4,765 matches
-
rog, du-te și te uită. M-am ridicat, străbătută de fiori din cap până-n picioare. M-am dus pe terasă și m-am uitat prin ușa de sticlă. Pe treaptă, se afla, la soare, un șarpe. M-a cuprins amețeala. „Știu cine ești. Un pic mai mare și mai bătrână decât data trecută. Ești șerpoaica ale cărei ouă le-am ars. Ți-am simțit răzbunarea apropiindu-se. Așadar, pleacă acum.“ M-am trezit implorându-l astfel pe șarpe, pe când stăteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
trecut eu. Sunt sigur. Voiam să devin un aspru, un puternic - ba nu, un brutal. Credeam că e singura cale de a mă putea considera „prieten al oamenilor“. Nu-mi ajungea că beau. Trebuia să devin prada permanentă a unei amețeli teribile. N-am avut de ales. Am prins gust de droguri. Trebuia să-mi uit familia. Trebuia să mă răzvrătesc împotriva sângelui moștenit. Trebuia să nu mai accept blândețea mamei. Trebuia să fiu indiferent față de sora mea. Simțeam că altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
intimidat. Tremuram de frică, mi-era rușine și mă simțeam jenat în tot ce încercam să întreprind, vibram de emoție și eram incapabil să fac ceea ce trebuie. Aveam nevoie mai mult ca oricând de liniștea pe care ți-o dă amețeala cauzată de băutură și droguri. Apoi... am scăpat hățurile din mână. Probabil că am fost un individ slab. Există, cred, o deficiență serioasă pe undeva. Tot îl mai aud pe bătrânul mocofan chicotind: „Ce atâtea explicații? Se vede limpede că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
care trebuie să-și înfrîneze un gest la îndemîna oricui: "toate frazele și toate încurajările ce mi le dădeam în gînd, deveneau și ele călduțe, uscate și aride și nu făceau decît să-mi mărească chinul cu un fel de amețeală logică în plus, un fel de delir plin de raționamente și de argumente medicale, peste care se cernea mărunt cenușa fadă a setei mele devorante." (p. 21). Un om cu judecata întreagă și ființa debilă visează la răsfățul cu apă
Viața în sepia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7212_a_8537]
-
i se putea întâmpla. Când corpul o să piardă cinci litri, o să apară senzația de oboseală, o să facă febră, o să-i crească pulsul și pielea o să i se înroșească foarte tare. Aza știa foarte bine că după aceea or să urmeze amețeala, durerea de cap, lipsa salivației și problemele de circulație. Într-un mediu mai puțin ostil se ajungea în faza respectivă în trei zile, în funcție de constituția omului, dar în Sahara simptomele acestea apăreau în douăsprezece ore de căldură infernală. Îngropată în
Luis Leante - Cât te mai iubesc by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8737_a_10062]
-
prima poezie în anul 1966 (în revista "Luceafărul") și că a debutat editorial în 1970, cu volumul Versuri, (Editura Albatros). Spiritul epicurian, extazul senzual produs de formele, culorile și mirosurile fructelor, legumelor, mirodeniilor, borcanelor și mâncărurilor din cămară și bucătărie, amețeala voluptoasă dată de formele generoase, întrezărite sau ghicite, ale femeilor, veșnica tensiune pricinuită de atacurile unui imaginar nerușinat, la limita perversiunii (și, în expresie, adesea dincolo de ea), asupra unei structuri de sublimă candoare, eleganța clasică a prozodiei sunt elementele din
Ucenicia unui epicurian by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8865_a_10190]
-
cu renunțarea la chichițele retorice de umplutură, vor putea atinge pragul performanței estetice. Altminteri, senzația pe care o ai e că autorul se cufundă în voluptatea propriilor cuvinte, amețindu-se pe măsură ce scrie și înflăcărîndu-se cu atît mai tare cu cît amețeala sporește și mai mult, și asta pînă cînd atinge acel punct dincolo de care nimeni nu-l mai poate ține în frîu. Din acest moment, ești izbit de o perorație desfășurată în gol al cărei elan este întreținut de simpla sonoritate
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
oarecum surprinzătoare pentru o conștiință prinsă în torentul evenimentelor: "Cultura românească nu se poate plânge, ca cea franceză bunăoară, de a fi abuzat de inteligență. Dimpotrivă. Această cultură a noastră a suferit cele mai grave ravagii ale entuziasmului și ale amețelii. În cele mai multe cazuri, noi am intrat în diletantism prin entuziasm și în metafizică prin amețeală. ŤNelinișteať din care junețea română a făcut și literatură, și sociologie, și copilărie care scuză orice. (...) Niciodată cultura românească nu a cunoscut atâtea adevăruri globale
Nonconformistul Mihail Sebastian by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9890_a_11215]
-
ca cea franceză bunăoară, de a fi abuzat de inteligență. Dimpotrivă. Această cultură a noastră a suferit cele mai grave ravagii ale entuziasmului și ale amețelii. În cele mai multe cazuri, noi am intrat în diletantism prin entuziasm și în metafizică prin amețeală. ŤNelinișteať din care junețea română a făcut și literatură, și sociologie, și copilărie care scuză orice. (...) Niciodată cultura românească nu a cunoscut atâtea adevăruri globale, atâtea prostii impunătoare și rapide, atâtea formule care rezolvă totul (...). Toată lumea joacă pe cartea obscurității
Nonconformistul Mihail Sebastian by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9890_a_11215]
-
pasional care dă culoare unui desen de, totuși, abstracțiuni laborioase. Textura obscurelor frumuseți fulgurante ale dicteului automat primește infuzia unei afectivități. Descinzînd "tumultuos" în "mătăsoasa carne", d-sa adnotează nu numai incredibilele tornade ale sîngelui "din ce în ce mai aprins", ci și "intensele amețeli", "tandre aduceri aminte". E un romantism alambicat desigur, care însă acordă o coerență sensibilă stihurilor, le circumscrie unei dispoziții consacrate: "trecem prin trupul iubitei și printre firele lungi și mătăsoase de păr din pletele ei ca prin pămîntul cel mai
Un nou avatar al avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9029_a_10354]
-
o incintă de SPL... Sigur ai spune exagerat de mult, nu merită" (forum.4tuning.ro); "Răducu, nu te ambala prea tare, că nu vrei să știi ce am primit eu de la sapho, chiar și fără vin. De m-a apucat amețeala" (okay.ro); "să spunem doar că nu vreți să știți ce-a fost la gura mea" (toatetampeniile.wordpress.com). Vasile Ernu, în excelenta sa carte Născut în URSS, recurge la această formă de subliniere retorică, în dialogul cu cititorii, cînd
Nu vrei să știi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9081_a_10406]
-
spații deschise, de spații prea strâmte, de lume multă, de înălțime, dar și de subsoluri, de scări, de lifturi, de stradă, de trotuar, de poduri, de autobuze, de tramvaie, de metrou etc. Și, desigur, având în vedere vechea marotă cu amețeala, de mers sau de stat în picioare." - p. 109), cărora, alături de sufletul pereche, trebuie să le facă față. și suntem în România, unde ești obligat să te descurci pe cont propriu... Nefericitul cuplu apelează, într-o escaladare a suferinței și
Rufe murdare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9307_a_10632]
-
consumat o băutură energizantă și a fumat o țigară. Se pare că bărbatul ar fi mers pe jos, prin soare, o bună bucată de drum până să ajungă la peștera unde s-a petrecut tragedia. Potrivit martorilor, bărbatul a prezentat amețeli și vărsături, după care a căzut inconștient la pământ, scrie Ziua de Buzău. Pentru că drumul în zonă este impracticabil, la fața locului a sosit un elicopter SMURD Galați, care l-a găsit pe tânăr în stop respirator ireversibil. Medicii s-
Un bucureștean a murit după ce a băut un energizant by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/77352_a_78677]
-
dușman. Vestea că are leucemie mieloidă cronică a picat ca un trăsnet. Se întâmpla în urmă cu un deceniu când tânăra avea 24 de ani. De câteva luni nu se simțea prea bine, era obosită mai tot timpul și avea amețeli ușoare. Nu erau niște simptome care să pună mari probleme, nimic de speriat. Pentru că muncea foarte mult, a pus totul pe surmenaj și nu a acordat atenție. Cu toate acestea, a ajuns la medic la sfatul unei prietene. Și-a
Interviu. Adriana Covaciu suferă de leucemie mieloidă cronică. "O traumă mi-a declanșat boala. Nu aveam simptome grave" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/77362_a_78687]
-
față și-n spate, năucindu-l. A aterizat pe ciment, la capătul scărilor. Și-a scuturat praful de pe haine și s-a pipăit. Nu-l durea absolut nimic. Nu mai simțea nici greața care-l strânsese de gât sus, nici amețeală. Putea respira în voie. Pentru o fracțiune de secundă i s-a părut că visează" (p. 36). Autoarea se simte excelent în toate aceste teritorii, scriitura este impecabilă, stilul denotă maturitate și har. Întrebarea care se pune este dacă nu
Alte legături bolnăvicioase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7734_a_9059]
-
apreciat pe el însuși, înainte de toate, drept un om cult și nu a ezitat să-și înfrunte dascălul, în adolescență, tocmai în virtutea pregătirii sale intelectuale neobișnuite, de care era perfect conștient: " - Ba nu ne înțelegem nicidecum, am strigat, ieșind din amețeala ce mă cuprinsese. D-ta vrei să mă batjocurești, să mă pui la Alfavita pre mine, care știu grecește mai mult decît oricare tînăr de vrîsta mea, și care scriu franțuzește sous la dictée fără a face mai mult decît
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
Constanța Buzea Nu vă contestă nimeni emoția cu care scrieți, starea de vrajă interioară, bucuria amestecată cu amețeală când un vers se întrupează pe foaia de hârtie. Dar sunt suficiente toate acestea ca să-l convingă pe cititor că aveți talent, că respectați limba în care scrieți, că regulile ei vă sunt familiare, că reușiți să comunicați și altora
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8198_a_9523]
-
Dacă nu... ne vedem peste o lună... A treia zi, un soare palid își arăta fața cu timiditate de după norii groși fugăriți de vânt. Costăchel se ridicase în capul oaselor și se uita prin gazetele cumpărate din târg. Încă simțea amețeală și durerea îl trudea cumplit... O bătaie în poartă i a atras atenția. Măriucă, vezi, te rog, cine-i la poartă. Cum latră câinii, nu-i a om cunoscut. Costăchel avusese dreptate. În poartă ședeau patru indivizi, îmbrăcați pe jumătate
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
care se afla. Totul purta semnele trecerii bandei de haidamaci. Pereți, mobilă, geamuri, toate purtau urme de lovituri... Când doctorul a intrat, Costăchel a tresărit... Bună ziua, domnule doctor. Ai venit, primare? Cum a mers rana? Te mai doare? Ai avut amețeli, leșinuri?... Sunt bine, domnule doctor. Dumneata ești bine, dar eu abia mă țin pe picioare. Responsabili, sau mai bine zis iresponsabili, de fapte sunt niște troglodiți care își zic legionari. Iată unde duc extremismul și doctrina nazistă de sorginte nemțească
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
limpede cum sufletul i se întunecă, iar inima îi zvâcnește cu putere, prinsă parcă de o gheară ascuțită și neîndurătoare. Avea impresia vagă că uitase ceva acasă dimineață - deși nu știa ce - și simțea inexplicabil fiori tot mai mari de amețeală și de dor față de aceasta. Avea un puternic tremur de emoție în stomac. „Ei, drăcie! Cred că m-am îmbolnăvit. Se vede că am gripă...”, gândi el. Venind înapoi acasă, el nu putu să găsească - ciudat lucru! - nicio farmacie deschisă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
murea în univers, e greu pe pământ, e greu și în ceruri, nimeni nu scapă de singurătate, ne amăgim, ne amăgim, visăm să iubim cu disperare și ne trezim în clișee, visăm să facem dragoste și totul e doar o amețeală sexuală, visăm să-l respirăm pe celălalt și ne trezim cu un loc gol lângă noi, visăm să ne iubim copiii dar ei au plecat la discotecă sau prin cartier, nu se va alege nimic de capul lor, ei spun
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
șters piciorul și le-a îngropat la rădăcina unui cucuruz. A luat sacul cu buruieni și a pornit spre casă fără nicio tragere de inimă. "De ce, de unde?", stăruiau în mintea ei întrebări de care nu putea scăpa. În afara unei ușoare amețeli, nu simțea să-i fie rău. Nu se lovise, nu se tăiase. Sângele apăruse deodată din corpul ei, o făcea să simtă lumea mai urâtă, să-i fie rușine fără să știe de ce. Da, da, parcă începea să se dumirească
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
în casa unde se simțea mereu prizonieră, și trăia în satul ei natal ca într-un lichid amniotic. Lumina, umbrele, aromele fructelor de pădure, mirosul ierbii proaspăt cosite, explozia florilor de câmp ca un dezmăț carnal îi dădeau o ușoară amețeală. Trăia ca într-un vis, era istovită, îi venea să plângă zile în șir, dar nu voia să-și amărască părinții, nu voia să-i lase să intre în sufletul ei plin de cenușă. Se măritase prostește, își merita soarta
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
cine era de vină, nu voia să răspundă, nu trebuia să răspundă, altfel ar fi trebuit să răspundă și pentru lașitățile lui, știa că colcăie în minciună ca într-o mlaștină, dar mlaștina pentru el era caldă, porcăria îi dădea amețeli delicioase, nu, nu voia să vadă și să înțeleagă ce se întâmplă în jurul lui, îi era suficient să facă dragoste cu iubita lui, cu ea se simțea ca pe un altar, dragostea îi spăla creierul, se simțea generos, puternic, curajos
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
ticsită de oameni, tot felul de oameni, încearcă să-și stăpânească bătăile inimii, nu a dormit toată noapte, s-a foit, doar spre dimineață a adormit într-un somn rău, s-a trezit cu o durere cumplită de cap, cu amețeli și cu o senzație de leșie în gură. A exersat toată ziua având senzația că are câlți în loc de creier, s-a plimbat ca o somnambulă pe străzile orașului, nu-și găsește liniștea oricât își impune să fie calmă, să transfere
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]