1,290 matches
-
unghi logic, volumul impune prin coerență, dar pentru un cititor cu fler, care caută viziunea în spatele dihotomiilor logice, cartea are trei calități ce pot fi lesne trecute cu vederea, cauza neglijării stînd în riscul ca atenția să fie atrasă de alura meticuloasă cu care neamțul își ridică edificiul de noțiuni. E atîta încrîncenare în grija cu care filosoful vrea ca noțiunile să nu i se contrazică, încît monotonia unui jargon care înaintează treaptă cu treaptă, aidoma unei scări, are neajunsul de
Morala cerbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2830_a_4155]
-
aliați" simandicoși, mutual avantajoși. Neacceptat, la treaptă dorită, nici de cei mai iluștri fruntași ai diasporei, nici de cîteva centre ale vietii literare din țară, catre care a năzuit, autorul Franciscăi a recurs la această (mez)alianță, care-i suprima alura de autonomie și, indiscutabil, prestanta ce decurge din orice autonomie. Drept care paginile publicației pe care o conduce s-au văzut colonizate de ciraci ai "apoliticului" number one, dintre care unul deosebit de belicos și lipsit de scrupule, cu slugărnicie așezat exact
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
bilanț dramatic și ezita, dar este gata să facă pasul grav înspre o senectute toropita. Nu este cartea unei crize, ci a unei oboseli. A tocirii simțurilor prin care poetul da seama de realitate. Tonul celui care, impus printr-o alura de "bad boy" revoltat de clișee, camufla o "ars poetica" într-o întrebare exasperata, adresată indirect unui cititor niciodată suficient de frustrat în așteptările sale și de bruscat de expresivități cît să simtă viața din text - " Ce vînătoare de fiare
Despre o anume tristete by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17829_a_19154]
-
cred, conform unei culturi literare temeinic însușite. Noua oglindă a COTIDIANULUI După despărțirea de Ion Cristoiu, despărțire amiabilă, proprietarul COTIDIANULUI a încredințat ziarul pe care l-a înființat în 1991, cu gîndul de a face în România o gazetărie cu alura occidentală, unui alt Ion - Diaconescu, fondatorul și el al unui ziar, răposatul cotidian popular OGLINDĂ, al cărui director a fost. Ziarul pomenit, un soi de cărticica de dimensiunile fascicolelor din colecția celor cincisprezece lei în care apăreau între războaie Aventurile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17807_a_19132]
-
o carte/ de vizita îngălbenita/ numărul de telefon refăcut cu cerneală/ e singurul care se mai distinge" (Cîteva încercări de a nu face nimic). Poetul se pune în paranteză, paradoxal, filtrîndu-si ființă pentru a obtine esențele ei mixte, metaforic-morale, cu alura obiectivă: "așteptînd scrisori pe cerul galben/ versurile ce par ale mele se duc/ să bată pe la porți că acei milogi/ ce-și împart roșia cu un cîine// sînt trist: și pentru a nu spune nimic/ ai nevoie de timp" (zile
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
și celei mai simple întrebări, Adam Puslojic face în prealabil lungi ocoluri sentimentale, unde epitetele radical-calificative se aglomerează din dorința de a convinge că "Nichita" a fost un poet "divin, "dumnezeiesc", "absolut" etc., pentru că în final, din vorbirea lui cu alura saturat-metafizică, să se decupeze pregnant nu doar chipul lui Nichita Stănescu, ci și un profil de poet reprezentativ pentru generația ^60. Și, în mare, o întreagă paradigmă literară. Întrucît tinerii care (re)descopereau viață după deșertul proletcultist trăiau literatura că
Poeti prieteni by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17891_a_19216]
-
a comunica nemijlocit, născînd, ele, omenescul apt de mesaj cu ajutorul lor: "Astfel jurnalul a devenit tot mai mult un dialog tăcut al formelor ce-și creează încet-încet personajele, situațiile, evenimentele". Tabloul de-o rigiditate enigmatică, de-o sicitate ce are alura epurării factorului uman tocmai spre a-l transforma în aluzie, al lui Giorgio Morandi, intitulat Still-life și reprodus pe coperta cărții, pare o lucrare apocrifă a poetului însuși. Inadaptarea alcătuiește materia, adesea de-o finețe fumurie, halucinantă, a scrierii în
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
frumoasă Veronica Micle? Se vede că, neatestată suficient, în calitate de "femeie frumoasă", prin fotografiile ce ni s-au transmis (am spune azi: nefiind îndeajuns de fotogenică), muza lui Eminescu poseda, totuși, un farmec indicibil, un inefabil misterios care-i acorda o alură erotică irezistibilă: "figura-i trebuie să mai fi avut ceva, ce scapă lentilelor și plăcii fotografice moarte, ceva imposibil de imprimat doar prin optică și chimie. E poate tocmai acel un "nu știu ce" și un "nu știu cum" pe care se simțea în
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
domolesc pe un portativ de imagini reflexive, impulsurile tulburi se conștientizează, întrucît, de bunăseamă, și rațiunea face parte din zestrea universală, neputînd fi înlăturată din perspectiva ansamblului ultim. Astfel un Jeu d'Amour (Daena) ne oferă un tabel sinoptic de alură dantescă, al evoluției Erosului, o "teorie" ilustrată a acestuia, în trei faze. Cea dintîi, staza, consemnează exclusivitatea amorului, al cărui efect e îndepărtarea de tot ce nu-i aparține. Amorul ca obsesie tiranică, arbitrar-purgatoare: "!ca să pot să-ți spun că
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
o pădure urmîndu-te/ riscu Firește, viziunea cosmică, solemn-contemplativă, ține, în ciuda orientării sale către efemerul universal, mai mult de impersonalitatea care transcende datele contingentului, care se dizolvă în generalitate. Forma fixă aci utilizată, sonetul, e de asemenea de natură a accentua alura transpersonală a discursului: "cu ochii la cerul de ieri/ cu gîndul sorbit în seninu-i/ mă chinui mă-ntunec mă-nvinui/ lovită de cîte păreri// la unicul lumii intrînd/ noptatici soli-nuferi sori-nouri/ cortegii de stranii ecouri/ sori nordici narciși navigînd// lipit
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
milă/ de toți și de toate// în fața ta/ un copac își hașurează umbră/ cu verde/ lacom încă de soare/ și atît de stîngaci// o suprafata tremurătoare/ din resturi compusă/ nostalgie a destrămării/ din noi" (Elegie de toamnă). Mariana Filimon are alura unui anchetator angelic, care determină "locurile", în chip delicat, a-și destăinui suferință (ne)bănuita ce le macerează: "Însoțită de umbrele mele/ rătăcesc prin locuri/ roase pînă la sînge/ de amintiri" (Popas). Odată obținută această performanță, d-sa trăiește liric
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
incurabilă: "în loc de inimă aveam o rană. Iar rănile, daca nu se vindecă, se amorțesc cu tot soiul de balsamuri. Pentru mine stupefiant era însăși viața mea dezordonată". Un alt element din compoziția autoportretului îl constituie ritmul de muncă scriptica, de alura balzaciana. Timpul romanciarului e integral umplut de trepidanta prestație literară, de "posedat": "Sînt cărți pe care le-am scris în 7 zile: ăSimfonia fantastică nici mai bună, nici mai proastă ca altele. Dar îți imaginezi tu ce înseamna acele 7
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
Surprinzător și neobișnuit subiectul acestei ultime cărți a lui John Fowles în românește, cu un titlu deconcertant la prima vedere: Copacul. Tematic, textul se include în mai vechiul, dar tot mai clamatul etos al rupturii și separării omului de natură. Alura pronunțat autobiografica a cărții devine rapid pretext pentru un veritabil discurs eseistic ce, ca orice studiu ce se respectă, isi conține ipoteză, demonstrația și concluzia. Prima parte, cea mai "literară", conține și principalele trăsături ale celor două "lumi" separate, într-
Nostalgia unei mai vechi relatii by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17641_a_18966]
-
Dacă nu te poți ridica, măcar prin subțirimea asociațiilor de idei, la înălțimea ritmurilor lui Barbu, nu-ți rămîne decît cuviința de a păstra tăcerea. În cazul studiilor amintite, expresia lamentabilă e sporită de inserarea unor citate barbiene, a căror alură stilistică, frapant de mustoasă, împrumută comentariului de fond un timbru meschin de mediocru. Morala? Nu are nici rost să-l comentezi pe Barbu dacă, stilistic vorbind, ai maniera unui chibiț abstract abuzînd de banalități prețioase. Mai înduioșătoare e Mihaela Brut
Ion Barbu, poetul satir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2540_a_3865]
-
ale „au conservat de-a lungul a două și Cine îl contestă pe Eliade? acestora sunt: „tradițiile, istoria și milenii elemente etnice ale dacilor și Profesorul George Apostoiu, cu culturile naționale. Peste tot el romanilor „sub raportul rasei, al limbii, alura unei retorici studiate, coboară [postmodernismul] poartă cu mult al organizării de stat, al civilizației și al de la tribună, în rândul auditoriului aplomb steagul unei noi cruciade”. culturii”. select, interesat de subiect. Dar, se (Vezi, zicem noi o dată cu autorul, Atunci, contestarea
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
la Thomas Mann. Există o anumită seninătate tristă a personajelor, reflectată mai ales de Clară, o tînără care își cîștigă existența că dactilografa, neavînd pe nimeni în Germania, decît iubirea ei secretă și jenata pentru Ganin, care dă protagoniștilor o alura thomasmanniană. Toți sînt suferinzi, dar nici unul cu disperare, nici macar Potdiaghin odată ce descoperă că și-a pierdut pașaportul. Ce-i drept, revelația îi dă un atac de inimă, iar mai tîrziu va muri, vegheat de ceilalți locatari ai pensiunii, dar moartea
Nostalgia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18188_a_19513]
-
cu mine: faut pas mâcher leș mots... v Ce-l frapează pe cititorul acestui Caiet albastru tipărit în două volume e faptul că, vrînd să fie un jurnal al ultimilor ani din anii ^50, înaintea recluziunii, textul ajunge să capete alura unui român, alura unei incitante narațiuni epice, începînd cu Prologul extraordinar, una din prozele cele mai tulburătoare din literatura română. Caietul albastru uitat dinadins în plasă vagonului în timpul călătoriei de la Cluj la București în ianuarie 1956 spre a fi salvat
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
pas mâcher leș mots... v Ce-l frapează pe cititorul acestui Caiet albastru tipărit în două volume e faptul că, vrînd să fie un jurnal al ultimilor ani din anii ^50, înaintea recluziunii, textul ajunge să capete alura unui român, alura unei incitante narațiuni epice, începînd cu Prologul extraordinar, una din prozele cele mai tulburătoare din literatura română. Caietul albastru uitat dinadins în plasă vagonului în timpul călătoriei de la Cluj la București în ianuarie 1956 spre a fi salvat în momentul cînd
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
Sătui de "heirupismele anilor '87-'80, dar și agasați de o comunitate retardată, înstrăinată de exponenții săi cultivați, tinerii intelectuali basarabeni se arată tentați în ultimii ani de o "despărțire de comunitate". O "despărțire" avînd trăsăturile unei "iubiri înșelate", de alură cioraniană. Acești intelectuali hipersensibilizați dar și dezabuzați, stigmatizați de-o oboseală morală, nu-și mai găsesc resurse îndestulătoare pentru credința într-un bine comun: "Decepțiile, bătăliile zilnice pentru o normalitate refuzată le impun în cele din urmă concluzia că binele
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
vertiginoasă pe toboganul istoriei. Ce-i drept, străinii, vreo cinci-șase, zăriți în minutele de așteptare la graniță, nu prea semănau cu francezii, italienii sau austriecii văzuți de mine în săptămânile de concediu. Mutre fioroase de borfași, priviri alunecoase de șmecheri, aluri agresive de bătăuși plătiți, faciesuri tulburi de obsedați sexual, ei aflaseră, desigur, că România ar fi țara viselor deșucheate pe care în Occident și le pot satisface mai greu sau mai scump. Vor fi aflat că aici curvele sunt, practic
Ungaria se termină la Szeged, România începe la Babadag by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16835_a_18160]
-
am spus vulpii:/ adună toamnă de toamnă cărările pașilor/ lui. toamnă de toamnă și frunză cu frunză/ cărările pașilor lui.// dar cîtă despărțire sub tîmpla căruntă/ a serii sub gesturile ei sub care viermuiesc/ încă un milion de gesturi cu aluri aproape/ omenești. cînd buzele ei stau livide în jurul/ cuvîntului adio. cînd treptele pe care dispare/ sînt lacrimile mele coborînd nefirești în gîtul/ de metrou al cămilei" (toamnă de toamnă, frunză cu frunză). De aci drumul pînă la satiră e scurt
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
motiv, considerat un poet de amuzament. Și asta, desigur, din nou, datorită prea multor concesii făcute gustului public, deși, prin unele poezii de acest fel (de exemplu Acceleratul) a pătruns în manualele școlare încă în 1930. Sau cunoscuta Cioara: "Cu alura interlopă/ Ca un muzician în frac,/ Curioasă ca un popă/ Și smolită ca un drac,/ Demnă ca un om celebru;/ Mistică și fără chef/ Ca un basorelief/ De pe un monument funebru". Și, tot așa, în nu mai puțin de 22
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]
-
conștientă, a poeților ce compun aceste , la efortul esențial de schimbare/avansare a discursului ca și contribuția lor efectivă la transgresarea paradigmei poeticității, în funcție de acțiunea reformatoare a factorilor interni/externi". Atrage atenția mai ales un cuvînt din acest citat cu alură științifică, "avansare", pe care autorul îl folosește mai tîrziu cu ghilimele și se înțelege că e vorba pur și simplu de schimbarea conceptului de poeticitate în timp, și nu de vreun meliorism conceptual, cum s-ar fi părut. Lectura sincronică
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
de inginer constructor. Ea impulsivă, nestatornică, sentimentală, dornică să exploreze deopotrivă tainele limbii latine și secretele vieții. Sinuoasa lor relație oscilînd între frondă-prietenie-dragoste este veridic și atașant descrisă pentru că și actorii sînt pe măsura personajelor dilematice. Freddie Prinze jr. - cu alura junilor primi de altă dată și Claire Forlani - ingenuă senzitivă și vibratilă căci e și balerină - sînt nume de reținut printre multiplele vedete catodice menite să schimbe garda. Aceeași Claire Forlani evoluează excelent și într-un contre-emploi, ca iubită spioană
Cocktail estival by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15912_a_17237]
-
ori tocmai această trăsătură convenea sensibilității noastre filosofice". Pentru Xenopol, "istoria nu e o disciplină particulară, ci "un mod de concepțiune a lumii"". El socotește istoria omenirii ca o "urmare a istoriei ce a precedat-o", istorismul său dobîndind o alură cosmică. La rîndul său, Pârvan scria (în Idei și Forme Istorice): "Fenomenele vieții omenești sînt o parte integrantă din ritmica universală", omul aflîndu-se inseparabil legat de pămînt, datoria noastră fiind de a stabili un acord deplin "între notele pămîntului și
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]