3,481 matches
-
că sunt prezente în doze variabile, după cum le reclamă factura subiectelor, a temelor aduse în discuție și a personajelor pe care fluxul memoriei le reproiectează. Desigur că melancolia va iriza imaginile copilăriei trăite de poetă în satul argeșean, într-o ambianță asemănătoare, nu doar în spirit dar și în fapte, cu aceea din scrierile lui Marin Preda. Melancolia va însoți evocarea lecturilor împătimite, din adolescență și de mai târziu, va lumina afectuos aducerile aminte despre vechii prieteni din mediul literar și
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
scenă a unei acțiuni surprinzătoare care intrigă și încântă.” Publicăm în aceste pagini un fragment din romanul în curs de apariție la Editura Vivaldi. Nu există ceva mai plicticos decât discuțiile din așa-numitele cercuri intelectuale, ceva mai ucigător decât ambianța pe care și-o creează ele. Cine a văzut o dată o casă artistic mobilată, a văzut tot. Cine a înfulecat o singură masă artistic pregătită, le-a înghițit pe toate. Conversația amatorilor de artă e alcătuită din componente dinainte pregătite
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
altă natură decît cel meridional și poate de aceea și armele la care Sombart recurge pentru a străpunge armura acestuia provin din arsenalul “curtoaziei” al “savoir vivre”-ului de sorginte romantică, în care femeia protejată de brutalitățile lumii creează o ambianță reconfortantă impunînd celor din jur regulamentul de funcționare al saloanelor - un adevărat spațiu “matricial” a cărui teorie este dezvoltată ad hoc de mai multe ori în cuprinsul cărții. Al doilea capitol se intitulează Fantasmele masculine ale feminității. Titlul - promițător - nu
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
ruspeta revendicativ/vindicativ, lirica lui Petre Stoica a fost una de evocare a dulcii lumi vechi, părintească, bunicească, orășenească, dar nu metropolitană. Nu e de mirare, atunci, că poemul care deschide culegerea se intitulează Reședința de plasă. într-o asemenea ambianță "Lângă monumentul cu vultur/ apar funcționarii lins pieptănați,/ dispar în misterioasele coridoare/ împodobite cu genți și avize.// Soarele îneacă podoaba vitrinelor,/ de ani fără număr/ ciorchinii roșcovelor atârnă blajin/ printre perii și funii de cânepă." Ochii copilului fotografiaseră cu precizie
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
existențe în permanentă levitație este să-și clădească un cuib unde să-și depună ouăle și să procreeze. Toată vremea zburătăcesc de colo colo în căutarea unor înălțimi unde nici o pisică nu poate să se avînte, tatonează "locația" potențială și ambianța, fie că e vorba de pragul (destul de lat) al unei ferestre de la mansardă, o porțiune de balcon sau de acoperiș, ba chiar un colț de pod. Emițînd fără preget bine-cunoscutele lor sunete gîlgîite, odată hotărîrea luată, ei trec în sfîrșit
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
vivace), cu ecouri de bucium, redate de corni prin intervale de cvintă și octavă perfectă și septimă mică (emiterea armonicelor naturale). Imaginea luminoasă a copilăriei este potențată și de melopeea cornului englez, care sugerează o anumită atmosferă pastorală, reminiscență a ambianței sonore receptate în arealul natal, dar și de secvențele melodice preluate din practica ansamblurilor lăutărești țigănești. Structurile sonore, asemănătoare, pe alocuri (prin atmosferă, ritm și orchestrație), cu cele bartókiene (Dansuri populare românești, Concert pentru orchestră, pantomima Mandarinul miraculos) și cele
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
care a condus ziarul Călăuza și care, împreună cu Prof. Ion Vlad a fondat in memoriam la Hunedoara cercul de jurnalism ,,Valeriu Bârgau’’. Apoi poeta a dat citire unor poezii din volumul ei de versuri Leoaica albastră. Reliefând atmosfera plăcută precum și ambianța boemă înconjurătoare, Dan Cioată a povestit că Medicina ca misiune s-a născut din dialoguri avute cu Mariana Pândaru în curtea Institutului de Cardiologie din Timișoara, în bisericuța acestui spital sau chiar în grădina casei. Întrebările pornesc de la starea pacienților
UZPR şi-a prezentat jurnaliştii scriitori, la Reşiţa [Corola-blog/BlogPost/93852_a_95144]
-
418, vineri 5 septembrie 2014) La invitația Galeriei bucureștene 418, Cafeneaua critică anunță o nouă „ediție specială”, „de vacanță”, avanpremieră a stagiunii care va începe în octombrie (după deschiderea anului universitar): o întîlnire cu Diet Sayler, reputat artist româno-german, în ambianța expoziției Structure & Energy II.The Power of Abstraction.Vernisată în luna mai și rămasă deschisă de-a lungul verii (se va închide pe 12 septembrie), expoziția reunește, la fel ca în prima sa etapă(Structure & Energy - The Need for Abstraction
Întîlnire cu artistul româno-german Diet Sayler [Corola-blog/BlogPost/93971_a_95263]
-
la rând, cu grijă și pricepere, de coregraful Ionel Negru, precum și un cor bărbătesc care a dus faima cântecului românesc peste hotare, condus de mâna sigură a dirijorului Ion Lațcu. O satisfacție deosebită înseamnă să trăiești într-o astfel de ambianță muzical-artistică. Cu „Flacăra” am făcut și câteva turnee prin țară și străinătate, cântând împreună cu sora mea, Anișoara. Tatăl nostru, Lazăr Ocolișan, a fost solist și membru împătimit al corului respectiv. Totuși, când v-ați întâlnit cu muzica? A fost vreun moment
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
din încăperea în care ne aflam, rămas singur până s-o părăsesc la rându-mi, am transcris imediat cuvintele sale, cele pe care le citez între ghilimele. Ajuns acasă, m-am apucat să relatez întâmplarea, pătruns încă de atmosfera și ambianța locului unde se desfășurase. La treisprezece ani poetul meu preferat era Coșbuc. Doi ani mai târziu mă pasiona Eminescu. Aceștia erau clasicii, atotputernicii stăpânitori ai manualelor de școală. Ajuns la studii în București, l-am descoperit pe Minulescu, înainte de a
O întâlnire ratată, Ion Minulescu by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Imaginative/12407_a_13732]
-
introdus într-un cabinet în care nu se afla nimeni. Va fi fost probabil o antecameră. Am fost poftit să aștept. Pe pereți atârnau diverse tablouri, în jurul unui birou pe care se aflau câteva mici statuete. Domnea o atmosferă rece, ambianța mi se părea rigidă, neprimitoare. Afară ploua cu nădejde, repetat în cursul săptămânii. Mă confruntam cu sfârșitul de toamnă, totul părând să evoce versurile bine cunoscute ale celui ce cântase în strofe melancolice plânsul încenușat al cerului. După o așteptare
O întâlnire ratată, Ion Minulescu by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Imaginative/12407_a_13732]
-
putință, de parcă lecțiile de ateism ținute la București fuseseră ascultate și-și produseseră efectul în democrațiile occidentale, și nu unde fuseseră ținute. Am fost surprinsă să descopăr că dacă în democrație libertatea religioasă e o realitate, pe de altă parte ambianța culturală e impregnată de ateism și materialism, acestea două mergînd împreună. în țară sărăcia și viața mohorîtă favorizau sentimentul religios, și propaganda oficială rămînea ineficace; aici, societatea de consum, ajunsă la maxima ei dezvoltare, încurajează toate dorințele, toate poftele, de la
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
un anume accent de impersonalitate discursului, o ținută vag ermetică, provocând mici distanțe între secvențele concentrate, sugerând spații ale contemplației, singurătăți așteptând comunicarea, absențe receptive, tăceri gata să se exprime. Selectate cu precădere din spațiul marin, elementele care compun aici ambianța - orizontul infinit, stâncile albe, solare, pe care crește, "fără pricină", o "iarbă fără nume", carena unei bărci, tremurul unei ramuri de pin, fântâni care "vorbesc fără să știe", nisipuri, nori, spume și pietre - sunt convocate să deseneze cadrul unor reflecții
Un poet francez in România by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12537_a_13862]
-
cu intimitatea lucrurilor, asumându-și realitatea imediată la nivel senzorial, printr-o neobișnuită capacitate perceptivă, ce impregnează întregul univers cu o magie a culorilor, formelor, aromelor celor mai diverse și mai inconstante. Criticul Al. Cistelecan vorbește chiar despre instaurea unei ambianțe impregnate de panerotism, în care lucrurile cele mai disparate se află într-o relație de totală comuniune, într-o armonie cu rezonanțe adânci în intimitatea lor: Obiectele jubilează sau leșină, se-mpurpurează sau pălesc, tremură sau împietresc în funcție de fluidul erotic
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
încât totul capătă o indefinibilă tentă parodică. Emil Brumaru este naiv știind că este naiv, vrând să fie naiv, bucurându-se că este naiv�. Este vorba, cu alte cuvinte, de o naivitate calculată, premeditată, regizată de un poet iubitor de ambianță, pentru care atmosfera lirică este elementul primordial al înscenării poetice, liantul care favorizează agregarea stărilor de spirit și a trăirilor evocate. Trecut, de Eugen Simion, în categoria poeților fanteziști și ironici, Emil Brumaru apelează, și în volumul Cântece naive, la
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
de Gheorghe Grigurcu: "Marca personalității lui Emil Brumaru o aflăm în înclinația sa spre prețiozitate. Rococoul beat de sine îi permite, totuși, un compromis între frenezie și reținere, între libertate și disciplină. Reveria asupra copilăriei revolute se detașează prin suavitatea ambianței și abundența detaliilor, dar și prin inserția unei tehnici subtile a sinesteziei, a corespondențelor secrete și armonioase dintre senzații, care declanșează, în manieră proustiană, mecanismele memoriei involuntare ("O, vechi și dragi bucătării de vară,/ Simt iar în gură gust suav
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
a Vetei, fina (și de fapt, fiica) lui Chiriac, crescută la Paris în același pension cu Pulchérie (pe o altă filă numele celor două fete e modificat în Mița și Lița - iar vârstele personajelor sunt altele). Nu puteau lipsi din ambianța cosmopolită și snoabă nici un "Prince Arthur", "un mic groom" și un "fecior francez". Acțiunea urma să se petreacă astfel: în actul I la Titircă în București (pe altă pagină, la Chiriac la București), iar actul II și III la Chiriac
Caragiale și franzela exilului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12813_a_14138]
-
o singură după amiază, a poeziilor unui an întreg. "ŤAl cui ești, băiețaș?ť, m-a întrebat un bătrîn profesor, după ce coborîsem îmbujorat de pe estradă, purtînd pe creștet cununa dobîn-dită la sfîrșitul clasei întîi. Luat prin surprindere și fîstîcit de ambianța festivă, am îngăimat: ŤAl mamei...ť. Cînd a aflat acasă cele întîmplate, tata a rîs și m-a povățuit ca, pe viitor, să răspund că sînt Ťal patrieiť!"2) "Sans prendre garde a l'ouragan" Clasa a doua primară (1940-1941
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
un mugur nedespicat ?“ De aici, radicalizarea atitudinilor: „numai cântecul meu îmi zmulge rochia“ (Fragment de primăvară), mod de a vesti, practic, refuzul măștilor, decisa renunțare la prejudecăți, prin abandon al normelor curent îmbrățișate și comportament sfidător față de conduita consacrată în ambianța domestică. Încă un pas și poeta trece la avertismentul nedisimulat (mai limpede, poate și mai sfidător, în manuscris decât în varianta pentru tipar a poeziei reper Optsprezece ani) : „Feriți, că mă azvârl în viață, printre boieri și golani, / Să-i
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
poetice ( în aceeași publicație, nr. 28, din 18 mai 1935), ținuse să precizeze că "poezia proletară nu înseamnă nici Păun-Pincio, nici confortabila versificare cu săraci simpatici și bogați urâți pentru că sunt grași"... Interesant| pentru definirea poziției lui Gherasim Luca în ambianța ideologică a momentului este opinia, înregistrată de recenzia pe care o face la o carte de poezie ( Constantin Micu: "Sosirea lavelor", în "Cuvântul liber", nr. 33, din 22 iunie 1935), despre mișcarea suprarealistă. Cel care se înscrisese, chiar de la început
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
poetice ( în aceeași publicație, nr. 28, din 18 mai 1935), ținuse să precizeze că "poezia proletară nu înseamnă nici Păun-Pincio, nici confortabila versificare cu săraci simpatici și bogați urâți pentru că sunt grași"... Interesant| pentru definirea poziției lui Gherasim Luca în ambianța ideologică a momentului este opinia, înregistrată de recenzia pe care o face la o carte de poezie ( Constantin Micu: "Sosirea lavelor", în "Cuvântul liber", nr. 33, din 22 iunie 1935), despre mișcarea suprarealistă. Cel care se înscrisese, chiar de la început
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
realizarea estetică a prea sincerei "descărcări personale". Cel din urmă surprinde perfect cadrul și îl expune cu înțelegere: "Cazul său este o realitate și nimic mai mult. Realitate complexă, cu unele fibre în ereditatea ebraică, cu altele în peisajul și ambianța morală munteană, iar cu altele în cultura franceză, cazul său este al unui mic univers." Cel iritat și amărît peste măsură de "ecourile" provocate de această carte cu stranii și străvezii expandări autobiografice este Sebastian însuși care, în "dreptul la
Mai by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11703_a_13028]
-
lucruri deoarece nu cred că putem limpezi, cît de cît, raporturile dintre Vinea și Dumitriu, dacă, pur și simplu, pe primul îl vedem ca pe un "înger", iar pe al doilea ca pe un "demon". Cînd s-au cunoscut, în ambianța crepusculară a Henriettei Yvonne Stahl, unul avea douăzeci de ani, era un debutant neobișnuit de precoce, celălalt, un ziarist și scriitor renumit, cinquagenar, care observă cu condescendență "la Petru Dumitriu o preocupare de a-și crea un Ťtipť. Se muncea
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
separă cele două perioade, ci le unește, iar azilul este o prelungire a lumii din afara lui. Este, în totul, asemenea ei, nu este Ťo altă lumeť, sustrasă, izolată, autonomă, cum se întîmplă în alte romane cu sanatorii, ospicii sau pavilioane. Ambianța generală, situațiile și personajele din așezămîntul psihiatric nu diferă prin nimic de ambianța, situațiile și personajele reînviate prin anamneza Ioanei. La originea identificării romanului cu o cronică politică deghizată sau măcar cu un reportaj socio-politic literaturizat se află în mod
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
lumii din afara lui. Este, în totul, asemenea ei, nu este Ťo altă lumeť, sustrasă, izolată, autonomă, cum se întîmplă în alte romane cu sanatorii, ospicii sau pavilioane. Ambianța generală, situațiile și personajele din așezămîntul psihiatric nu diferă prin nimic de ambianța, situațiile și personajele reînviate prin anamneza Ioanei. La originea identificării romanului cu o cronică politică deghizată sau măcar cu un reportaj socio-politic literaturizat se află în mod cert această identitate, realmente existentă în carte, chiar proeminentă artistic, dintre balamuc și
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]