323 matches
-
vine! S-adormi târziu cu mine-n gând, Ca sa visezi de mine! Are mama o fetiță de I. D. Pietrari Are mama o fetiță, Cu ochi mari, cu gura mica, Fruntea ca o poienița, Genele de rândunica, Și, pe-obraz, o alunița, Dar are ceva ce-i strica: Îi e părul ciufulit, Parcă s-au jucat in el, Pana când au obosit, Trei motani și-un șoricel, Și-un arici foarte grăbit. Rugă pentru părinți de Adrian Păunescu Enigmatici si cuminți, Terminându
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
Literar, 141-148; Dicț. analitic, I, 101-102, IV, 583-586; Ioan Moldovan, Poetul ca „bărbat singur și rece”, F, 1999, 7-8; Cărtărescu, Postmodernismul, 194-199, passim; Bucur, Poeți optzeciști, 142-148; Manolescu, Lista, I, 339-341; Pop, Viață, 153-157, 196-205; Dicț. scriit. rom, III, 350-352; Alunița Cofan, Bestiar liric, CC, 2002, 8-10; Nicoleta Sălcudeanu, Învățăturile maestrului Mușina către finii săi literari, „Cuvântul”, 2003, 2. A.Tr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
Eugen Simion, Valeriu Cristea, Sebastian-Vlad Popa, Andrei Grigor, Nicolae Bârna, Bogdan Popescu, Călin Căliman, Daniel Cristea-Enache, Răzvan Voncu), ale căror contribuții se regăsesc, practic, în fiecare număr, se mai remarcă prezența unor colaboratori ca Alexandru Zub, Vasile Bardan, Mircea Cau, Alunița Cofan, Ileana Comănescu, Doina Ciurea, Alexandra Crăciun, Dan Grădinaru, Constantin Hârlav, Ileana Ioanid, Nicolae Iliescu, Ioan Lăcustă, Elisabeta Lăsconi, Florin Mihăilescu, Jeana Morărescu, Cristina Necula, Dinu Pătulea, Lena Ruști, Elena Solunca-Moise, Octavian Soviany, Vasile Tonoiu, Elena Zaharia-Filipaș. Din 2001-2002, colaborează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
București, 1981; Al. Kron, Insomnie, București, 1982; Viktoria Tokareva, Avem nevoie de comunicare, București, 1985; Gheorghi Semionov, Palatele iubirii, București, 1988; Radij Pogodin, Ușa, București, 1990; F. M. Dostoievski - A.G. Dostoievskaia, Corespondență (1866-1874), I, îngr. Valeriu Cristea, București, 1998. Repere bibliografice: Alunița Cofan, În căutarea timpului trecut, CC, 1991, 6-7; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 300; Ion Ianoși, Alexandru Calaïs, ALA, 2000, 528. D.C.-E.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286011_a_287340]
-
mai mult răi decât buni, LCF, 1994, 15; Răzvan Voncu, „Povestiri cu pensionari”, L, 1994, 11-16; Florin Sicoie, Delicatele instrumente ale prozei, CNT, 1994, 25-27; Alex. Ștefănescu, Caragialismul și țîrlismul, RL, 1994, 48; Valeriu Cristea, Oameni sărmani, CC, 1995, 1-2; Alunița Cofan, Monotonia - o scriere în palimpsest?, CC, 1995, 3-4; Dan Silviu Boerescu, „Prostia la români”, CL, 1997, 7; Carmen Varfalvi-Berinde, Fețele prostiei, APF, 1997, 9; Alunița Cofan, Mantaua lui Caragiale, CC, 1998, 1-4; Dan Silviu Boerescu, Un ucenic prea puțin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]
-
Ștefănescu, Caragialismul și țîrlismul, RL, 1994, 48; Valeriu Cristea, Oameni sărmani, CC, 1995, 1-2; Alunița Cofan, Monotonia - o scriere în palimpsest?, CC, 1995, 3-4; Dan Silviu Boerescu, „Prostia la români”, CL, 1997, 7; Carmen Varfalvi-Berinde, Fețele prostiei, APF, 1997, 9; Alunița Cofan, Mantaua lui Caragiale, CC, 1998, 1-4; Dan Silviu Boerescu, Un ucenic prea puțin ascultător, „artPanorama”, 1998, 9; Horia Gârbea, Tranziția la români, „artPanorama”, 1998, 9; Ion Roșioru, „Anotimpuri de trecere”, TMS, 1998, 12; Glodeanu, Dimensiuni, 238-240; Emil Iordache, Cinismul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]
-
1998, 9; Horia Gârbea, Tranziția la români, „artPanorama”, 1998, 9; Ion Roșioru, „Anotimpuri de trecere”, TMS, 1998, 12; Glodeanu, Dimensiuni, 238-240; Emil Iordache, Cinismul ca formă de ascetism, CL, 1999, 2; Marin Mincu, „Revizuirea” criticii, de ce nu?, CNT, 1999, 10; Alunița Cofan, O cronică postdecembristă, CC, 2000, 9-12; Dimisianu, Lumea, 488-492; Ion Simuț, Arena actualității, Iași, 2000, 227-232; Tudorel Urian, Proza românească a anilor ’90, București, 2000, 163-167; Simion Bărbulescu, Câteva debuturi în roman, CL, 2001, 4; Marian Barbu, Trăind printre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]
-
scontat trebuie să se respecte anumite reguli și anume: - mișcările executate trebuie să fie lente și ritmice; - în cazuri de infecții, imflamații, tromboze, edeme, hernii, afecțiuni ale inimii nu se recomandă efectuarea automasajului; - se vor evita zonele pielii care prezintă alunițe, negi sau varice; - nu se execută masaje imediat după mese, mai ales în zona abdominală; - mâinile trebuie să fie foarte curate și unghiile tăiate; - o lumină blândă, odihnitoare, o muzică discretă, relaxantă și o atmosferă ușor parfumată cu esențe naturale
[Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
Am fost cu ea și la dus, în același vagon! m-a salutat cu pa, pa! și un an nou fericit, mersi, la fel! petrecînd-o pe culoar, mie mi-era frică să nu te apuce de mînă canișul lor, ce aluniță ai la ochi, Jderule! Ionuț Jder cel mic, da, în școală Frații Jderi îmi zic toți! poreclă din lecturile obligatorii mai personaje ca eroii lor, nu te lăs, mergi să ne arăți pe ce parte să coborîm! Moarte de om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pp. 29-37)"/>. Fiziognomonie și antropologie În Antichitate și Evul Mediu, fiziognomonia era arta de a dezvălui caracterul individului cercetându-i trăsăturile chipului. Nici un detaliu fizionomic nu era de prisos, totul avea importanță : lățimea frunții, forma urechilor, distanța dintre ochi, poziția alunițelor etc., dar esențiale În această privință erau mărimea și forma nasului 53Portretul fizic și a buzelor. Fronti nulla fides !, susțineau neîncrezătorii. Oricât de inexactă a fost această „știință divină”, această artă divinatorie - a cărei premisă era „fizionomia reflectă sufletul” -, câteva
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care le-am moștenit, alții dispun de o anumită particularitate anatomo-psihologică distinctivă (păr castaniu, ochi alunecoși, inimă zburdalnică...), unii ne afiliem conștient la mai știu eu ce platforme doctrinare sau activități ocupaționale, unora le lipsește un deget, părul, au o aluniță pe obrazul drept, au anumite fixații mentale sau anumite idei ... Nu-i rău, asta-i viața, frumusețea ei este dată de o evidentă și necesară diversitate. „Toți diferiți, toți egali!”, iată o lozincă, avansată nu demult de Consiliul Europei, pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
toate alunele vor seca. în anii în care nu se fac alune, Dumnezeu a poruncit, căci în loc să se ducă oamenii în zi de sărbătoare la biserică ei se duc la cules alune și le sfarmă cu piatra, și-i păcat. Aluniță Alunelele-s semne de mare noroc, și de aceea să nu tai părul de pe ele, că pierzi norocul. Amăgire Să nu amăgești pe nimeni cînd vrei să dai cuiva de facere de bine, că plîng morții că-i amăgești pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
unge pe frunte pentru a deveni mai breaz brîncă - boală la porci, erizipel la oameni bubat - vărsat, variolă buburuză - fărîmătură budăi - vas de lemn pentru pro duse lactate buhai - taur bulboană - vîltoare buratec - brostac, brotac burcă - turtă de mălai burete - aluniță butoare - scorbură C cahlă - partea coșului prin care iese fumul calici (a) - a schilodi canaf - cănaf, ciucure cange - prăjină cu cîrlig capiște - loc în care se păstrează osemintele căciulie - căpățînă călugărior-breben - plantă călușar - călăreț căpchiat - nebun căpistere - covată de cernut
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
facă, deoarece nu poate exista fără dubla sa identitate (identitatea secretă este o minciună în slujba a ceva mai important, e marcă de onoare, nu de rușine, deși logica îi este maleabilă, căci identitatea secretă nu ascunde și mirosul, vocea, alunițele etc.). Dubla identitate este eterna dilemă a identității (a fi cine ești ori cine pretinzi că ești), pe care super-eroul "o pune în majuscule". Ibid., p. 56. 745 Asta chiar dacă Batman însuși este asexuat, fără o parteneră care să îi
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Sărindar”, CNT, 1985, 12; Fănuș Neagu, A doua carte cu prieteni, București, 1985, 274-275; Ungureanu, Proza rom., 699-719; Eugen Simion, Temele romanului social, RL, 1986, 47; Cosma, Romanul, I, 172-174; Miruna Barbu, Un posibil jurnal al ficțiunii, RL, 1991, 34; Alunița Cofan, Universul domestic al „diaristului”, CC, 1991, 10-12; Platon Pardău, Plecarea lui Nicolae Țic, RL, 1992, 9; Petre Sălcudeanu, Sufletul plutitor, RL, 1992, 9; Cristea, A scrie, 241-244; Aurel Martin, Romanul social, RL, 1993,17; Sânziana Pop, Nicolae Țic, LCF
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]
-
cu Valentin, când acesta se afla abia în construcție. Luminile în interior începeau a se aprinde strălucind ca niște adevărate steluțe din paradis. Se uită în vitrină și își văzu chipul. I se păru că are buzele prea groase iar alunița de pe obrazul stâng nu îi dispăruse, totuși se însenină la față. Părul destul de voluminos, de culoare acaju era lăsat să îi cadă în plete, atingându-i urechile într-un mod plăcut, iar frumusețea era accentuată de un breton formidabil, scotându-i
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
de dragoste. Își vedea de drumul ei pentru că nu mai era nimic de făcut în această privință, dar viața este plină de surprize. Ședea în fața unei oglinzi și se privea. Părul frumos aranjat nu era lipsit de strălucire. Își analiză alunița de pe obraz și constată că seamănă cu o cicatrice din copilăria ei pe care o adora. În condițiile acestea, Carlina fu informată prin apel telefonic de boala gravă a tatălui ei. Fără să mai analizeze cum stau lucrurile se urcă
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
slătinean și romanizat, mâncău și bun băutor. De ce a plecat cuconu Ilie Leu în străinătate? Din două motive. Întâiul. Bărbierul lui dela bae, om bătrân încă cu mare reputație că are "mână ușoară", a observat, servindu-l, că are o aluniță cam mare, care atârnă la coada ochiului drept. E de părere să i-o lege c-un fir de păr ori de matasă, cum a mai făcut el, acu 30 de ani și acu 45 de ani unor doctori și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sâmburele latin al limbii noastre. Limba română de azi e însăși limba latină, cu modificările ivite în cursul veacurilor, precum pielea de pe corpul nostru este tot pielea cu care ne-am născut, cu aceeași culoare și cu aceleași semne și alunițe ca și în pruncie, deși toate celulele ei s-au împrospătat în curgerea timpului” (p. 174). S. Pușcariu urmează calea deja stabilită în conformitate cu care continuitatea latină română în sud-estul Europei este însoțită de două fenomene cărora el le imprimă unele
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Andriana Fianu, Horia Georgescu, Valentin Silvestru, Alexandra Crăciun, Dinu Pătulea, Sebastian-Vlad Popa, Ilie Constantin, Daniela Zeca, Andrei Grigor, Lucian Chișu, Marian Barbu, Irina Mavrodin, Ion Stratan, Ileana Comănescu, Ioana Pârvulescu, Jeana Morărescu, Vasile Bardan, Sanda Golopenția, Ioan Lăcustă, Răzvan Voncu, Alunița Cofan, Florin Mihăilescu, Vahé Godel, Peter Coryllis, Oleg Escobar Galindo); Glodeanu, Incursiuni, 315-322; Pop, Pagini, 52-57; Regman, Dinspre Cercul Literar, 290-297; Dicț. analitic, I, 44-46, 177-179, IV, 626-629; Simion, Fragmente, II, 34-37, III, 200-212; Manolescu, Litere, 265-270; Emil Manu, Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
colaj de cuvinte decupate din ziar încât pietrele mele de râu, cele adevărate, se întrezăresc din cele născocite: în miez de zi Heinrich ieși de la serviciu pe șest în dunga vântului o pasăre cânta sus peste râu înfiptă sta o aluniță-n cer din stâlp se clătina o sârmă semănând cu cusătura de la pantalon pre pietre călcând el umplea nădrag și veston pe-alese cu pietricele mai mari ca grindina sclipitoare și grele de parcă Heinrich n-ar fi fost nicicând făr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Simona Sora, Ravagiile bunului-simț, RL, 1993, 27; George, Sfârșitul, IV, 102-112; Dan Stanca, Sacrificiu și anamneză, VR, 1994, 3-4; Simbolologul Vasile Lovinescu, CC, 1994, 9-11 (semnează Eugen Simion, Valeriu Cristea, Florin Mihăescu, Roxana Cristian, Radu Vasiliu, Silvia Chițimia, Jana Morărescu, Alunița Cofan și Dan Stanca); Ștefan Borbély, Un ezoteric: Vasile Lovinescu, APF, 1995, 3-4; Dan Stanca, Contemplatorul solitar. Introducere în opera lui Vasile Lovinescu, Iași, 1997; Claudio Mutti, Penele Arhanghelului. Intelectualii români și Garda de Fier, tr. Florin Dumitrescu, pref. Philippe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287855_a_289184]
-
intrat pe pagina lui și am verificat. Adoarme pe canapea. Uneori mă simt de parcă nici n-aș exista. Măturica tace. Îmi închid laptopul, fără să fac zgomot. Perucă își mută privirea spre următoarea victimă. Sâni mari, privire languroasă. Și o aluniță mică pe obrazul stâng. Se foiește un pic în scaun. La mine e exact pe dos. Mă simt folosită. Parcă aș trăi cu un om de grotă. Dacă ar fi după el, n-am mai ieși din casă, probabil că
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
pentru vânătăi. Mă dau cu el aici. Arată în jos, sub masă. Poate nu-l mai iubesc. Poate sunt eu defectă, sau așa. Îmi doresc o săptămână fără el. O săptămână de liniște. Atât. Să-mi pun gândurile în ordine. Aluniță tace. Lângă ea, o brunetă micuță tușește ca să prindă curaj. Poartă în păr o fundiță roz. Cam ca aia a lui Minnie Mouse. Restul vestimentației e ultra-corporate. Alaltăieri am ieșit cu un tip de la birou. M-a invitat la el
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
plecat în vârful picioarelor. Ieri, când ne am întâlnit la serviciu, m-am făcut că nu-l văd. După-masă am găsit un bilețel pe birou. Cică, scuze. Atâta scria-n bilețel. Fundiță tace și se uită la Perucă. Măturică și Aluniță își întorc și ele privirile spre Perucă. Perucă le privește. Mda. Aseară m-am dus acasă la ăsta care mă tot caută de vreo trei luni. Zic, hai să rup eu pisica-n două și să trecem odată la treabă
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]