9,447 matches
-
decât cel nematerial, pe care-l sapă și-l scot la iveală nu mâini de ocnași, ci îl află râvna unor bărbați credincioși. Munceau în ocne ei, care erau plini de mii și mii de bogății. Ce viață e mai amară și mai plină de chin ca viața din ocnă? Dar mucenicii cei osândiți la ocnă vedeau că se împlinesc cu ei istorisirile despre acei mari bărbați, despre acei sfinți, despre care Pavel spune: Au pribegit în piei de oaie și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cu atât curaj ca și cum ar fi luptat în trupuri de piatră și de fier, nu cu trupuri stricăcioase și muritoare, ca și cum de aici, de pe pământ, s-ar fi schimbat într-o fire nepătimitoare și nemuritoare, care nu se pleacă nevoilor amare și dureroase ale trupului. Ca niște fiare sălbatice, crude și nemiloase, călăii, înconjurându-le trupurile, le găureau coastele, le strujeau cărnurile, le descopereau și le lăsau oasele goale! Nimic nu punea stavilă cruzimii și neomeniei lor. Iar când ajungeau la
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și foc mai mare, și noi pe la curțile împărătești mergem și ne-am făcut de toată minunea în toată lumea. Iar pentru darul lui Dumnezeu nici una din acelea nu ne-au îngrozit, pentru ce? Că nici una din răutățile acestea nu sunt amare, pentru că ce este rău în lume? Nimic; vei zice moartea, dar moartea nu este rău, căci curând mergem la adăpostirea cea fără de iarnă. Dar ce? Răpirea avuției? Gol am venit, gol mă voi duce. Dar ce? Scoaterea din pământul lui
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de culturi. Reperele spiritualității aromâne, care asociază aspirația spre înălțimea valorilor și profunzimea trăirii și a exprimării reprezentării, sunt fixate prin primele două lecții. Textele acestora schițează mai curând contururile unei geografii mentale, specific europene (Tu munti, Samarina și La amari, tu Italie). Structura de profunzime a lucrării trădează intenția autorilor de a plasa în conținutul manualului suficiente piste culturale și de existență cotidiană, pentru a pătrunde în universul de valori cultivate de comunitățile de aromâni. Manualul propriu-zis este structurat pe
Aromâna de lângă noi by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/10430_a_11755]
-
a răspunde, cu atât mai puțin în a promite, ori să privească pătrunzător la fața celui care vorbește, fiind precaut cu ceea ce el însuși afirmă. Mi s-a părut totuși atins de o oarecare reticență și neîncredere. Ca un fruct amar al vârstei și experienței. Ori ca un ochi drept al prudenței. Aș fi vrut să-i spun că de multe ori neîncrederea se transformă într-o platoșă ce mai mult îngreunează decât ocrotește, dar m-am gândit că probabil prea
La Paris printre muzicieni (1) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10441_a_11766]
-
de sînge și aude pași grăbiți urcînd pe scara șubredă a podului. Sacrificiul e astfel omologat. Treptat, individul își pierde simțurile, se abstractizează: "îți spun noapte bună/ îmi spui noapte bună/ dar nu te văd// sting ultima țigară/ cu amarul amarului pe cerul gurii/ cobor în patul meu de piatră/ fără să știu aștept/ prin aburi de lavandă apari în vis/ te văd dar nu te aud" (Elegie). Primește scrisori prin care i se expediază însuși vidul: "Luni mi-a sosit
Un clasic al poeziei noastre actuale by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Journalistic/10452_a_11777]
-
parfumate (cumpărate din CORA) ș...ț să-l vezi pe autorul preferat gol-pușcă, ușor ciufulit vorbindu-ți îndelung și delicat despre dezordinea lumii (strecurând, din greșeală, printre fraze, o aghioasă rebelă, puternic interiorizată)...etc." Gustul e cât se poate de amar. Eu mă opresc aici, Caraman continuă. Nu are rost să mai citez. Encore... Scriam, mai demultișor - la noi, firește, revistele, chiar și fără mofturi, tot cînd ies de sub tipar pot fi citite... - despre primul număr al unei serioase publicații sucevene
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10465_a_11790]
-
în ceafă/ nu mai știu cum să-mi înfig eu călcâiele/ pe acest lunecos drum ce coboară// în timp ce cu vârful limbii culeg amintirea unui praf dulce/ de zahăr candel adus de tine din Ťconcentrareť/ în această hârtie mototolită/ de cuvinte amare". Ultima secțiune a volumului, Petrarca în gară la Avignon, este dedicată iubirii. O iubire de tip special, in absentia. În singurătate fiind, poetul meditează asupra conceptului de iubire, mai mult din perspectiva lecturilor decât din experiențe proprii. Am mai spus
Cartea neliniștirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10467_a_11792]
-
dedicată iubirii. O iubire de tip special, in absentia. În singurătate fiind, poetul meditează asupra conceptului de iubire, mai mult din perspectiva lecturilor decât din experiențe proprii. Am mai spus-o cu alt prilej, lirica lui Dinu Flămând rescrie meditațiile amare ale lui Cioran cu uneltele poetice ale lui Ștefan Aug. Doinaș. Angoasele sale sunt expuse cu o anumită grandilocvență (ușor de sesizat la poemele din ciclul intitulat prea puțin poetic amplitudini de probabilitate), cu o robustețe a formulărilor și a
Cartea neliniștirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10467_a_11792]
-
exilului să nu se lase înghițită de uitare". Microfonul Europei libere a devenit "calea regală" de acces a Monicăi Lovinescu către semenii d-sale, din țară ca și din diaspora, depășind durerea "traumei" ce părea/pare "nevindecabilă". Nu fără o amară decepție a suspendării intempestive a emisiunilor ce le împărtășea cu Virgil Ierunca și nu fără extrem de dureroasa constatare că, în vreme ce "păcatele de dreapta" au parte frecvent de exagerare, "păcatele de stînga" sînt ocultate cu sistem: "Mă indignează sincer tratamentul diferențiat
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
Adio, Europa! și în comedii? în mare parte de aceleași lucruri și din același motiv precum Milan Kundera (Gluma, Cartea râsului și a uitării). La început râdea dezlănțuit, superior și cinic uneori, de nenumăratele fețe ale prostiei, mai apoi râdea amar de propria înfrângere, din disperare. La început însemnând tinerețea în cadrul Cercului de la Sibiu, când citea în grup Enuresis nocturna, făcându-i pe ceilalți să se tăvălească de râs. Iar mai apoi e perioada tuturor interdicțiilor, de după detenție și excomunicare din
De ce râdea Gary Sîrbu? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10499_a_11824]
-
Odată înțeles tipul acesta de gândire, se află calea regală de intrare în opera lui. Și a avut norocul, măcar atât, să fi fost receptat postum și situat la cota valorică meritată. Mulți cititori au interpretat cu simțul umorului sonoritățile amare ale râsului său. Era un umor păgubos, nepotrivit cu vremurile, umorul amar al unui literat conștient că "scrie romane pentru mai târziu și drame pentru niciodată". În prima tinerețe, a inteligenței exultante, se complăcea într-un fel de risum tenendi
De ce râdea Gary Sîrbu? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10499_a_11824]
-
în opera lui. Și a avut norocul, măcar atât, să fi fost receptat postum și situat la cota valorică meritată. Mulți cititori au interpretat cu simțul umorului sonoritățile amare ale râsului său. Era un umor păgubos, nepotrivit cu vremurile, umorul amar al unui literat conștient că "scrie romane pentru mai târziu și drame pentru niciodată". În prima tinerețe, a inteligenței exultante, se complăcea într-un fel de risum tenendi, amici. Chiar se tăvăliseră de râs cei din Cercul sibian când le-
De ce râdea Gary Sîrbu? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10499_a_11824]
-
scrisori nepublicate. A fost cel mai mare, mai substanțial epistolier din literatura română. împreună cu Jurnalul și romanul Adio, Europa! scrisorile sunt de importanță capitală pentru cine ar încerca să reconstituie o epocă și destinul dramatic al unei generații. Râsul lui amar se baza în asociații expresive, combinatorii, pe largi competențe culturale. De pildă, pe Cicicov, personajul lui Gogol, și-l alege drept "tată al destinului nostru de suflete moarte vândute înainte de vreme". Izgonirea din paradisul culturii active e tradusă original, ca să
De ce râdea Gary Sîrbu? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10499_a_11824]
-
care trebuie să te ascunzi ca să poți râde. Or, asta, pentru comunicativul Gary însemna suferință. Lui îi plăcea să-i facă pe alții să râdă, urmându-și vocația de bufon. Scoase din text, observațiile despre râs, de la zâmbet la râsul amar și râsu-plânsu, cu citate alese din Cicero, Gogol, Zarifopol etc., cu trimiteri la interpretarea râsului la diferite popoare, se constituie într-un adevărat studiu. Toate acestea ca să ajungă la concluzia ce-l privește: "am trecut dincolo chiar și de râs
De ce râdea Gary Sîrbu? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10499_a_11824]
-
la Berlin. 12 persoane și-au pierdut viața la târgul de Crăciun de lângă Biserica Memorială din Berlin după ce tunisianul Anis Amri a intrat cu un tir în mulțime. Bărbatul de 23 de ani venise ca refugiat în Germania. Este „deosebit de amar și detestabil”, potrivit cancelarei, când actele de terorism sunt comise de persoane care „ar căuta aparent protecția țării noastre”. Disponibilitatea germanilor de a ajuta, dar și cei care „au nevoie cu adevărat de protecția noastră și sunt demni de ea
Merkel: „Suntem mai puternici decât terorismul” [Corola-blog/BlogPost/94363_a_95655]
-
trupe de rock alternativ din România. A fost înființată în Constantă, în 1997. De atunci au trecut 16 ani de căutări, 8 albume lansate, 90 piese și 3 generații de fani. Componentă actuala îi cuprinde pe Dan Amăriei (voce), Nicolae Amară (chitară), Mihnea Dobrota (tobe) și Radu Andrei (baș). Trupa lansează cel de-al 8-lea album din cariera - „Marea Căutare”. În 2012, Omul cu șobolani au pornit într-o nouă căutare muzicală și spirituală, deopotrivă. „Marea Căutare” este un album
Omul cu Sobolani LIVE @ Zona, 18 octombrie [Corola-blog/BlogPost/94754_a_96046]
-
pune-mi piedici Doamne și fă-mă vacă mulsă la fiecare amurg scăpătat te-am zărit Doamne te-am zărit tu mișcai direcțiile în infinit... RITUAL (egiptic) Du-te în paișpe domnule poet fă-te preot și pune-ți barbă amară tu nu ai timp nici părinți tu ști un epitet pe lacrima mea de aseară fă-ți stârvul frumos mirositor câinii criticii te așteaptă fă-te vântul cel mai roditor care roade egiptic din treaptă în treaptă RITUAL (degetele) erai
Ritual by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/3709_a_5034]
-
prin cornul de melc se-aud în fântână îngeri căzând și eu învelit în mătăsile nopții mantii de jar mă-nvelesc privirile singurătății laurii durerii se-ntind în inimă și eu călcând covoare de flori adormind otrava morții din cupe amare pe buzele mele haine prea strâmte vătămătoare vise stârnite din corn tot trupul topind focuri mistuitoare prin fibre în insuficientele mări mai reînviu din cenușă mai ridic ochii la stele mai strig prin pustie să-ntronez întunericul? voi fi atârnând
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/3898_a_5223]
-
E meglio sedere che camminare, Giacere che sedere, dormire che vegliare e la morte e meglio di tutto. (Dante) 1. Încântarea cu durerea, miracolul cu mizeria - a te înălța la un punct al cerului pentru a stropi pământul cu sângele amar și fierbinte al grozavelor făpturi văzute în vis. 2. A mea e luna și cerul simplu, albastru și simplu. ( Da´ de unde, domnilor, ele n-au aparținut nici unui trecător, mie nu-mi aparține nici țărâna de sub tălpi, poate dacă aș mânca
Poeme din deceniul opt by Ioan Lascu () [Corola-journal/Imaginative/4071_a_5396]
-
vor auzi pașii lui Dumnezeu chiar dacă s-ar întâmpla ca tălpile Sale să nu atingă pământul... Oraș (Tarkovski) stalker Oraș stalker. Doar trecerile de pietoni trec unele peste altele (ca zebrele ce ar face dragoste s-ar putea spune glumind amar...). Doar trecerile de pietoni trec unele peste altele ca o bandă rulantă a lipsei de rulaj ca un escalator al absenței în escaladare... Lichidarea Să lichidăm această capodoperă care ne-a tot zăpăcit cu valoarea ei presupus colosală și cu
Poezii by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/4623_a_5948]
-
vechii Dudești mai căutam timpului voga, Dinspre Chei către Vergului, când aud printre roți, în uruiri citadine: „Urmează stația Octavian Goga!” Și dintr-odată, ca de-un miracol se clătinară în mine Plopii și nucii, în zărania anilor, tot mai amarilor, Cu jalea Ardealului, dinspre Sibii, în uluiri carpatine Până la casa popii, dinsus, pe-o uliță a Rășinarilor. Pot prăfui margini de târg, neamuri turcite, dând Văcăreștilor Loc de popas, cu martiri și scurtări, și schimbări de domnie, Un călăuz, cântăreț
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/4141_a_5466]
-
Gheorghe Grigurcu Poezia în Amarul Tîrg Se tîrăște Poezia cum un enorm miriapod pe norii prăbușiți la pămînt deveniți mormane fumegătoare de gunoi în zori se ivesc mahmuri vidanjorii unul o măsoară cu un dispreț incomensurabil celălalt milos din fire se face că n-o
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4799_a_6124]
-
pîine cuțitele se-ascut de-acum de-a dreptul pe tocila Soarelui viermele-n măr cum o cheie-n broască te copilărești porți pantaloni scurți ai grijă să-ți faci temele pe-a doua zi pe copacii stufoși din Parcul Amarului Tîrg ciorile trag cu sete din țigară în văzduhul văratic vîscos libelule bat din aripi de cognac munții Parângului fac grimase-n oglindă aidoma cocotelor obrazul pur al studentei se dizolvă-n pahar cum un cub de gheață pînă și
Vîrste by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/5196_a_6521]
-
luat liber o zi întreagă pentru nucul ce-mi dă liber 9 Și - pe cer - nuci și stele! Încă-n acest echilibru precar... 10 (a doua zi) Dar corbii, în rotocol, de capul lor. Cioclii nucilor. 11 Frunză de nuc, amară; adusă-n casă; pe care-o presez. 12 Nuci pe jos. Am să-mi fac o torcăitoare, planetă Pământ! 13 ... Am să torc toată iarna. Cu genunchii pe coji de nuci sparte (după două zile) 14 3 nuci căzute, un
Rozar cu nuc by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/5114_a_6439]