268 matches
-
necontenită - probabil agravată de faptul că Hanbei își părăsise patul de suferință pentru a-și primi oaspetele. Nobumori mai așteptă un moment afară. Înfățișarea cerului sugera zăpadă. Deși era încă miezul zilei, la umbra munților din jurul templului domnea un frig amarnic. — Intră, îl invită un glas dinăuntru. Un slujitor deschise ușile glisante, spre o mică odaie de primire. Făptura slabă a stăpânului său ședea pe jos, rezemându-se de perne. — Bine ai venit, salută Hanbei. Nobumori intră și spuse, fără nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
de râs și nu știau mai deloc ce era plictiseala. Lui Hideyoshi îi lipseau zilele când făcuse și el parte din acea exuberantă adunătură a tinereții. I se încredințase comanda campaniei în urmă cu cinci ani lungi. Bătăliile și luptele amarnice care avuseseră loc la Castelul Kozuki, Castelul Miki și în alte locuri erau peste măsură de istovitoare. Dar, dincolo de greutățile războiului, în calitate de general întâlnise de mai multe ori și crize spirituale. Nobunaga era un om greu de mulțumit și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Muneharu protestă, glumi și mustră, dar nu reuși să-i înduplece. Nu mai știa ce să facă. Dar, în cele din urmă, nu aprobă cererea nimănui. Îi ordonă unui ajutor să pregătească o barcă. Tot castelul se umplu de vaiete amarnice. Când cererile tuturor servitorilor încetară, iar Muneharu păru să aibă puțin timp să respire, Gessho, fratele său mai vârstnic, veni să-i vorbească. Am auzit tot ce-ai spus, zice Gessho. Dar nu e nevoie să mori. Lasă-mă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Vreți să spuneți că zăpezile nu se topesc niciodată? Doar zăpadă, o mie de picioare adâncime! replică tăios Katsuie. Când i se amintea despre durata de timp în care zăpada acoperea provincia Echizen, inima i se umplea cu o revoltă amarnică. Așadar, nu putea petrece nici măcar un moment de relaxare cu familia lui. Katsuie reveni în citadelă la fel de repede pe cât plecase. Întovărășit de paji, mergea cu pași mari pe coridorul cu acoperiș prin care sufla viscolul. De cum plecă, cele trei fete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
ar putea ca asta să fie. Ar fi necuviincios ca Hideyoshi să domnească peste moștenitorul de drept. Oamenii n-ar permite-o niciodată. Sala templului principal era pustie. Numai lămpile așteptau înserarea. Era jumătatea Lunii Întâi și domnea un frig amarnic. Apoi, apăru altcineva, dregându-și glasul. Întrucât omul era însoțit de un slujitor, cei patru vasali ai lui Nobuo își dădură imediat seama că trebuia să fie Hideyoshi. Părea să dea ordine din mers, cu voce tare. — Scuzați-mă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
în slujba seniorilor provinciali din Osaka și Kyoto ai căror copii îi serveau pe generalii armatei răsăritene. Frații luptau în tabere separate. Astfel se pregătea tragica scenă pentru conflictele sângeroase care aveau să izbucnească în sânul familiilor. Hideyoshi cunoștea greutățile amarnice pe care le prilejuia războiul. Lumea se afla în război de pe vremea copilăriei lui în casa dărăpănată a mamei sale din Nakamura. La fel fusese și de-a lungul numeroșilor săi ani de rătăciri. Odată cu intrarea lui Nobunaga în scenă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
corpul dezbrăcat la pielea goală și umilit alături de ceilalți 60 de oameni din cameră. Pînă aici, n-a fost nimic. Eram și eu umilit ca și ceilalți. Dar iată că mie, Țurcanu mi-a imaginat o tortură specială: sub lovituri amarnice de ciomag, am fost pus să alerg în pielea goală în jurul camerei, prin fața celorlalți chinuiți și să strig în gura mare: Prăvălia mea a fost biserica, oficină de comerț, înșelam oamenii și credincioșii. Eram un mincinos și un farsor... N-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cuvenita cinstire?” (Eusebiu de Cezareea, Viața lui Constantin cel Mare, cartea II, 3, în PSB., vol. 14, p. 103) footnote>, grăbindu-se, sub pretextul unei învățături fără de lege și fără de Dumnezeu, spre cea mai adâncă prăpastie a pierzaniei”. Iată ce amarnică istorie ne dau ereticii!” (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a cincea, XXVIII, 16-19, în PSB, vol. 13, p. 222 223) „Constantin Biruitorul, Măritul și Augustul, către eretici. Cuvine-se să recunoașteți în temeiul acestei legiuiri (atât voi, novațienilor, cât
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
poeticul nume Lucia Salam, care visează la o carieră de balerină zguduind Parisul artistic și monden, viitorul poet pendulează între mesaje înflăcărate, de un pronunțat idealism, și epistole inflamate, rele, coborâte la tonul și stilistica vulgarității. Într-un moment de amarnică supărare, iritat la maximum de faptul că Lucia nu se arată cu totul insensibilă la aspectele fizice ale iubirii, cavalerul îi comunică... dimensiunile podoabei sale bărbătești (lungime plus diametru). Din corpusul de corespondență lipsesc epistolele feminine (apar doar câteva rânduri
Un vis alb by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9991_a_11316]
-
fi; mort de-ai fi, voi împărți viața cu tine. În cealaltă lume, ancestală, misterioasă și tăcută, voi fi doar eu și cu tine, ne vom iubi amậndoi întru eternitate, în infinit... Moartea ei? Nu, ea e o amăgire! Vorbă amarnică pentru tine, durere nestinsă pentru mine, dar ea nu va putea să curme dragostea noastră... Nu, moartea nu poate pune zid între noi, ci numai viața!... Nu aștept decật să trec și eu prin această poartă magică prin care a
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
știri, care spun că nihilismul este astăzi mai în floare decât oricând. Persecuțiunile în contra ovreilor s-au întîmplat într-un sezon foarte favorabil pentru anarhiști, deoarece primăvara agitatorul merge la țară, unde, ca țăran, fierar sau muncitor, face propagandă. Sărăcia amarnică a poporului este un ciment pentru propagandă și de aceea a reușit să împingă pe popor pentru prima dată, într-o luptă fățișă. Numita foaie mai spune că nihiliștii au publicat nu una, ci două proclamațiuni. Lucrătorii, între cari propaganda
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ce hoțește s-au furișat între noi, dar asta-i o simplă datorie, iar mie mi se spune mereu că sunt un om curajos. O, cîndva, după un lung răgaz, răfuindu-se cu ticăloșia, urmașii noștri, își vor aminti cu amarnică rușine timpul acela ciudat, cînd cinstea noastră cea de toate zilele se numea curaj... Evgheni Evtușenko din poemul Convorbire cu un scriitor american, 1960 (traducere publicată în revista Ateneu în anii '70) Mare, greoaie, cu botul ei imens, de cetaceu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
să-și țină gura, și că, dacă Însăși familia regală a folosit circumcizia, Înseamnă că și ea trebuia s-o accepte. Rugăciunile au Început și oamenii o rugau deja pe Bridget să facă liniște. Ea le-a răspuns cu hohote amarnice. Pe lângă amețeala provocată de amestecul analgezicelor cu șampania, lui Ruby Începuse să i se facă greață gândindu-se la ce i se va Întâmpla lui Connor. Mai mult decât orice, Își dorea ca Bridget să nu se fi așezat În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
a stat În mijlocul bisericii Îngenuncheat și cu fruntea la podea; Întâmplarea a făcut ca nepoata lui nea Mitu Păcătosul, sora medicală, să folosească o ață mai groasă ca de obicei la coaserea virginității unei mirese, punându-l astfel Într-o amarnică Încurcătură pe ginerică În noaptea nunții, când acesta nu a izbutit - poate și din pricina emoției și a băuturii - să rupă fecioria improvizată a soaței și s-a Încurcat În hățișul prea grosului catgut, rezolvând, până la urmă, problema manual, după ce i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Încăpățâna să nu-și nască taina de mii și mii de ani Încoace. Poveștile de iubire spuse de Foiște Îi mișcau pe ascultătorii de parte bărbătească fiindcă știau cu toții că poetul Își pierduse putința cu femeile de tânăr, În urma unor amarnice dezamăgiri prin care trecuse sfâșiindu-se adânc. După ce nevasta Îl părăsise chiar În noaptea nunții, căzuse - după cum el Însuși spunea În cercuri restrânse - În nesfârșitul gol ce se căscase-n juru-i și se avântase În alcool și-n Împreunări disperate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
amintirii unei vâlvătăi care-i dădea sens și identitate. Notează la un moment dat: „Mă revolt împotriva grandomaniei altora pentru că nu mai am șansa de a-i simți avantajele. Într-adevăr, sunt lecuit de toate delirurile și, în ascuns, regret amarnic. Pizmuiesc nebunia lumii întregi” (III, 132). Avantajele pozitive Ă ale grandomaniei, gloriei, orgoliului, celebrității, în fine, ale sănătății Ă sunt substituite de Cioran cu avantajele negativității, ale bolii, absenței, morții, anonimatului. Dar poate el să nege până la capăt orgoliul și
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
încă din primele pagini ale romanului: ,,Emanuel fu obsedat mai ales de coloana aceea cu zece vertebre atacate la rând, și în minte îi veni imaginea unei țigări care, uitată în scrumieră, se preface lent în tot lungul ei. ,, Ce amarnică putreziciune...", gândi el"269. Incluzând posibilitatea sa de a nu mai fi, într-un moment al existenței sale în care doctorii îl asigurau că totul va fi bine, personajul lui Blecher, Emanuel, va începe să se raporteze la alte posibilități
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
trebăluiau de zor. Iosif i-a spus Crăciunesei: - Lasă-ne, femeie bună, să rămânem la dumneata, că Maria-i ostenită de drum și trebuie să nască... Atunci gospodina i-a răspuns : - Bucuroasă v-aș lăsa, dar am bărbat rău și amarnic. Uită-te la fetele mele ce tare-s bătute. D-apoi eu? Privește ce vânătăi am pe trup! Fecioara Maria a privit-o cu milă, văzând-o cât de zdrobită era Crăciuneasa, zicându-i: - Lasă-mă măcar în ocol să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
pierd șirul, ca vezi, in asta seara I-atât de-amarnic cantul ce-l spune vântu-afara, De parca-ar plânge-ntregul săracilor amar... Dar tu aștepți un cântec ca tu ce știi de vânt! Si ce sa știi ce spune-n amarnica-i poveste?... O, tu nu poți pricepe nimic din toate-aceste... ...Să-ți cânt și-n seara asta, lumina mea, să-ți cânt... Hai nani, nani, Lumina mamii... ...Si iar rămân de parca nu mai găsesc cuvânt Din tot ce-ti spun
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
și mămica. Da, mămica putea să fie profesor universitar, putea să ajungă decanul unei facultăți, ar fi putut să fie om de știință și profesor emerit. Dovada,. . tocmai fratele ei, profesor emerit, doctor, inginer, Constantin V. Picoș. Când se făceau amarnice presiuni asupra țăranilor pentru înscrierea la colectivă; când se confiscau grâul, porumbul, și, mai ales când li s-a confiscat lemnul de salcâm de la vie, când erau zdrobiți cu procese penale pentru nepredarea integrală a cotelor de cereale, mi s-
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
-l sfătuise să plece de acasă sub un pretext oarecare, pentru a se întoarce apoi pe nepusă masă și a se convinge cu ochii săi de trădarea consoartei. Afrodita se arată surprinsă la aflarea veștii, lăsând soțului impresia unui regret amarnic, după o strategie (lacrimi, suspine) la care bărbatul e mereu vulnerabil. Deși avertizat, lui Vulcan nu-i vine, totuși, să ia în seamă avertismentele privind viclenia femeii ("O femeie, când plânge, caută un nou mijloc de înșelăciune, și cu cât
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
edit., București, 1988; Cronici brâncovenești, postfața edit., București, 1988; Ștefan Ciobanu, Istoria literaturii române vechi, pref. edit., București, 1989, Dimitrie Cantemir în Rusia, pref. edit., București, 2000; Gheorghe Asachi, Ruxandra Doamna, postfață edit., București, 1992; Traduceri: Evhen Huțalo, Viața e amarnică și dulce, București, 1975; Ivan Hrihurko, Canalul, București, 1979; Vasil Zemliak, Stolul de lebede, București, 1985. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 238-240; Mihai Zamfir, Un baroc românesc, LCF, 1977, 41; Alexandru Duțu, Cazul Miron Costin, LCF, 1978, 12; Iorgulescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288075_a_289404]
-
și evoluția fătului din literatura populară (cu precădere din basme). Nașterea lui Pantagruel este provocată tot în urma unui dezastru, de data aceasta desfășurat la scară universală; "se cuvine să aflați că în anul acela a domnit o secetă atât de amarnică prin ținuturile Africii, încât treizeci și șase de luni, trei săptămâni, patru zile, treisprezece ceasuri, ba chiar mai mult, n-a căzut un strop de ploaie", menționează naratorul, prefigurând evenimentul printr-un amestec parodic al cifrelor, dintre care unele cu
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
creatorului în efortul său „de a-și computeriza destinul” sau „fantasmul”. A. respinge, așadar, sistematic eternele interdicții „nu e bine” sau „nu se poate” (Prima recuperare, A doua recuperare, în Poeme retorice interzise), chiar dacă uneori, depășit de opreliști, constată tocmai amarnica „inutilitate a efortului”: „Totul este inutil, iubito/ Citim în soarele care ne sâcâie,/ în lumina răsturnată a zăpezii/ în gerul care ne înțeapă buza...” (Inutil iubito). Convins că „în poezie nu există inspirație, ci doar căutare”, la a doua întâlnire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
trebăluiau de zor. Iosif i-a spus Crăciunesei: - Lasă-ne, femeie bună, să rămânem la dumneata, că Maria-i ostenită de drum și trebuie să nască... Atunci gospodina i-a răspuns : - Bucuroasă v-aș lăsa, dar am bărbat rău și amarnic. Uită-te la fetele mele ce tare-s bătute. D-apoi eu? Privește ce vânătăi am pe trup! Fecioara Maria a privit-o cu milă, văzând-o cât de zdrobită era Crăciuneasa, zicându-i: - Lasă-mă măcar în ocol să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]