197 matches
-
fenomenul de «absorbție» (the merging process) și relația «simbiotică» (the symbiotic relation). Aceste două procese caracterizează dezvoltarea istorică «interioară», deci a grupului românilor-americani în sine, dar și relația «exterioară», cu societatea americană căreia îi este parte componentă”. în același timp, americanizarea românilor era grevată, așa cum am menționat deja, de tendințele „antiimigraționiste” anglo-saxone, care erau provocate de balcanismul primilor imigranți, în ochii cărora imaginea românilor era deformată. Și azi pot fi observate, încă, „anume tendințe «etnocentriste», care generează conflict și antagonism, în loc să
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
vor mai face și alte jertfe, toate câte se vor cere bunilor cetățeni americani, și din partea tinerilor generații care se ridică acum din sângele emigranților plecați din patria lor carpatină”. Deși refuzată un timp, iar mai apoi privită cu reticență, americanizarea a devenit o realitate de neevitat și pentru imigranții români, astfel încât astăzi se apreciază că „din cei 146.393 foști imigranți din grupul etnic, în 1930, 71% dețineau sau solicitaseră cetățenia americană” și marea majoritate vorbeau englezește. A fost nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
englezește. A fost nevoie deci de un timp de acomodare, de acceptare și de asumare a identității americane. Explicațiile acestei întârzieri le-am menționat și nu mai revenim asupra lor. Important de reținut este faptul că, la un moment dat, americanizarea imigranților români a încetat de a mai fi o „problemă”, atât pentru România, cât și pentru SUA, dar mai ales pentru imigranții înșiși. Oficialitățile guvernamentale bucureștene au înțeles că nu era oportun și nici posibil să se opună ori să
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lor întrucât ele pot fi lesne sesizate. Oricum, după ce decenii de-a rândul românii ajunși în America s-au constituit într-o „problemă”, cu repercusiuni asupra țării de origine și asupra celei noi, treptat ei au „descoperit” drumul ineluctabil, adică americanizarea, cu avantajele ei firești, dar și cu pierderile provocate de schimbarea identității. Concluziile recente la care a ajuns Joseph J. Barton evidențiază că „the Romanian immigrants and their descendents have entered the middle class with an impressive rapidity. The Romanian
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a-și păstra identitatea m-a impresionat de câte ori am întâlnit-o în rândul emigranților”, conchizând că „Refuzul de a-și nega trecutul [...] îmi spune că mă găsesc în prezența unei conștiințe”. Până a se ajunge însă la situația de azi, americanizarea a fost un proces cu o evoluție complexă și adeseori contradictorie, care a dat naștere la fel de fel de interpretări și concluzii. Să ne amintim că Ioan Podea se arăta foarte descurajat de nereușita încercării de a se constitui o comunitate
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
complexă și adeseori contradictorie, care a dat naștere la fel de fel de interpretări și concluzii. Să ne amintim că Ioan Podea se arăta foarte descurajat de nereușita încercării de a se constitui o comunitate a românilor americani, ca urmare a refuzului americanizării. După o imigrare care avea o oarecare vechime, el nu putea accepta decât că, probabil, „câteva colonii românești s-ar afla în Canada (bucovineni și moldoveni), dar nici acestea nu dau semne de trăinicie. Risipiți prin diferite state și orașe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
4-5 mii de Români încetățeniți”. O asemenea stare de fapt s-a modificat, așa cum am remarcat, după Primul Război Mondial, când în presa românilor aflați în America au început să apară articole intitulate: „Trebuie să devenim cetățeni americani?”, „Manifestația de americanizare din Warren, Ohio”, „Americanizarea în armată”, „Puterea asimilatoare a Americii”, „Noi și America”, „Ce a făcut românul pentru America”, „For America and Its Flag”, “încetățenirea românilor în America” etc.. în același timp s-a modificat și atitudinea românilor față de foștii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
încetățeniți”. O asemenea stare de fapt s-a modificat, așa cum am remarcat, după Primul Război Mondial, când în presa românilor aflați în America au început să apară articole intitulate: „Trebuie să devenim cetățeni americani?”, „Manifestația de americanizare din Warren, Ohio”, „Americanizarea în armată”, „Puterea asimilatoare a Americii”, „Noi și America”, „Ce a făcut românul pentru America”, „For America and Its Flag”, “încetățenirea românilor în America” etc.. în același timp s-a modificat și atitudinea românilor față de foștii lor conaționali deveniți americani
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
notele de călătorie ori în corespondența personalităților menționate. Nu putem trece, desigur, peste gesturile prin care unii dintre președinții americani, precum William H. Taft, Woodrow Wilson, Theodore Roosevelt, Calvin Coolidge, Franklin D. Roosevelt etc., au apreciat realizările comunității românilor americani. Americanizarea a fost dintotdeauna treapta cea mai importantă a transformării conglomeratului adunat între Atlantic și Pacific într-o posibilă națiune sau o entitate care să se poată pretinde ori constitui într-o țară sau în ceva asemănător, bazate pe o societate
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cea mai importantă a transformării conglomeratului adunat între Atlantic și Pacific într-o posibilă națiune sau o entitate care să se poată pretinde ori constitui într-o țară sau în ceva asemănător, bazate pe o societate distinctă. De obicei, procesul americanizării este privit din perspectiva celor care deja au devenit sau care se pretind a fi americani. Dar cum putem cântări americanismul fiecărui fiu al Lumii Noi, chiar dacă el, americanismul, este declarat, deci recunoscut, ori numai subînțeles? Americanizarea trebuie cercetată și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
De obicei, procesul americanizării este privit din perspectiva celor care deja au devenit sau care se pretind a fi americani. Dar cum putem cântări americanismul fiecărui fiu al Lumii Noi, chiar dacă el, americanismul, este declarat, deci recunoscut, ori numai subînțeles? Americanizarea trebuie cercetată și din punctul de vedere al celui supus procesului, deci al imigrantului. O asemenea abordare a făcut obiectul mai multor investigații, fără a se elucida însă toate temele relevate de această schimbare a unghiului de interpretare. „While the
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Much of what has been written on Romanian Americans centers upon their conformity to the demands of those who had already conformed to an American industrial system”. Așadar, investigațiile în această direcție sunt departe de a fi fost încheiate. Apoi, americanizarea nu este o uniformă care, o dată acceptată, și deci îmbrăcată, transformă pe fiece imigrant într-o ființă standardizată, care arată, gândește și acționează la fel ca vecinul său. Nu toți imigranții, deci nici toți românii ajunși în „the American blast
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fiece imigrant într-o ființă standardizată, care arată, gândește și acționează la fel ca vecinul său. Nu toți imigranții, deci nici toți românii ajunși în „the American blast furnace”, au fost „cuceriți” de noua experiență, care în cazul lor este americanizarea, și reduși la condiția de anonimi, striviți de ofensiva și superioritatea afișate la orice pas de lumea de dincolo de Ocean. Uneori, și nu întâmplător sau ca o excepție, imigranții traversează americanizarea influențând ei înșiși, în primul rând, America. începutul asimilării
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cuceriți” de noua experiență, care în cazul lor este americanizarea, și reduși la condiția de anonimi, striviți de ofensiva și superioritatea afișate la orice pas de lumea de dincolo de Ocean. Uneori, și nu întâmplător sau ca o excepție, imigranții traversează americanizarea influențând ei înșiși, în primul rând, America. începutul asimilării nu se situează în același punct pentru toți imigranții și nici unul nu pleacă de la nimic. Toți cei ajunși la o anumită vârstă sunt deja niște individualități conturate, pentru care începutul este
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
primul rând, America. începutul asimilării nu se situează în același punct pentru toți imigranții și nici unul nu pleacă de la nimic. Toți cei ajunși la o anumită vârstă sunt deja niște individualități conturate, pentru care începutul este determinat de mulți factori. Americanizarea îi remodelează, dar zestrea cu care a venit fiecare nu poate fi abandonată și nici nu ar fi în folosul cuiva. Explicând acest metamorfism, care rămâne în ultimă instanță un supliciu individual, un specialist al istoriei românilor americani concluziona că
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Centrului de Studii și Documentare, ce funcționează pe lângă această instituție, a reprezentat o șansă unică, întrucât, mărturisește el, „așa am început să învăț despre românii-americani, despre «Vatra Româneasc», «Centrul de Studii și Documentare» și să devin parte a lor”. Procesul americanizării sale a intrat astfel într-o altă fază, însușindu-și-l ca pe un dat ineluctabil al „intrării” în noua identitate. După confruntarea cu acest moment, ruperea de trecut a fost acceptată ca o cutumă ablațională, necesară și firească, una
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cele patru apariții. De la numărul 417/1920, când revista revine la formatul, titlul și conținutul anterior, comentariile din primele pagini, inițial nesemnate, abordează două arii problematice: România Mare (La răspântie, Problema basarabeană, Schimbarea Cabinetului, Starea Bucovinei, Vorbiți românește etc.) și americanizarea. Principalii colaboratori sunt acum I. Glăvaș, Al. N. Ștefănescu, Ion Simu (corespondent din Arad), Ioan Bănciulescu (corespondent din Banat) ș.a. Rubrici noi: „Scrisori din Bucovina”, „Scrisori din Basarabia”, „Cronica Ardealului”, „Corespondență din Banat”. M. P.-C. ŠTEFANKO, Ondrej (18.III.1949
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289895_a_291224]
-
muzici de import sau a unor imitații care au servit drept mijloc de pătrundere a limbii engleze, rolul principal al Statelor Unite în controlul fluxului mondial de informații (prin intermediul marilor agenții informaționale), toate aceste aspecte scot în evidență un proces de "americanizare" a cărui importanță nu trebuie exagerată, așa cum au făcut unii vorbind de un "genocid cultural" pentru a defini invazia de produse "made in USA" pe posturile de radio și pe canalele de televiziune, dar nici nu poate fi considerată doar
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
americană, dublată de o planificare maniacală a activităților, dezamăgirea provocată de euro-pe-nizarea Lisabonei, transformate cu ajutorul fondurilor europene într-un bâlci internațional, dificultățile financiare ale profesorilor portughezi, mizeria politicii din Australia, țară blocată de egoism, în care fiecare etapă parcursă spre americanizare este percepută de Isabel Nogueira ca un pas spre dezastru - sunt considerații menite să demonstreze aderența la real a autorului, interesul acestuia nu numai pentru relația omului cu eternitatea, ci și cu istoria. Scrisorile compun un roman sobru, amestecul bine
Fericire portugheză by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7338_a_8663]
-
reale șanse de a fi în viitor și unul redutabil din punct de vedere economic, China determina și o evaluare culturală în consecință; selecția artiștilor chinezi și tratamentul lor mai mult decît curtenitor reprezintă, de fapt, încurajarea directă a europenizării / americanizării, a ieșirii lor din patternul specific, din paradigmele consacrate ale Extremului Orient. Harold Szeeman a construit, prin această ediție a Bienalei, o lume ideală, o civilizație fără clivaje și fără disfuncții de comunicare, însă o lume pe care o unifica
Bienala de la Venetia (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17804_a_19129]
-
vorbește mult și despre hackerii care distrug bazele de date sau fură pur și simplu din conturile firmelor și persoanelor. Horia Gligor atrage, însă, atenția asupra unui alt fenomen: pericolul de eșuare a limbii române. Nu este vorba neapărat de „americanizarea” limbii române prin cuvinte ca mouse, desktop, floppy, soft sau hard, ci de „vizibilitatea” identității limbii române utilizate electronic. „Suntem în prezența unui dialect computerizat, din care dispar semnele diacritice. Oare e tot una pana cu până sau bat și
Agenda2003-11-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280806_a_282135]
-
pune piciorul pe solul prozaic al României burgheze. În schimb, Comarnescu e parodiat, așa-zicând, dialogal, într-un interviu dat (sau luat) dlui Thomas C. Brown din Memphis (South-Dakota). Unele fragmente sunt de un comic nebun și, în contextul noii americanizări, par desprinse din revistele glossy de azi: "- Peter, trebuie să-mi spui despre țara ta. - Cu mare plăcere, o.k., fu răspunsul, și cădem de acord să vorbim astăzi despre tânărul scriitor român. - Nu mi s-a întâmplat să cunosc
Un burghez incomod by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8094_a_9419]
-
a scris un poem naționalist în 12 volume, în versuri "dens alegorice și înalt stilizate", "una dintre cele mai semnificative lucrări din categoria celor pe care nimeni nu le-a citit vreodată." Unei culturi de veche ațipeală îi răspunde buldozerul americanizării, deși, în fond, societatea e conservatoare. Femeile care călătoresc singure în Molvania nu vor avea alte probleme în afară de obișnuitele agresiuni, tâlhării și violuri, întâlnite în majoritatea țărilor din Europa de Est. O verighetă pe inelarul stâng v-ar putea feri de avansuri
Din Vodenia în Molvania by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7377_a_8702]
-
Partea a doua a lucrării plusează prin încercarea de reliefare a formelor și strategiilor discursive în sfera publică, autoarea recunoscând un fenomen care nu mai poate fi negat de nimeni, astăzi, în ceea ce privește prezența lui pe scena politică autohtonă, și anume: americanizarea completă sub aspectul comunicării politice și tendința tot mai mare de creștere a vizibilității politicului, care a devenit o practică publică, când ar trebui de fapt să fie invers, conform opiniei autoarei, adică „o practică subordonată spațiului public”. Din seria
Editura Destine Literare by EUGENIU NISTOR () [Corola-journal/Journalistic/101_a_258]
-
sau ilegali, în fiecare an, în timp ce rata șomajului rămîne una din cele mai scăzute din ultimii 30 de ani". Problema crucială care se pune în fața noilor veniți în America este cea " defel simplă - a integrării. E cu putință oare o "americanizare" reală a imigranților? Dacă da, prin intermediul căror mecanisme, în ce ritm și cu ce preț? Procesul ilustrează un inevitabil impact dintre background-ul originar și cel al țării de adopțiune. Sînt unii indivizi care doresc să-l accelereze, dispuși a
Românii din Lumea Nouă (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14086_a_15411]