2,715 matches
-
10, se va porni în pelerinaj la locurile de martiraj, iar în paralel, la Palatul Administrativ va avea loc sesiunea de comunicări: „Revoluția Națională Română din Decembrie 1989 - semnificații și implicații”. De la ora 15, în Piața Unirii va fi muzică ambientală, apoi la ora 16, pe treptele Catedralei Mitropolitane se va desfășura un concert de colinde pentru martirii Timișoarei, iar de la 19,30, la Liceul de Muzică „Ion Vidu” - concert dedicat Eroilor-Martiri și urmașilor acestora. La ora 17, la Biserica Reformată
Agenda2004-50-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283149_a_284478]
-
Eclipsă și drumul spre muzeu devin, astfel, parte intrinseca a actului artistic și elemente solide ale unei estetici ad hoc. Pentru că printr-o subtilă premeditare a organizatorulor, sau numai prin tainica expresivitate a hazardului, aceste două elemente sînt simultan fenomene ambientale / procese administrative, pe de o parte, si definiții morale, repere ale unei crize lăuntrice, pe de altă parte. Din punct de vedere astronomic, eclipsă este, în raport cu arta, un fenomen exterior, un simplu pretext pentru o percepție simultană, în timp ce din punct
Eclipsa în drum spre muzeu (preambul) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17734_a_19059]
-
în nuanțe. Și atunci, apropiindu-ne puțin de generozitatea postmodernității și punînd toate datele în perspectiva unei gîndiri de tip ternar, s-ar putea afirmă hotărît că terțul este inclus și că avem două eclipse și două drumuri, la fel de reale ambiental și la fel de eficiente simbolic; o eclipsă este de-adevăratelea pe cer și Arta aspiră sincer spre Muzeu, iar cealaltă eclipsă deconspira mecanismele obosite ale gestului ,,artistic" stereotip și lasă loc afirmației că drumul este o realitate în sine și nu
Eclipsa în drum spre muzeu (preambul) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17734_a_19059]
-
doar o perioadă, ci și-l reprezintă că pe o schimbare radicală "de civilizație, nu numai de cultură", pe deasupra a ceea ce el consideră a fi fost "deraierea" modernista: e vorba de tradiția unei arte cu caracter utilitar, o artă "slabă", ambientală, sincretica. Întrebare: putem considera în bloc epocile de dinainte de modernism ca fiind cultivatoare ale unei arte cu caracter utilitar, sincretic, cînd știm prea bine că, din Renaștere și pînă în romantism, procesul de autolegitimare a artei, de specificare estetică, a
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
cele care privesc patrimoniul viitorului muzeu, cea de-a doua ediție a simpozionului de sculptură a luat sfîrșit. Cele șase lucrări realizate în acest an s-au adăugat celor din ediția trecută și ele constituie deja un fond de sculptură ambientală demn de toată atenția. Dacă prima ediție era una complet liberă și sculptorii au avut un dialog unic, acela cu materialul, ediția din acest an a fost una tematica. Fără a fi restrictivă, tema Femeie și Înger a dirijat totuși
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
vieți cu nuanțe de eternitate", ce alimentează "criză" de romantism obosit a autorului, care se retrage cu candoare din sine în obiectele regeneratoare... Aici se cuvine făcută o precizare. Poezia lui C. Abălută nu e un simplu "parazit al realului" ambiental, cu ajutorul căruia ar încerca să-și umple golurile existenței și astfel să supraviețuiască. În măsura în care așează în locul său lucrurile, poetul săvîrșește și operația inversă de a înlocui lucrurile cu sine. Nu numai prezenta devine absența, ci și absența devine prezenta, o
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
ale vietii cotidiene și ceremoniale: muncă și odihnă, reculegerea și sărbătoarea, nuntă și înmormîntarea. Prin cea de-a doua se manifestă presiunile istoriei, agresiunea factorilor de civilizație, intruziunea culturii consumului într-o economie cvasinaturală și inevitabilul derapaj către o iconografie ambientală kitsch. Însă dincolo de analiză sociologică implicită și de mărturia asupra degradării unor repere cu valoare muzeala din viața satului, Korniss recuperează o adevarată mitologie. Arhetipurile sale, chiar dacă aleargă sprinten către o lume eclectica, au întreaga demnitate a unei epopei în
Arta ca rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17953_a_19278]
-
mediilor ,,culturale" , a rutinei semidocte pe care Combinatul însuși a generat-o în mare parte, atît prin eterogenizarea populației pe care a absorbit-o cît și prin climatul ideologico-propagandistic pe care l-a dezvoltat. În mare măsură previzibil, după traumă ambientală de trei decenii, abia cicatrizata periferic, revenirea la reperele peisagistice libere, dezinhibate și lipsite de orice retorica exterioară, era greu de acceptat. Dar, pînă la urmă, si aceasta opoziție, născută din frustrări, din monotonie și din lene mentală, s-a
Iarăsi despre mîntuirea prin artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18011_a_19336]
-
în urmă de PNȚCD, care a fost cîștigat de sculptorul Mircea Spătaru, s-a finalizat prin amplasarea, pe 1 decembrie l998, a statuii. Așezată într-un loc foarte sensibil, atît din punct de vedere moral, cît și dintr-unul strict ambiental, în Piața Revoluției, vis-a-vis de biserică Kretzulescu, lucrarea lui Spătaru are cîteva calități remarcabile: mai întîi ea renunța la clișeele reprezentării de tip eroic, la acele ifose megalomane care distrug, încă din faza de machetă, orice sîmbure de autenticitate și
Un om de bronz: Iuliu Maniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17502_a_18827]
-
și absoarbe, atmosfera senzuala și pură, în același timp, iată o posibilă imagine a acestui atelier, dar și o posibilă definiție a picturii lui Ion Dumitriu, în orizontul căreia solaritatea și penumbrele melancoliei se regăsesc în egală măsură. Așa cum și ambiental, lumina diurnă, solară, revărsata direct din cer printr- o fereastră în acoperiș, se intersectează și se îngîna cu semiobscuritatea dinlăuntru. Cine pe cine a construit și a modelat, la urma urmei, cine i-a transferat celuilalt energia și echilibrul, ar
Atelierul fără Artist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17540_a_18865]
-
Crețu, 1999; Jinga & Istrate, 1998). În sistemul valorilor unei societăți, sănătatea biologică este una din valorile vitale care se intersectează cu sănătatea naturii și sănătatea mintală a omului. Prin această dubla necesitate, educația fizică și sportivă este condiționată ereditar și ambiental (Călin, 1996), iar frumusețea și armonia exercițiilor facilitează formarea unor calități estetice (Nicola, 1994). Ne propunem ca lucrarea să nu fie o teoretizare a metodicii predării educației fizice, ci doar o contribuție practică la această problemă. Formarea școlarilor, în condițiile
STUDIU COMPARATIV PRIVIND OBIECTIVELE EDUCAȚIEI FIZICE ÎN DIFERITE ȚĂRI EUROPENE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cătălina Ababei , Izabela Țuțu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_535]
-
Mall-urile și cazinourile vor plăti cele mai mari taxe pentru muzica ambientală difuzată în incinta lor, sume care pot depăși 1.800 de lei/ lună, însă de remunerațiile pentru muzica ambientală nu vor scăpa nici barurile, stadioanele sau deținătorii de săli în care se organizează nunți și petreceri. Remunerațiile datorate pentru comunicarea
Noi taxe pentru muzica ambientală. Ce afaceri plătesc cel mai mult () [Corola-journal/Journalistic/24990_a_26315]
-
Mall-urile și cazinourile vor plăti cele mai mari taxe pentru muzica ambientală difuzată în incinta lor, sume care pot depăși 1.800 de lei/ lună, însă de remunerațiile pentru muzica ambientală nu vor scăpa nici barurile, stadioanele sau deținătorii de săli în care se organizează nunți și petreceri. Remunerațiile datorate pentru comunicarea publică a operelor muzicale în scop ambiental sunt cuprinse în cadrul unei Decizii a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor
Noi taxe pentru muzica ambientală. Ce afaceri plătesc cel mai mult () [Corola-journal/Journalistic/24990_a_26315]
-
pot depăși 1.800 de lei/ lună, însă de remunerațiile pentru muzica ambientală nu vor scăpa nici barurile, stadioanele sau deținătorii de săli în care se organizează nunți și petreceri. Remunerațiile datorate pentru comunicarea publică a operelor muzicale în scop ambiental sunt cuprinse în cadrul unei Decizii a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), publicată recent în Monitorul Oficial. Metodologia publicată a fost stabilită printr-o Decizie a ORDA, care a admis cererea formulată de organismul de gestiune colectivă Uniunea Compozitorilor
Noi taxe pentru muzica ambientală. Ce afaceri plătesc cel mai mult () [Corola-journal/Journalistic/24990_a_26315]
-
-uri, supermarketuri, galerii comerciale), dar și sălile de jocuri de noroc, cazinourile, sălile de internet, parcurile de distracție, școlile de dans, muzeele, centrele sau cabinetele medicale, târgurile, expozițiile, aeroporturile, gările etc. trebuie să plătească taxe pentru a putea difuza muzică ambientală în incinta lor. Totodată, utilizatorii de opere muzicale în scop ambiental au obligația ca, înaintea oricărei utilizări de opere muzicale, să obțină din partea UCMR - ADA "autorizația licență neexclusivă pentru utilizarea operelor muzicale și să plătească remunerații". Cele mai mari taxe
Noi taxe pentru muzica ambientală. Ce afaceri plătesc cel mai mult () [Corola-journal/Journalistic/24990_a_26315]
-
cazinourile, sălile de internet, parcurile de distracție, școlile de dans, muzeele, centrele sau cabinetele medicale, târgurile, expozițiile, aeroporturile, gările etc. trebuie să plătească taxe pentru a putea difuza muzică ambientală în incinta lor. Totodată, utilizatorii de opere muzicale în scop ambiental au obligația ca, înaintea oricărei utilizări de opere muzicale, să obțină din partea UCMR - ADA "autorizația licență neexclusivă pentru utilizarea operelor muzicale și să plătească remunerații". Cele mai mari taxe trebuie să fie plătite de mall-urile și centrele comerciale cu
Noi taxe pentru muzica ambientală. Ce afaceri plătesc cel mai mult () [Corola-journal/Journalistic/24990_a_26315]
-
500 de mp, trebuie să plătească o taxă de 1.500 de lei pe lună (la care se adaugă 500 de lei pentru fiecare tranșă de până la 1.000 de mp suplimentară). Și hotelurile trebuie să plătească taxe pentru muzica ambientală pe care o difuzează în incinta lor. De exemplu, hotelurile de cinci stele trebuie să plătească 5 lei/ cameră/ lună pentru muzica ambientală pe care o difuzează, în timp ce hotelurile de patru stele trebuie să plătească 4 lei/ cameră/ lună. Pe
Noi taxe pentru muzica ambientală. Ce afaceri plătesc cel mai mult () [Corola-journal/Journalistic/24990_a_26315]
-
fiecare tranșă de până la 1.000 de mp suplimentară). Și hotelurile trebuie să plătească taxe pentru muzica ambientală pe care o difuzează în incinta lor. De exemplu, hotelurile de cinci stele trebuie să plătească 5 lei/ cameră/ lună pentru muzica ambientală pe care o difuzează, în timp ce hotelurile de patru stele trebuie să plătească 4 lei/ cameră/ lună. Pe de altă parte, restaurantele, barurile, fast-food-urile de peste 500 de mp, din orașe și stațiuni turistice, trebuie să plătească o remunerație pe lună de
Noi taxe pentru muzica ambientală. Ce afaceri plătesc cel mai mult () [Corola-journal/Journalistic/24990_a_26315]
-
altă parte, restaurantele, barurile, fast-food-urile de peste 500 de mp, din orașe și stațiuni turistice, trebuie să plătească o remunerație pe lună de 350 de lei (la care se adaugă 50 de lei pentru fiecare 100 mp în plus) pentru muzica ambientală difuzată. În schimb, restaurantele, barurile, fast-food-urile, cu o suprafață de peste 500 mp, din orașe și stațiuni turistice, în care comunicarea publică a operelor muzicale se face prin prestații ale artiștilor interpreți sau formații de artiști, trebuie să plătească 440 de
Noi taxe pentru muzica ambientală. Ce afaceri plătesc cel mai mult () [Corola-journal/Journalistic/24990_a_26315]
-
de 301-400 de mp trebuie să plătească o taxă de 250 de lei/ lună. Și deținătorii de săli de nunți, petreceri, baluri în orașe și în stațiuni turistice trebuie să plătească o taxă de 300 de lei/ eveniment, pentru muzica ambientală difuzată. Mult mai avantajos este pentru operatorii care dețin săli de nuntă, petreceri și baluri în comune și sate, care trebuie să plătească doar 100 de lei/ eveniment. Și persoanele care își organizează nunțile și botezurile în alte spații decât
Noi taxe pentru muzica ambientală. Ce afaceri plătesc cel mai mult () [Corola-journal/Journalistic/24990_a_26315]
-
dedicate în acest scop (din orașe, sate, comune și stațiuni turistice) trebuie să plătească o taxă de 60 de lei/ eveniment. Pe de altă parte, școlile de dans cu o suprafață de peste 200 de mp trebuie să plătească pentru muzica ambientală o sumă de 150 de lei/ lună (plus 70 de lei pentru fiecare 100 mp în plus). Muzeele trebuie să plătească la rândul lor o taxă lunară de 50 de lei pentru muzica ambientală, în timp ce birourile sau centrele administrative - 25
Noi taxe pentru muzica ambientală. Ce afaceri plătesc cel mai mult () [Corola-journal/Journalistic/24990_a_26315]
-
mp trebuie să plătească pentru muzica ambientală o sumă de 150 de lei/ lună (plus 70 de lei pentru fiecare 100 mp în plus). Muzeele trebuie să plătească la rândul lor o taxă lunară de 50 de lei pentru muzica ambientală, în timp ce birourile sau centrele administrative - 25 de lei/ lună, iar centrele sau cabinetele medicale - 50 de lei/ lună. Organizatorii de parade de modă și concursuri de frumusețe sunt taxați și ei cu 400 de lei/ eveniment. Pe de altă parte
Noi taxe pentru muzica ambientală. Ce afaceri plătesc cel mai mult () [Corola-journal/Journalistic/24990_a_26315]
-
sau centrele administrative - 25 de lei/ lună, iar centrele sau cabinetele medicale - 50 de lei/ lună. Organizatorii de parade de modă și concursuri de frumusețe sunt taxați și ei cu 400 de lei/ eveniment. Pe de altă parte, pentru muzica ambientală din autobuze, troleibuze și tramvaie este percepută o taxă de 25 de lei/ lună/ mijloc de transport. În cazul microbuzelor, taxa este de 30 de lei/ lună/ mijloc de transport, iar în cazul taxiurilor - 15 lei/ lună/ mașină. În cazul
Noi taxe pentru muzica ambientală. Ce afaceri plătesc cel mai mult () [Corola-journal/Journalistic/24990_a_26315]
-
o taxă de 25 de lei/ lună/ mijloc de transport. În cazul microbuzelor, taxa este de 30 de lei/ lună/ mijloc de transport, iar în cazul taxiurilor - 15 lei/ lună/ mașină. În cazul aeronavelor de orice tip, taxa pentru muzica ambientală se ridică la 200 de lei/ lună/ aeronavă. O taxă similară este aplicată și aeroporturilor cu trafic internațional din România, care trebuie să plătească 200 de lei/ lună/ spațiu de așteptare. În schimb, aeroporturile cu trafic intern trebuie să plătească
Noi taxe pentru muzica ambientală. Ce afaceri plătesc cel mai mult () [Corola-journal/Journalistic/24990_a_26315]
-
și aeroporturilor cu trafic internațional din România, care trebuie să plătească 200 de lei/ lună/ spațiu de așteptare. În schimb, aeroporturile cu trafic intern trebuie să plătească 100 de lei/ lună/ spațiu de așteptare. Taxa pentru gările care difuzează muzică ambientală este de 60 de lei/ lună, iar pentru autogări - 50 de lei și stații de metrou, tramvai și troilebuz - 20 de lei. Nici stadioanele și sălile de sport nu vor scăpa netaxate pentru muzica ambientală pe care o difuzează. Astfel
Noi taxe pentru muzica ambientală. Ce afaceri plătesc cel mai mult () [Corola-journal/Journalistic/24990_a_26315]