raport cu alte sinonime concurente: alunecare, coastă, fugitură, hoagă, lăsătură etc.) sunt ranforsate ulterior prin alte mijloace, între care susținerea calității de reper prin analogia cu unități toponimizate anterior: Afînar, Agurizar, Aluniș, Aninet, Arsiște, Băltărie; Alexeni, Albulani, Andrășoi, Bădoși; Acoperita, Adînca, Adîncata, Amaru, Ascunsa. În afara acestor elemente de susținere „discrete“, dintre care am prezentat doar cîteva exemple, există și modalități evidențiabile, formal ori semantic, care marcheză consolidarea toponimizării unităților, în plan individual
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Moldova și format de la apelativul cu rezonanță de istorie medievală, măciucaș „luptător, organizat în cete, cu măciuca“; Muierău și Muieriște sunt deformări, prin etimologie populară (apropiere de apelativul muiere), ale toponimelor Măierău, Măieriște, care au la bază magh. monyoró, moniaró „aluniș“ (ne întrebăm dacă numeroasele Muieri din Oltenia: Dealu Muierii, Peștera Muierii, Muiereasca etc. sunt cu adevărat provenite de la muieri ori sunt „travestite“ și ele), iar Mierăuț este, de fapt, un Mireu, Mirău (< magh. nyirő „mestecăniș“), deformat, prin etimologie populară (fiind
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
la nivel apelativ (înainte, deci, de a deveni nume proprii) din entopice primare, cu sufixe diminutivale sau colective, ori din antroponime (nume de grupuri umane formate prin deonimizarea unui nume de persoană important în comunitatea respectivă): Aninelu, Băltița, Bujorelu, Afinet, Aluniș, Băltărie, Alexeni, Albulani, Andrășoi, Bricegari etc. Aceste apelative trecute deja prin una sau mai multe „marcări“ formale și semantice dobîndesc, în cursul acestui proces, o proeminență în plus, ca repere geografice și ca unități lingvistice, care le face propice onimizării
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Măstăcănoasa, Mesteacănu, Valea Mesteacănului (și multe altele cu aceeași structură), Mestecăniș, Mesteceni etc. De la numele altor arbori s-au format familii întregi de toponime, din care cităm cîțiva reprezentanți: Afăna, Afinița, Afinicelul Mare (o „con tradicție în termeni“ toponimică), Alunul, Alunișul, Lescovița (< sl. lĕska, „alun“), Măgheruș (< magh. mogyorós, „acoperit cu aluni“), Muierău (Măierău, deformat prin etimologie populară), Aninișul, Aninoasa, Arinișul, Ilfovăț (îl< jalsa, jelsa „arin“), Agîrbiciul, Aghireș (< magh. egeres, „pădurice de arini“), Arțarul, Cleanov (sl. klĕnov, „de arțar“), Brazi, Brădești, Smida
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și unul în județul Sălaj, precum și un vîrf în Munții Stînișoarei, care, așa cum se poate observa ușor, au paralele în toponimia sud-dunăreană de origine turcică. Considerăm că cele două etimologii sunt la fel de posibile lingvistic, verosimile geografic (vezi numeroasele Aluna, Alunu, Aluniș, Alunoasa, Nucu, Dealu Nucului, Nucușor pe de o parte, Capra, Dealu Caprii, Piatra Caprii etc. pe de altă parte) și probabile istoric (atît slavii, cît și pecenegii și cumanii au con viețuit cu romînii timp de secole), ceea ce ne poate
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Popa Șapcă, str. Mătăsarilor, str. Lalelelor. S-au efectuat lucrări pe străzi de pământ și piatră spartă pe str. Bârsei, str. Virgilius, str. Musicescu, str. Alpiniștilor, str. Nepos, str. Guttenbrunn, str. Zănoaga și lucrări cu caracter de urgență pe str. Aluniș, str. Memorandului, str. Arieș (lângă OMV), str. Arieș intersecție cu str. 1 Decembrie, str. Cluj intersecție Bd. Eroilor, Bd. Take Ionescu, str. Oituz, str. Gh. Barițiu, Calea Lipovei, str. Gh. Lazăr, Bd. Brătianu, Bd. Michelangelo, Bd. Revoluției. Direcția de Asistență
Agenda2006-17-06-administratie () [Corola-journal/Journalistic/284918_a_286247]
-
Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL PERIOADA MODERNĂ Testul nr. 61 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: În sus pe Argiș, Prin ăl cărpeniș, Prin ăl aluniș, Plimbă-mi-se, plimbă Domnul Negru-vodă Pe dalba-i moșie C-o verde cocie, Verde zugrăvită, ‘Ntr-aur poleită, Cu opt telegari, Cu nouă zidari, Nouă meșteri mari Și Manole zece, Care mi-i întrece, Stă inima-i rece. El că
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Verde zugrăvită, ‘Ntr-aur poleită, Cu opt telegari, Cu nouă zidari, Nouă meșteri mari Și Manole zece, Care mi-i întrece, Stă inima-i rece. El că mi-a umblat Țara-n lung și-n lat, Prin ăl cărpeniș, Prin ăl aluniș, Lungiș, Curmeziș, Dar tot n-au găsit Un zid învechit, Un zid părăsit, Rămas de demult... Fără că-mi găsea Și îmi întâlnea Noiaș, purcăraș, Porcii tot păzind, Marmură-ntorcând. Bună ziua-i da; El le mulțumea. Domnul, de-l vedea, Vreme
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
folcloric „Cheleu, cheleu” din Petroșani - grupul folcloric „Huro ciricleanco” din Caracal. Mai multe alte ansambluri folclorice și grupuri instrumentale există în diferite localități din țară. g) În limba ucrainiană Amatori - ansamblul artistic de copii din Siret, județul Suceava - formația folclorică „Alunișul Verde” din Copăcele (județul Caraș- Severin) - formațiile artistice din Crișan (județul Tulcea), Crăciunești, Remeți, Valea Vieșului, Ruscova, Poienile de sub Munte (județul Maramureș) - trei coruri feminine la Cornuțel (județul Caraș-Severin), Sighetu Marmației (județul Maramureș) și municipiul Tulcea - formații artistice de copii
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
autoritatea Consiliului Local al orașului Adjud "MIXTCOM" - Ș.A. MUNICIPIUL BUCUREȘTI ȘI SECTORUL AGRICOL ILFOV - Sub autoritatea Consiliului Local al municipiului București Localitatea București "A.B.C." - Ș.A. "ACM 4" - Ș.A. "ADMINISTRARE CAZARE CANTINE" - Ș.A. "AGREMENT" - Ș.A. "AGREMIN" - Ș.A. "ALLEGRO MAXI-TAXI" - Ș.A. "ALUNIȘ" - Ș.A. "ANTECO" - Ș.A. "APOLODOR" - Ș.A. "APROCONSTRUCT" - Ș.A. "APROMATCO" - Ș.A. "ASCENSORUL" - Ș.A. "ASTRAL" - Ș.A. "BERCENI" - Ș.A. "BUJORENI" - Ș.A. "CARGO TRANS" - Ș.A. "CENTRUL ISTORIC" - Ș.A. "CINOR" - Ș.A. "CIȘMIGIU" - Ș.A. "COLENTINA" - Ș.A (reparații și construcții) "COMETAL" - Ș.A. BRAGADIRU "COMNORD" - Ș.A. "CONCORDIA ALIM.
HOTĂRÎRE Nr. 597 din 28 septembrie 1992 privind trecerea sub autoritatea consiliilor locale sau, după caz, judeţene, a regiilor autonome şi societăţilor comerciale cu capital integral de stat, care prestează servicii publice de interes local sau judeţean. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108842_a_110171]
-
42. 543. Seeberger Anna, născută la 22 mai 1960 în localitatea Șiria, județul Arad, România, fiica lui Rentz Josef și Eva, cu domiciliul actual în Germania, 84478 Waldkraiburg, Munchnerplatz 11. 544. Seeberger Werner, născut la 15 iunie 1951 în localitatea Aluniș, județul Arad, România, fiul lui Seeberger Johann și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, 84478 Waldkraiburg, Munchnerplatz 11. 545. Mayhoffer Heinz Dietmar, născut la 3 ianuarie 1969 în localitatea Deta, județul Timiș, România, fiul lui Mayhoffer Adam și Elisabeta, cu
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
ap. 8, județul Mureș. 140. Voina Anton, născut la 24 noiembrie 1936 în Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Voina Ludovic și Ștefania, cu domiciliul actual în Germania, 90443 Nurnberg, Wiesenstr. 13 b, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Aluniș nr. 61, județul Timiș. 141. Voina Ioana, născută la 24 septembrie 1943 în localitatea Desesti-Sighet județul Maramureș, România, fiica lui Marton Ioan și Pârască, cu domiciliul actual în Germania, 90443 Nurnberg, Wiesenstr. 13 b, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
61, județul Timiș. 141. Voina Ioana, născută la 24 septembrie 1943 în localitatea Desesti-Sighet județul Maramureș, România, fiica lui Marton Ioan și Pârască, cu domiciliul actual în Germania, 90443 Nurnberg, Wiesenstr. 13 b, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Aluniș nr. 61, județul Timiș. 142. Walter Geraldina Eva, născută la 17 iulie 1971 în Satu Mare, județul Satu Mare, România, fiica lui Schmied Mihai și Eva, cu domiciliul actual în Germania, 93105 Tegernheim, Wiedmannstr. 13, cu ultimul domiciliu din România, Satu Mare, Str.
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
Gheorghe și Sulucz Luiza Florica, cu domiciliul actual în Germania, 72793 Pfullingen, Kaiserstr. 92, cu ultimul domiciliu din România, Cluj-Napoca, str. Horea nr. 83-87, sc. 2, ap. 30, județul Cluj. 269. Cârmaciu Mariana, născută la 10 iulie 1932 în localitatea Aluniș, județul Prahova, România, fiica lui Costescu Gheorghe și Safta, cu domiciliul actual în Suedia, Goteborg, Hjallbo Lillgata 7, 42433 Angered, cu ultimul domiciliu din România, Suceava, bd. George Enescu nr. 18, bl. 65E, sc. A, et. 2, ap. 12, județul
HOTĂRÂRE nr. 368 din 21 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118610_a_119939]
-
3. 90,0 km 4. 0,6 mc/s 5. Mizil, Colceag, Baba Ana Nr. poziție 22 -------------- 1. Coada Malului - Vâlcănești - Bertea 2. Acumularea Coada Malului (Râul Teleajen) 3. 70,0 km 4. 0,5 mc/s 5. Vâlcănești, Cosminele, Aluniș, Bertea, Vărbilău Nr. poziție 23 -------------- 1. Adâncata - Sălciile - Boldești - Grădiștea 2. Acumularea Adâncata (Râul Prahova) 3. 80,0 km 4. 0,5 mc/s 5. Ciorani, Sălciile, Boldești - Grădiștea TOTAL JUDEȚ: Lungimea aducțiunii = 460,0 km Debitul preconizat = 2,6
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]
-
6.879 Nr. crt. 66 ----------- 1. Roznov 2. 9.276 Nr. crt. 67 ----------- 1. Săbăoani 2. 11.299 Nr. crt. 68 ----------- 1. Săvinești 2. 6.682 Județul Prahova Nr. crt. 69 ----------- 1. Adunați 2. 2.481 Nr. crt. 70 ----------- 1. Aluniș 2. 3.958 Nr. crt. 71 ----------- 1. Apostolache 2. 2.444 Nr. crt. 72 ----------- 1. Ariceștii Zeletin 2. 1.533 Nr. crt. 73 ----------- 1. Baba Ana 2. 4.220 Nr. crt. 74 ----------- 1. Bărcănești 2. 9.217 Nr. crt. 75
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]
-
de noi, corectitudinea condiționată unica ridicolă, umplem căciulile de zăpadă, zăpezile topite din greu, Țara Mutată pe Alb culmi cu vîrful Bătrîna pentru Munții Gurghiului, vîsle în văioage bat dealuri și munți, aval de Deda aer încețoșat cu două biserici, Aluniș dacă ești din munte nu mai știi altceva, de la șes munții sînt basm, Moș Cocoș Cocoloș, grădina raiului nu formă este, ci bunătate de gust, ceață surie, nimic pe ochiul Jumătate Peisaj, în dosul caselor stuf, lăstari din pîraie și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de orchestră trenul, ai fost la biserică? INTERVENȚIE ÎN TEXT Vis, cu deplasare în timp. SFÎRȘITUL INTERVENȚIEI ÎN TEXT am fost la Înviere, și sara, la și jumate, templul cu globul, calvini, crucea bisericii peste Mureș, turle stil brîncovenesc alta, Aluniș/ Magyaró, te-ai îmbătat aseară? undă mă, la vagaboande? serios! Logan măsliniu în curte HR 05 COL semne formale și-au găsit receptorul, cimitir crucile, limbajul este al limbajelor, unica obiecție îl anulează de puțin, prin ce se ridică la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
o stricat pe-acolo, nici una nici două cu furca, să-i deie-n cap! amu-s în tribunal să-i deie zece miliuone, am trei feciori, cînd or pune mîna pă el! invazie oarecare în trupul periferie rurală ori călătorie, Aluniș Mureș/ Maghiaro, vreți să le punem sus? nem, cheosom! Mureșul gheață la mal, Deda niște întîmplări foarte indiferente în sine, depoul denivelat pe înclinația locomotivei dinainte, truismul lumea se scrie pe sine, bătrînă de 70 de ani și te piepteni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]