247 matches
-
unde, din pricina neacoperirii lor corespunzătoare cu pământ sau a tasării acestuia, se formaseră gropi de suprafață, îngăduind astfel apei rezultată din ploi sau din topirea zăpezii să pătrundă la conducte și, cu timpul, să le deterioreze. El oferea și soluții ameliorative, atât tehnice, cât și administrative, asigurând autoritățile că remedierea putea fi efectuată, economic, în numai patru zile, prin utilizarea a 10 atelaje (care) și a 20 de salahori din rândul "arestaților". De asemenea, revenea asupra unei cereri mai vechi de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
precum și o severă supraveghere a acelor locuri. Mai târziu, în vara anului 1846, Mihalic de Hodocin se deplasase, din împuternicirea Vistieriei Moldovei, la Tg. Ocna, spre a cerceta situația la zi a exploatărilor saline din zonă și a face observații ameliorative. Desigur, era vizată în principal starea tehnică a acestora, dar câmpul de observație al specialistului a fost mult extins, fiind practic atotcuprinzător. Cercetând cu atenție fiecare dintre cele patru ocne aflate în exploatare, în final, el a întocmit un amplu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de adopție, el se afla într-o stare de spirit deplin recuperată după încercarea prin care trecuse la începutul anului anterior. AUTOEVALUAREA, CA RĂSPUNS UNUI ABUZ ADMINISTRATIV Un incident neprevăzut, neașteptat și, desigur, nemeritat de acest permanent căutător de soluții ameliorative, pe multiple domenii și direcții, generat fie de obstacole sau capricii birocratice, ori de indolență, neștiință sau poate chiar invidie din partea celor din jur, l-a avut ca protagonist într-un prim episod, repetat după câțiva ani pe Mihalic de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
atunci, volens-nolens, vor fi fost devansate de altele, derivând din programul și obiectivele "Societății Unirii", nou înființată. Chiar și așa, la 28 martie acel an, Hodocin care, între timp, efectuase ample cercetări în teren adresase Departamentului Lucrărilor Publice o propunere ameliorativă în domeniu (deopotrivă în plan tehnic și economic), pornind de la observația că aducerea pietrelor necesare pentru pavaj, de la Bistrița și Tarcău, până la Iași, reclama cheltuieli foarte mari, rezultate din mulțimea carelor de transport, "care s-ar întrebuința mai cu folos
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
care sugera a fi luat din pădurea învecinată Brădicești, aparținând de moșia mănăstirească Bunești 16. Totodată, în cuprinsul unui amplu raport înaintat în aceeași zi Departamentului Lucrărilor Publice 17, avansa un set de propuneri, dorite a fi convertite în măsuri ameliorative adoptate de autorități, cu consecințe directe și diferențiate pe trei direcții: sociale, tehnice și economice. Bunăoară, pentru stimularea producției extrase în acea pietrărie, deopotrivă, sub aspect cantitativ și calitativ, acolo unde constatase că duritatea stâncilor era mult mai mare decât
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pe care organizațiile voluntare le-ar putea îndeplini (Kramer, apud. M.Vlăsceanu,1995156): ca avangardă, scopul lor fiind acela de a inova, iniția și experimenta programe, din care unele pot fi preluate de guvern; ca agenții complementare, cu roluri ameliorative de critici, stimulatori ce presează guvernul să inițieze, extindă sau să îmbunătățească serviciile oferite; ca protectoare valorice, prin promovarea strategiilor de participare a cetățenilor și de stimulare a conducerii participative pentru protejarea intereselor și valorilor specifice diverselor grupuri sociale, culturale
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
ascunde în sine riscul de a lipsi analiza de principii și cadre generale de referință, care să asigure evidențierea și controlul asupra laturilor comune. Pentru ca psihologia organizațional-managerială să-și realizeze atât obiectivele teoretico-explicative, cât și pe cele practice de intervenție ameliorativă, arată autorul, este necesar ca ea să coreleze permanent cele două planuri ale analizei. Aici credem că ar fi interesant să ne raportăm și la principiile teoriei generale a organizării dezvoltate în cadrul ciberneticii. Cel puțin două idei ale acestei teorii
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
intervin în crearea lacurilor artificiale, în amenajarea terenului pentru anumite folosințe, dar și în alegerea vegetației. Condițiile edafice sunt determinante pentru alegerea vegetației, dar și pentru amplasamentul anumitor dotări sau amenajări interioare din parcuri. Natura factorilor edafici impune măsuri speciale ameliorative (corectarea texturii și a pH-ului, îmbunătățirea fertilității, drenarea, aportul de pământ vegetal etc.) (după Iliescu A.-F., 2003). ROCILE ÎN AMENAJĂRILE PEISAGERE Deseori rocile formează scene de peisaj deosebit de interesante care impresionează fie prin masivitatea și soliditatea blocurilor de
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
cu conținutul circumscris de programele școlare. Evaluarea școlară este procesul prin care se delimitează, se obțin și se furnizează informații utile, permițând luarea unor decizii ulterioare. Actul evaluării presupune trei momente relativ distincte: măsurarea, aprecierea rezultatelor școlare și adoptarea măsurilor ameliorative. Măsurarea consecințelor instruirii constă în operația de cuantificare a rezultatelor școlare, respectiv de atribuire a unor simboluri exacte unor componente achiziționale, prin excelență calitative. Măsurarea presupune o determinare obiectivă prin surprinderea riguroasă a unor achiziții și nu implică formularea unor
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
se explică faptul că, în acest act, poate fi implicată satisfăcător mașina de evaluat. Aprecierea școlară sau evaluarea propriu-zisă constituie emiterea unei judecăți de valoare, semnificarea unui rezultat observabil sau măsurabil într-un cadru de referință axiologic. Adoptarea de măsuri ameliorative implică actele decizionale privind perfecționarea și potențarea procesului de predare-învățare prin măsuri sincronice sau succesive actului evaluativ. Examenul este o modalitate de evaluare ce se constituie ca o etapă finală a unei curse mai mari. El presupune o cântărire, o
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
apreciere, deși de multe ori criteriile sunt insuficient definite sau confuze etc. Evaluarea modernă - este asociată grijii față de măsurarea și aprecierea rezultatelor; - nu este un scop în sine, un simplu control, ci se realizează în vederea adoptării unor decizii și măsuri ameliorative; - pune accent pe problemele de valoare și pe emiterea judecății de valoare; - acordă preponderență funcției educative a evaluării; - încearcă să devină o interogație globală, preocupată de promovarea aspectului uman în general; - acoperă atât domeniile cognitive, cât și pe cele afective
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
examene la scară mică, având obiective și scopuri clare. Este firesc ca școlile sau alți factori de decizie să cunoască permanent gradul de încorporare de către elevi a conținuturilor puse în joc. Funcția constatativă se va completa cu una prognostică și ameliorativă. În perspectiva unei descentralizări efective, nici nu se va mai pune problema unei raportări la standarde evaluative unice. În fond, de ce e nevoie acum de o evaluare națională? Pentru că, pe baza rezultatelor obținute, se accede mai departe (în universități, de
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
caracteristica sa de instrument științific. În același timp, spre deosebire de testele psihologice, orientate spre constatarea unor însușiri date, cele docimologice „constată rezultatele procesului de învățare, rezultate care fie că vor fi convertite în note școlare, fie vor constitui premisele unor măsuri ameliorative” (Moise, 2007, p. 663). Se știe că, în sens larg, testul este o probă rigidă, bine definită, ce implică îndeplinirea unor sarcini identice pentru toți subiecții de examinat, în conformitate cu o strategie precisă. De aici decurge marele avantaj al folosirii testelor
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
următoarele forme: a) explicație, povestire, prelegere; b) povestire, prelegere, demonstrație cu substitute; c) numai sub formă de prelegere, însoțită de dictarea aspectelor semnificative; d) prelegere însoțită de exemple. 9. Evaluarea formativă nu este: a) o evaluare de proces, cu rol ameliorativ; b) o evaluare la sfârșit de liceu; c) o evaluare ce vine direct în sprijinul elevilor; d) o evaluare de parcurs. 10. Conversația euristică nu este: a) o metodă de predare-învățare ce constă din valorificarea didactică a întrebărilor și răspunsurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
Putem presupune că cei care manifestă comportament participativ în spațiul informal ar acționa corelativ și în spațiul formal. În caz contrar, înseamnă că există o diferență semnificativă între comportamentul cooperator manifestat în cadre diferite, natural sau formal, de unde și modalitățile ameliorative vor căpăta facturi diferite. Relevarea acestui aspect denotă una dintre particularitățile conduitei de lucru în echipă. Pe de altă parte, ne interesează dacă acest comportament de colaborare are vreo legătură cu adaptarea la condițiile/cerințele/sarcinile mediului academic. De asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
o participare emoțională din partea subiecților, iar pe de altă parte, manifestarea doar a comportamentelor din domeniul socioafectiv necorelate cu celelalte nu este în măsură să sporească gradul de adaptare a studenților la sarcinile, condițiile mediului academic. În consecință, nici măsurile ameliorative nu se pot rezuma la aceste coordonate. Nu vom spori adaptarea studenților cerându-le să se aprobe sau să se contrazică, însă le vom spori gradul de adaptare dacă îi vom antrena să solicite și să emită opinii, sugestii, informații
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
imaginare, pur teoretice, fără texte de organizare, cu posturi prost definite, cu zone obscure, cu atribuții nediferențiate, cu proasta decupare a unităților, cu regruparea lor discutabilă, cu existența unor căi paralele de conducere, comunicare și control etc.); elaborarea unor programe ameliorative (modificarea structurilor, regruparea unităților, redefinirea funcțiilor și atribuțiilor, asanarea circuitelor parazitare, epurarea structurii de legăturile contradictorii etc.). 3.9.2. Sociograma Dacă structurile formale ale organizațiilor sunt redate prin intermediul organigramei, cele informale se redau sub forma sociogramei, o figură care
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sau chiar deloc calitățile psihologice ale individului care sunt mai greu de determinat și, în special, extrem de dificil de schimbat. Rațiunea unei asemenea interpretări credem că provine din necesitatea operaționalizării conceptului respectiv și, mai ales, din rațiuni de ordin practic, ameliorativ, orientate pe direcția schimbării stilului în vederea optimizării lui. În realitate, tipurile de comportament despre care se vorbește aparțin unui om și este greu, dacă nu chiar imposibil de conceput că în aceste comportamente nu‑și spun cuvântul și trăsăturile de
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
asimilării și sedimentării influențelor lor în structurile psihocomportamentale ale liderului. Cunoscând acești factori, vom putea stăpâni și dirija mult mai bine procesul cristalizării stilurilor de conducere practicabile și dezirabile. De asemenea, cunoașterea factorilor determinanți ai stilurilor de conducere facilitează procesul ameliorativ‑transformativ al stilurilor pentru a crește gradul lor de eficiență. 3.3.4. Efectele practicării stilurilor de conduceretc " 3.4. Efectele practicării stilurilor de conducere" Stilul de conducere este o variabilă cauzală, practicarea lui având nenumărate efecte. Nu stilul în
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dintre ei. Intrarea în rol și exercitarea lui. Rolul de decident este, poate, unul dintre cele mai complexe, el presupunând antrenarea tuturor disponibilităților individuale și psihosociale în momentul în care urmează să se opteze pentru anumite variante acționale sau modalități ameliorative. Rolul de decident poate fi jucat de fiecare membru al organizației, cu atât mai mult de conducătorii și managerii organizației. Diferența dintre roluri este dată nu doar de multitudinea și specificitatea comportamentelor de rol, ci și de semnificația și consecințelor
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fi ameliorată atunci este posibil ca organizația să economisească sume considerabile pentru angajarea și instruirea unor noi angajați. Apoi, măsurarea gradului de satisfacție/insatisfacție în diferite grupuri oferă echipei manageriale oportunități crescute în ceea ce privește localizarea grupurilor menționate și a formulării soluțiilor ameliorative. Tot prin măsurarea gradului de satisfacție a angajaților se poate diagnostica măsura în care unele programe de intervenție au fost utile. Dacă satisfacția lucrătorilor a crescut, înseamnă că programele respective au fost necesare și și-au dovedit eficiența. În fine
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
desrie cu minuțiozitate parcurgerea și angazarea etapă cu etapă în vederea finalizătii ei adecvate. Se propune chiar și o metodă, metoda celor 3C (a consulta, a confrunta, a concretiza), având mare utilitate practică (Bellenger, 2004). 3. Nivelurile, sursele, efectele și modalitățile ameliorative ale conflictelor Judith Gordon (1987) a stabilit șase niveluri ale conflictului (intrapersonal, interpersonal, itragrupal, intergrupal, intraorganizațional, interorganizațional), arătând totodată că prin nivel al conflictului trebuie să înțelegem instanța la care acesta apare și numărul persoanelor angrenate. Alți autori (Steers, Black
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
persoane, la nivel intragrupal când opoziția ideilor centrată pe același obiectiv antrenează toți membrii grupului etc. Noi vom păstra terminologia propusă de Gordon, însă vom prezenta fiecare nivel al conflictelor asociat cu sursele generatoare, cu efectele produse și cu modalitățile ameliorative sau rezolutive. Procedăm în acest mod deoarece natura conflictului este determinată de sursele lui, iar modalitățile ameliorative, îndeosebi a efectelor negative, sunt legate de cauzele generatoare. În fond, suprimând cauzele care au generat conflictul vom elimina și efectele lui nedorite
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
vom păstra terminologia propusă de Gordon, însă vom prezenta fiecare nivel al conflictelor asociat cu sursele generatoare, cu efectele produse și cu modalitățile ameliorative sau rezolutive. Procedăm în acest mod deoarece natura conflictului este determinată de sursele lui, iar modalitățile ameliorative, îndeosebi a efectelor negative, sunt legate de cauzele generatoare. În fond, suprimând cauzele care au generat conflictul vom elimina și efectele lui nedorite. 3.1. Nivelul intrapersonal În acest caz este vorba de conflictele originate în interiorul uneia și aceleiași persoane
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în raport cu altele; se accentuiează stereotipizarea comportamentelor (mai ales a celor ostile), se diminuează comunicarea între grupuri sau se întrerupe total. În fața unor asemenea efecte disfuncționale care afectează productivitatea grupurilor și atmosfera din cadrul lor, managerii recurg la o multitudine de modalități ameliorative. Una dintre acestea o reprezintă formularea unor scopuri comune supraordonate a căror realizare presupune cooperarea dintre grupurile aflate până la un moment dat în conflict. Există și alte modalități, precum: evitarea situațiilor nedorite; aplanarea conflictelor prin supralicitarea asemănărilor, a intereselor commune
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]