413 matches
-
A mai trecut o zi și poateVor tece altele la fel...Gândurile mele toateZboară întruna către el.Că m-a făcut să simt iubirea... XVII. AMĂRÂTĂ BĂTRÂNICĂ !, de Ion I. Părăianu, publicat în Ediția nr. 2006 din 28 iunie 2016. Amărâtă bătrânică ! O bătrână-n colț de stradă Pe-o piatră de trotuar; Pe cap, doliu, o broboadă, Necăjită de amar. Stă cu mâna tremurândă Întinsă pentru un ban, Că de trei zile flămândă A zăcut într-un canal. Pe soț
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
zebră. Și, din lanț o verigă s-a mai rupt - Fetița - care-o mai ținea în... vervă. Ce greu i-au mai trecut anii... Ultimii i-au luat puterea, Iar, dintotdeauna, banii I-au lipsit precum vederea. Citește mai mult Amărâtă bătrânică !O bătrână-n colț de stradăPe-o piatră de trotuar;Pe cap, doliu, o broboadă,Necăjită de amar.Stă cu mâna tremurândă întinsă pentru un ban,Că de trei zile flămândăA zăcut într-un canal.Pe soț, cu mulți
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
să vină mama, poate chiar în același timp cu tata, va primi o ceartă zdravănă și o pedeapsă pe măsură și va trece mult timp până când i se va mai oferi șansa de a purta la gât o nouă cheie. Amărâtă, se ridică din iarbă, sprijinindu-se cu mâna de trunchiul copăcelului la umbra căruia se așezase. Simți o lovitură mică în creștet și ridică privirea spre crengile subțiri, coborâte până la nivelul ei. Încremeni. Pe prima crenguță, în bătaia blândă a
CHEIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373325_a_374654]
-
plata facturilor. Dumneaei, doar mi-a fixat un salariu de președinte al Consiliului de Administrație, măricel, nu zic nu, și un fond de protocol, așa și-așa, care nu-mi satisfac pretențiile mele de „afacerist” cu gusturi rafinate. Și pentru amărâta asta de afacere cu Costache nu mi-a aprobat pentru protocol nici măcar zece milioane. Ce-ți trebuie fond de protocol cu Costache, l-a repezit managera, să cheltuiască el, pentru că el vinde. Hmm! Nu înțelege stimata „manageră”că la negociere
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372592_a_373921]
-
rugăm, te rugăm, te rugăăăăm! Terapeut: Vai, dar nu... Toți ursuleții: Vai, dar daaa... Terapeut: Păi, și cu ce să vă anesteziez? Toți ursuleții: Droguri, alcool, orice... Ursulețul Pufi: Poate ai o marijuana de pluș... Terapeut: Nu am decât o amărâtă de bere cu 2% alcool. Ceva cu zmeurică sau cu căpșunici, nu știu exact, a uitat-o nevastă-mea pe-aici. Toți ursuleții: DĂ-NE-O!!!! Se ridică toți în picioare și încep să pășească amenințător spre terapeut, strângând cercul
Asociația Ursuleților de Pluș Anonimi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20740_a_22065]
-
ridicată și mai e și legată cu 20 de lanțuri, cu care o trage Nicu Vlad în direcția opusă. După vreo 20 de hâc-uri d-astea, reușesc să-l anihilez pe Nicu Vlad și s-o mișc. Se târâia. amărâta, ca o Dacie 1310 din 1914. Greu, greu de tot, cu niște scârțâituri înfiorătoare și cu becurile de Service și de ABS aprinse. Practic, ne comunica în toate felurile posibile că am distrus-o prin nefolosire și că trebuie dusă
Surpriză – dacă ai maşină, e musai să mergi cu ea by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18211_a_19536]
-
Simona Tache Nu știu alții cum sunt, dar la mine-n bloc sunt probleme politice grave. De exemplu, nu mai avem președinte, nu mai avem comitet de bloc, nu mai avem nimic. Doar o amărâtă de Ministră de Finanțe care încasează întreținerea, în rest, anarhie totală. Nu mai vrea nimeni să candideze nici din aripa tânără, nici din aia veche. Motivul? Jocurile politice sunt atât de murdare încât au devenit de nesuportat chiar și pentru
Un rege pentru blocul meu! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21150_a_22475]
-
din liga în care erau și piesele celorlalți concurenți fără barbă. Doar n-a rămas vreun geniu bărbierit nepremiat, din cauză că a propus Austria un personaj mai extravagant... Și uite-așa ceva extrem de neimportant ca Eurovisionul a devenit important, din cauza unei amărâte de bărbi. Și tot felul de cetățeni au avut prilejul să ne spună pe Facebook că “Freddie Mercury nu făcea paradă de boala lui psihică, se ocupa cu cântatul”. Fără să fie de meserie psihiatri, desigur. Iar alții ne-au
Conchita, ai împărțit România! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20199_a_21524]
-
Simona Tache Amărâta... Dacă stătea, scăpa!
Sărmana capră a vecinului by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20635_a_21960]
-
se omoare și le-a și reușit: Uitați-vă puțin în jur, la domnul Vanghelie și la toți oamenii care au luat, la viața lor, note mici, după care gândiți-vă bine: e de preferat moartea, la pachet cu o amărâtă de notă mică, sau o viață plină de succesuri, la pachet cu sute de note mici? Aveți răspunsul, da? Bun. Acuma, lăsați-o dracu’ de carte. Marș la bătut mingea pe maidane! Care nu rămâne repetent, mă-sa e fraieră
Sinuciderile pentru note mici să se amână! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19648_a_20973]
-
celebru (numărul 66), Shakespeare se declară satul de mizeria unei orînduirii pocite, potrivit căreia societatea pare să umble cu susul în jos (ori, ceea ce relativistic vorbind înseamnă același lucru, dar scîrboșenia răsturnării e mai mare: cu fundul în sus). Constatarea amărîta a unei atari pervertiri (amuzantă doar în decursul excepțiilor calendaristice carnavalești), urmată de sila aferentă, îl împinge pe gînditor spre ideea morții ca unică soluție. În tălmăcirea lui Nicolae Pintilie (care, cu iscusința, respectă, pe cît posibil, exasperanta dispunere anaforica
Sonet () [Corola-website/Science/297633_a_298962]
-
la uniforma militară în curtea cantonierului ungur. Legat de pat, bătrânul cantonier refuză să mănânce, deși soldatul încearcă să-l hrănească cu forța. Nemulțumit de refuzul dârz al bătrânului de a mânca, dezertorul îi strigă nemulțumit acestuia: "„Ce aperi tu? Amărâta asta de bucătărie?! Ce-ai cu mine, ce nu-ți place la mine? Uite, cu fiică-ta mă înțeleg perfect [...]. Trebuie să încăpem toți în bucătăria asta nenorocită”". Fata rămâne însărcinată, iar soldatul îi confecționează un sac de piept pentru
Război în bucătărie () [Corola-website/Science/297130_a_298459]
-
diferit de alți bărbați. Nu îl deranja să vorbească despre paralizia lui; dimpotrivă, uneori se lăuda cu ea, ca fiind lucrul pe care reușise să-l învingă, în maniera omului de afaceri plin de succes care îți povestește despre ferma amărâtă la care a crescut. Și nu pierdea nici o ocazie să o exploateze. Unei liste de corespondenți pe care o încropise de la așezăminte care vindeau scaune cu rotile, proteze și alte asemenea obiecte, le-a trimis un ziar reprodus la mimeograf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
la măsea și așteaptă rezultatele. Iar fata lor - se îmbracă puțin demodat. Dacă n-ai observat-o noaptea trecută, uită-te după o femeie greoaie care poartă pene. A aruncat un copil de la etaj și l-a ucis. O altă amărâtă în locul ei era sigur condamnată la scaunul electric, cum a pățit Ruth Synder când au acoperit-o gardienele cu fustele ca să nu poată fi fotografiată de reporteri. Mă întreb dacă nu cumva se îmbracă așa tocmai ca să nu aibă nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
al doilea motiv pentru care trebuie să mergem în Mexic, să facem bani. Cu vulturii? am strigat eu. Mă deranjau o grămadă de lucruri. Cum îți imaginezi tu că o să facem ceva cu un vulture? Și dacă reușește să prindă amărâtele alea de șopârle sau orice altă vietate. Ce mama mă-sii! Nu doar șopârle. O să facem și filme de vânătoare. Trebuie să pun la bătaie lucrurile pe care știu să le fac. Putem să vindem articole la National Geographic. De unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
pățit așa ceva pâna acum. Să nu mă înfierbânt?! De câte ori trebuie să iasă din găoace? De câte ori? Ar trebui să aibă instincte. Am să-i sucesc gâtul ăla al lui! Cum crezi că o să se lupte cu alea mai mari dacă una amărâtă îl sperie așa? Păi dacă l-a durut, ce voiai și tu? Dar iar dădeam dovadă de acea atitudine în care încercam să umanizez animalele și ea a dat supărată din cap. Credea că un animal sălbatic nu are voie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
Antonia. Vorbesc foarte serios și vom suferi amândoi mai puțin dacă reușești să mă înțelegi acum și să pricepi acum cum stau lucrurile. Îmi dau seama că te-am șocat îngrozitor. Dar, te rog, încearcă. Sunt cât se poate de amărâtă că trebuie să te îndurerez în felul ăsta. Te rog, ajută-mă, înțelegându-mă. Sunt foarte sigură și foarte hotărâtă. Dacă nu eram, nici nu-ți spuneam nimic. M-am uitat la ea. Mai avea puțin și izbucnea în plâns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
ea. Clocoteam de furie. Îți explic imediat de ce. M-am dus la Biblioteca Universitară și am încercat să citesc ceva, dar n-am reușit. Apoi am intrat undeva să beau o cafea și apoi m-am dus acasă. Eram îngrozitor de amărâtă și te-am sunat, dar n-ai răspuns. — Te căutam pe tine, am spus. — Ei, și în clipa când am pus receptorul jos, am auzit soneria de la intrare. Credeam că ești tu. De fapt era Honor Klein. Era palidă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
lucrurile tale. — Bine, dar va trebui să vii să mă ajuți să le aranjez. Ai să vii, da? Antonia se uită la mine. Fața i se crispă, dădu din cap și încercă să vorbească. Apoi spuse: Ah, sunt atât de amărâtă, Martin! Se lăsă greoi pe pat, începu să se legene încolo și încoace scâncind jalnic. Am privit-o un timp. Se auzi din nou soneria de la intrare. Antonia se opri brusc din plâns, de parcă ar fi întors un comutator, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
de cinste, pe dric, între lumânări. Fratele se scotocește în buzunarul de la piept și extrage toate bancnotele primite înainte, de la Domnișoară, pe care le risipește cu larghețe, în lungul mesei. Să fie banii pomană pentru mamaia, ca să aibă și ea, amărâta, cât de cât, când o fi s-o-ngroape, rostește el. Îngerul merge și deschide atunci ușa capelei, pe toată lărgimea și îi cheamă lângă sine, pe toți cei rămași. În semiîntuneric, spre Septentrion, pe aleea centrală asfaltată a cimitirului
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
și depăși iritarea, Chris deveni foarte grijuliu. Întrebă ce se întâmplase. Rușinea fără margini pricinuită de familia ei o împiedică să-i spună totul. Pentru el devenise spirituală, veselă, deschisă, chiar sofisticată, după standardele locale. De fapt, era doar o amărâtă crescută de niște bigoți, cu un frate bleg care reușise să regreseze până la stadiul de sugar. Urgență de familie, se mulțumi ea să repete. —Când te întorci? Îi spuse că tocmai plătise cu slujba pentru această urgență. Galant, Chris înjură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
flăcări. —Cum ai să intri la mine-n casă, după el? Când ea nu răspunse nimic, umerii îi căzură. Mă rog, presupun că, dacă te pot opera pe creier fără ca măcar să-ți dai seama, probabil că au și cheile de la amărâta ta de casă. Îl întreabă pe Mark Schluter cine crede că ar trebui să fie. Pare ușor, dar toate întrebările lor au mici șiretlicuri. Întotdeauna înseamnă mai mult decât ți se pare. Dumnezeu știe de ce, dar încearcă să-l prindă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
e mai simplu creierul, cu atât mai lentă e uitarea. La o râmă, poate că iubirea nu s-ar stinge niciodată. Mark luă lăbuțele animalului său și începu să danseze cu el vals, fără prea multă convingere. —Uită-te la amărâta asta! Nici măcar nu știe cine nu e. Cineva a dresat-o să fie cățeaua mea și acum nici măcar nu mai știe cine altcineva să fie. Presupun că o să trebuiască să am grijă de tine, nu-i așa, fetițo? Dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Dacă n-ar fi fost vorba de curva aceea degenerată - el n-ar fi fost acum aici, să lingă pantofii unui deputat care face pe el de frică din cauza unui bilețel cu o stea În cinci colțuri și din cauza unor amărâte de gloanțe puse Într-un plic. Se Întoarse spre el - ochișorii lui minusculi pendulau În spatele lentilelor pătrate, iar nasul extrem de lung sfida penumbra automobilului. — Am nevoie de o cafea, Buonocore, răspunse Elio. Fii mereu optimist. O fi fost o Întâmplare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
că nu te voi mai vedea niciodată. Am suferit o lună din cauza asta. Te iubesc Încă, dar nu pot deveni peste noapte cea mai bună prietenă a ta. Asta ar fi vrut să-i spună. Dar nu voia să pară amărâtă, nu voia să-l alunge. Nimic, totul e În regulă. Iubitule, vino cât poți de repede... număr deja minutele. În dimineața următoare, când se trezi și se uită pe fereastră, Manhattanul era acoperit cu un strat gros de zăpadă splendidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]