9,933 matches
-
anul 2005. Printre celelalte subiecte ale dezbaterilor se numără "Etosul traducerii", "Poezia în lume", "Translatio, metaforă și saltul dintre două lumi". Dezbaterea la care am participat, intitulată "Conversație între și cu traducători", organizată în colaborare cu Institutul Cultural Român și Ambasada României la Londra a fost dedicată traducerii de poezie românească în engleză și respectiv a celei engleze în română, invitatele serii fiind poeta Ioana Ieronim, o pasionată susținătoare a dialogului dintre culturi, autoare a nouă volume de poezie, dintre care
Poezia în traducere by Rodica Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/11686_a_13011]
-
artă contemporană de la Liverpool și al Festivalului de la Hammersmith și expusă apoi în sălile Institutului Cultural Român din Belgrave Square. Aducându-le tuturor un omagiu, la capătul acestor rânduri se cuvine să recunosc și meritul Institutului Cultural Român și al Ambasadei României la Londra de a sprijini și chiar iniția asemenea afirmări ale culturii românești, care nu fac decât să ne onoreze.
Poezia în traducere by Rodica Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/11686_a_13011]
-
în casă". Raporturile deloc cordiale ale aceluiași poet "reconsiderat" cu doi dintre oficialii breslei apar și ele puse în implacabilă lumină: "Făcuse alergie la Mihai Beniuc - poet la modă, puțin mai înalt decît clanța ușii, un președinte ce servitorise pe la Ambasada română din Moscova, plăcîndu-i să-și aducă aminte că-i moț (Ťmoț de c...ť - zicea Arghezi), iar acum nu-l vedea bine nici pe Zaharia Stancu, aflat în fruntea breslei scriitoricești. Cînd, în biroul lui Balaci, la o discuție
În fața și-n spatele camerei (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11673_a_12998]
-
imaginația acesteia el era un biruitor. Să ne închipuim că toate astea s-ar fi petrecut în Germania nazistă. Și iată că poetul german, pe nume Evtușenko, intră în contact cu Gestapoul pentru a-i salva pe dizidenți; dintr-o ambasadă din Paris a țării X, Y, trimite o telegramă cifrată, intervenind pentru un poet ostracizat. La Festivalul Tineretului de la Helsinki, văzând că o balerină germană a fost rănită cu o sticlă zvârlită pe scenă, în timpul spectacolului, scrie poemul plin de
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
organizat în Italia, la Accademia di Romania din Roma, cu prilejul împlinirii a șaptezeci de ani de la dispariția scriitorului. În deschiderea lucrărilor, intervențiile a doi dintre principalii organizatori (Dan Eugen Pineta, directorul Accademiei di Romania, și Mugur Popovici, reprezentant al Ambasadei României în Italia) au insistat în primul rând asupra interesului manifestat pentru literatura lui Panait Istrati în Peninsulă. "De ce Panait Istrati în Italia?", este, de altfel, întrebarea la care numeroasele traduceri (unele în mai multe ediții) expuse la intrarea în
Simpozion Panait Istrati la Roma by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11733_a_13058]
-
Barcelona). Este distins cu Premiul "Alfonso X El Sabio". Președintele Comisiei Executive al celui de-al IV-lea Centenar Don Quijote, academician profesor universitar José Manuel Blecua se va afla luni, 9 mai, în România, la invitația Institutului Cervantes și a Ambasadei Spaniei din București. El va fi prezent la ora 12:00, la Facultatea de Litere a Universității din Capitală, iar la ora 18:00, la Clubul Prometheus, va susține conferință "Chei de lectură pentru Don Quijote" urmată de un dialog despre
Don Quijote - 400 - José Manuel Blecua - Chei de lectură by Horia Barna () [Corola-journal/Journalistic/11778_a_13103]
-
că nu s-a prea schimbat mentalitatea conducerii de la București față de cea din anii comunismului, pentru că mi-aduc aminte că, atunci când am fost numit aici la facultate în anul 1969 și am avut prima mea întâlnire cu atașatul cultural al Ambasadei României din Londra, imaginea României era pe primul punct al agendei zilei: cum să facem ca publicul din Anglia să înțeleagă politica lui Nicolae Ceaușescu și să vadă aspectele pozitive ale acesteia. Dar facultatea, universitatea noastră este o instituție academică
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
obsesie riști să te faci de râs. Foarte mulți străini și mulți dintre colegii mei din alte țări care se ocupă de studii românești sunt de părere că această obsesie riscă să facă țara de râs. Se organizează la diverse ambasade ale României de pe glob întâlniri în care se discută despre imaginea României, se aduc consultanți de la firme din țările respective să dezbată imaginea României, dar cea mai bună reclamă pentru orice țară sunt oamenii ei, ce fac la ei acasă
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
care este de altfel doar o proiecție a psihicului (așa susținea școala lui psihologică), se întâmplă lucruri ciudate. Își turnă apă în cadă și, stând întins în căldura plăcută, elaboră un plan de acțiune. Va cumpăra harta orașului, va găsi ambasada, apoi totul va fi simplu. Și cumpărăturile, trebuie să mănânce ceva ca lumea. Plin de vigoare se îmbrăcă și coborî. Porni spre tanc - staționă probabil pe o stradă principală. Tancul nu mai era. În schimb, pe stradă treceau unul după
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
treacă la acțiune. Își împachetă lucrurile în valiză, stinse lumina, privi vestibulul pentru ultima oară și trânti ușa. Coborî cu liftul până jos și se strădui să arunce în cutia de scrisori cheia de la cameră. Era hotărât. Trebuia să găsească ambasada. Nu era altă ieșire. În fața casei dădu peste un bărbat obez și roșu la față, care în pofida frigului, curăța zăpada cu lopata. Bărbatul se înclină inobservabil și spuse ceva, desigur o urare. Profesorul Andrews se simți dintr-odată cuprins de
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
bărbatului și soției acestuia (obeză și roșie, apăru cu cârnat fierbinte, întins apetisant pe farfurie), despre școala lui psihologică, despre Întemeietor, despre presimțirile sale, despre cum funcționează conștientul omului. Apoi îl cuprinse dintr-odată o neliniște, îi veni în minte ambasada și începu să repete bâlbâind acel cuvânt «Embassy», «British Embassy». «War», îi răspunse bărbatul, apucând cu ambele mâini aerul, astfel încât să sugereze o carabină, apoi se așeză, închise ochii și scoase un sunet care imită împușcătura. «War», repetă. Profesorul porni
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
la pieptul lui ca un copil. Plângea în hohote. Puțin mai târziu, mergeau cu taxiul prin orașul scăldat de raze aurii și reci. Profesorul Andrew își ținea valiza pe genunchi. Apoi, când își luă rămas bun de la bărbatul obez, în fața ambasadei, celălalt îl sărută pe obrajii nerași de două zile. Ce putea să-i spună profesorul de rămas bun? Își controlă limba nesupusă și îmbătată, apoi șopti nesigur: «Viu sau pe loc?» Polonezul îl privi nedumerit. «Viu», răspunse.
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
prim-ministrul poate sta liniștit: pe negociatorul-șef nu-l „vulnerabilizează” nimic. Dl. Pușcaș e beton! Nu-l mișcă, vorba textierului, „nici vânt, nici val”. Intrat în viața politică vizibilă după 1989, Pușcaș a fost numărul doi al României la ambasada din Washington. Ca și astăzi, era de-un cenușiu perfect. Dac-a avut el tupeul să califice șutul în fund aplicat de bruxellezi drept o victorie a României, însemană că e tare! În materie de tupeism își întrece chiar șeful
Ce caută bulgarul în Germania?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13078_a_14403]
-
din vedere o preocupare exclusivă și conștientă pentru publicitate: „Mrs. Barbara Stevens regretă că nu poate veni la ultima probă, are însă absolută nevoie de pantofii cu tocuri încrustate cu diamante mici, pentru a asista la manifestația de caritate de la ambasada Angliei.“ „Dna Barbara Stevens dorește să-și anuleze dejunul la restaurantul Larue, dată fiind sosirea regelui Greciei.“ „Dna Barbara Stevens roagă pe dl și dna Fernandez să aibă amabilitatea de a-i telefona mîine dimineață, dînsa este dezolată că nu
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
alt moșuleț care dă faliment și se retrage, tânăra cu fustă scurtă care ține Internet-café-ul și cu care eraoul se mai întâlnește din când în când, din plictiseală, bunica semi-senilă rămasă parcă încă în Polonia, secvența hilară a întâlnirii de la ambasadă când eroul e întrebat de motivațiile cererii cetățeniei și începe să enumere tot ce știe despre Polonia - („Polanski, cel care a avut legătură cu fata aia din America”) - informații lacunare trădând de fapt deruta personajului. Filmul e un caleidoscop al
Femeile, sfinte și monștri cu față umană by Iulia Blaga () [Corola-journal/Journalistic/13071_a_14396]
-
Am avut plăcerea nesperată, ca pe unul din pereții muzeului, chiar la intrarea În celulă, să citesc tradus integral În limba română (16 strofe a câte 4 versuri), „Ultim Adio Patria Mea”. Traducerea a fost făcuta de către Mihai Ghițulescu, de la Ambasada României din Manila. Cinste lui și mulțumirile mele! Printre vestigiile din Intramuros, ar merita prezentate: Piața Roma, În care găsim Statuia lui Carol al IV-lea, Catedrala Romano-Catolică, Palacio Del Gobernador, Bazilica Imacullata și două sute de metri, mai spre Grădina
MANILA - PHILIPINE. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Pompiliu Mania () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1545]
-
sudamerican aș lua o lună de concediu neplătit să-i văd pe Jhonii și Bilii și Samii cu fundul lor de butoi de 20 de vedre tăindu-și iarbă, spălându-și ceștile de cafea de import, paharele de cristale. O-la-laa!” Ambasada a acceptat să ne transporte sicriul peste o săptămână. Suma pe care trebuie s-o plăteasc..fără persoană Însoțitoare este de... Cu o pesoană... este de... La a treia persoană se face o reducere la costul biletelor de 10%! Vedeți
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
noptieră și i-am pus-o pe piept. Imediat a înțeles că mama murise. Apoi m-a luat în brațe legănându-mă ca pe un copil - spunând că trebuia să mă duc la înmormântare, să încerc să obțin viza de la Ambasada romană din Stockholm. Era aproape imposibil să fac asta - ambasada era în război cu editura noastră care publicase cărțile unui dizident român în suedeză și angajase toată presa, radio și TV suedez pentru a-l elibera pe scriitor din închisoare
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
înțeles că mama murise. Apoi m-a luat în brațe legănându-mă ca pe un copil - spunând că trebuia să mă duc la înmormântare, să încerc să obțin viza de la Ambasada romană din Stockholm. Era aproape imposibil să fac asta - ambasada era în război cu editura noastră care publicase cărțile unui dizident român în suedeză și angajase toată presa, radio și TV suedez pentru a-l elibera pe scriitor din închisoare. Deveniserăm amândoi persona non grata pentru ambasada stalinistă. Cu toate că știam
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
să fac asta - ambasada era în război cu editura noastră care publicase cărțile unui dizident român în suedeză și angajase toată presa, radio și TV suedez pentru a-l elibera pe scriitor din închisoare. Deveniserăm amândoi persona non grata pentru ambasada stalinistă. Cu toate că știam că era prea târziu să ajung la înmormântarea mamei la București, m-am întors singură la Stockholm să încerc să obțin imposibila viză. Pentru mine porțile erau închise și telefonul suna ocupat tot timpul. Zilele următoare au
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
și botezată cu numele de Pluto după inițialele astronomului, la propunerea unei fete de 11 ani. Pluto, o planetă unică, fusese pusă mereu sub semnul întrebării ca "adevărată" planetă. M-am plimbat ca de obicei prin parcul Bondarilor, destul de aproape de ambasada română, cu gândul de a bate la ușa ei, după atâtea încercări telefonice eșuate. Dar mândria m-a împiedicat să fac asta - să mă pun într-o situație umilitoare, de culpabilitate, așa cum fusesem crescută în școala societății în care trăisem
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
un bărbat necunoscut cu un formular pe care eu l-am completat promițând că în țările străine nu voi aduce prejudicii statului român și nici conducătorului său. Mi se recomandase să dau cărțile mele în manuscris, înainte de publicare, cenzorului de la ambasada română. Era o recomandare curioasă pentru că era interzis scriitorilor să ducă manuscrise peste graniță. Mi-am amintit de insinuările făcute de acel necunoscut - că nu voi fi în siguranță oriunde m-aș afla, eram deja în colimatorul securității. Eram vinovată
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
o imensă Încrengătură de tunele de unde membrii Vietcongului ii ataca pe americani. O altă călătorie reușită am organizat-o În jurul Capului Horn. Am plecat cu un grup de 12 români la Buenos Aires, Argentina, unde am fost primiți și răsfățați de ambasada Romana de acolo. După vizitarea Împrejurimilor (Montevideo, Gato Negro, etc.) am luat un vas și am trecut printre Antartica și America de Sud pentru a ajunge În Chile, la Valparaiso, și apoi la Santiago. Pe vas, bucuria ne-a fost sporită de
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
Nu meritam asta. Nici eu, nici Vasco da Gama." Brederode - Don Martinho Teixeira Homem de Brederode da Cunha, ministru plenipotențiar al Portugaliei la București, Belgrad și Atena. Mateiu îl cunoaște din anul în care acesta preia funcția, 1919, venind de la ambasada din Pekin. Portughezul se consideră scriitor, semnând cu pseudonimul Mario Sponti un mic roman, ŤA Morte do Amorť; în chip bizar, epica povestirii o reprezintă rătăcirile a patru hidalgo în boema Lisabonei, în stranie coincidență cu ŤCraii de Curtea-Vecheť. Cei
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
lui Eliade din America, doctorul Alexandru Ronnet ne-a lăsat un scurt text tipărit despre fostul său pacient. Printre altele, ne relatează despre un agent al Securității românești, Ilie Olteanu, care urmărea activitatea și deplasările lui Eliade, fiind stipendiat de ambasada română din America. "în același timp informa F.B.I.-ul din Detroit, despre toate cele raportate la Ambasada română. Agenții F.B.I. i-au cerut să țină o contabilitate exactă de banii primiți. După informarea dată la F.B.I. se ducea la confesorul
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]