67,494 matches
-
nostru artistic din spațiul modernității. Însă dincolo de amploarea sa propriu-zisă, de forța exponatelor, de valoarea pedagogică a discursului asupra istoriei picturii noastre moderne, expoziția din colecții particulare pune la îndemîna privitorilor încă două valori fundamentale, acelea pe care le-am amintit deja, dar care trebuie de multe ori repetate pentru a fi și însușite: pictura ca fenomen complex, debarasată de mitologii și de personalități hegemonice, și colecționarul ca ferment cultural, ca partener demn pe piața bunurilor simbolice și ca factor activ
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
ca a lui, detalii și personaje. Pas cu pas, el este umilit pe terenul pe care se credea cel mai tare, al născocirii. Când tace, învins, ea, în loc să-și savureze victoria, povestește însuflețită mai departe acțiunea cărții inexistente, rugându-l: Amintește-ți, te rog, amintește-ți... Când el va ridica ochii și va rosti primul cuvânt legat de ale ei, e salvat și se naște o lume... Vezi, Daniel, acestea sunt lumile pe care le-am pierdut în 89. Am rămas
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
și personaje. Pas cu pas, el este umilit pe terenul pe care se credea cel mai tare, al născocirii. Când tace, învins, ea, în loc să-și savureze victoria, povestește însuflețită mai departe acțiunea cărții inexistente, rugându-l: Amintește-ți, te rog, amintește-ți... Când el va ridica ochii și va rosti primul cuvânt legat de ale ei, e salvat și se naște o lume... Vezi, Daniel, acestea sunt lumile pe care le-am pierdut în 89. Am rămas doar cu una, asta
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
exprima, de pildă, fără cenzură, și "libertatea pozitivă", adică putința de-a participa la deciziile obștești, de-a exercita autoritatea în genere. Deși plonjînd în dialectică, eseistul nostru se exprimă fără pedanterie, cu un surîs chinezesc: "Subtilii dialecticieni îmi vor aminti, fără îndoială, faimoasa "necesitate înțeleasă" și "caracterul formal" al alegerilor de tip burghez, în care eu pun ștampila doar pe unul dintre mai multe buletine: e dreptul lor și îi felicit pentru certitudinile de care sînt stăpîniți. în ce mă
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
ar presupune "eliberarea" prin minciună, nu-i așa?). Reconfortant e să constatăm consecvența lui Mihai Zamfir cu premisele d-sale teoretice. într-un spațiu în care, de-atîtea ori, butada lui Arghezi, una vorbim și alta fumăm (de-ar fi să amintim doar revizuirile admise cu o morgă principială, "de ochii lumii", însă de facto înăbușite fără cruțare), d-sa se manifesta ca un spirit într-adevăr liber. Nici o cîtime de compromis, de adaptare, de "diplomație" nu se strecoară, precum un unguent
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
de concizie. N-au trecut totuși decît doi ani de cînd fostul președinte a părăsit Cotroceniul încît cealaltă carte, cea a faptelor Puterii, e încă proaspătă în mintea alegătorilor. Prea multe detalii și prea multe justificări, care mie, unuia, îmi amintesc în rău de ezitările, nenumăratele ezitări ale președintelui Constantinescu. Există o mare justificare a dlui Constantinescu, aceea că a avut încredere în persoane care nu au meritat încrederea sa. Aici cred că memorialistul trebuia să-și pună întrebarea cine e mai
Opera domnului Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14706_a_16031]
-
ziua cînd a declarat că nu mai participă la alegeri. Dl Constantinescu se consideră azi un soldat credincios al intereselor României. Frumos spus, dar, dacă opoziția democratică aproape că nu are nici o importanță în Parlament, n-ar trebui să ne amintim și de patetica dezertare a soldatului care a pus micul său orgoliu mai presus de interesele țării, care ar fi avut nevoie de o autentică opoziție?
Opera domnului Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14706_a_16031]
-
se pare că Dan Pavel își ia adio de la Vladimir Tismăneanu reproșîndu-i analistului că acordă credit afirmațiilor fostului președinte că n-a fost susținut de presă față de realizările din perioada 1996-2000. Cronicarul, care a citit și el presa vremii își amintește că Emil Constantinescu n-a avut o presă bună, dar că unii analiști l-au susținut, pînă la un punct. Cronicarul nu ia în discuție prostiile pe care CRONICA ROMÂNĂ le pune pe prima pagină despre memorialistica fostului președinte. De-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14707_a_16032]
-
glumă! ARARAT, periodic al Uniunii Armenilor din România, îl evocă în nr. 17 pe Krikor Zambaccian, marele colecționar, la 40 de ani de la dispariția sa. Un nepot al său, Marcel Zambaccian, proprietarul unei Galerii de lîngă Curtea-Veche din București, își amintește de Krikor și de înaintașii familiei: "Z. era un om foarte activ. Se agita, vizita galerii, cumpăra picturi și opere de artă din acea perioadă. Veniturile sale erau obținute din activități comerciale. Avea o firmă înființată în 1910, la Constanța
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
imediat acolo unde trebuia. A dat cîteva telefoane. Mai mult: m-a chemat la el într-o dimineață și mi-a spus: "Te însoțesc în audiență". Am încremenit. Era bolnav, mergea greu, dar n-a ezitat o clipă. Mi-l amintesc urcînd scările clădirii publice, sprijinit de brațul meu (era o mică demonstrație în asta, mi-am dat seama pe loc), pătrunzînd în biroul cu pricina și punîndu-se garant pentru mine. Domnul Stancu părea să se simtă cel mai firesc dintre
Domnul Zaharia Stancu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14708_a_16033]
-
nota unui soi de lecție moralizatoare. Nu există finețe, nu există subtilitate, nu există dramă la urma urmei căci scena ca atare sună artificial de la bun început. Incredibilul s-a instalat în vreme ce emoția a fost uitată de dragul educației. Să mai amintim și că încheierea se desfășoară (parcă spre a confirma cele de mai sus) la un semafor unde, în mașină, cei doi soți visează pentru o clipă cum ar putea dispărea fără a suporta consecințele legii. Cadru lărgit - semaforul se află
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
în acest caz". în rolul seducătorului de această dată se află francezul Oliver Martinez care afirmă despre personajul său că este "ca un copil; este liber" prea liber. Nu este un manipulator, îi place doar să se joace". Să mai amintim că Richard Gere și Diane Lane (soții Sumner din film) s-au mai întîlnit pe platourile de filmare cu ani în urmă în The Cotton Club (regia Francis Ford Coppola) ceea ce acum i-a ajutat să construiască pe ecran o
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
i-a ajutat să construiască pe ecran o bună relație ca doi oameni ce trăiesc împreună de 11 ani, care "au ajuns într-o situație foarte comodă de care sînt mulțumiți, dar care nu le mai îmbunătățește relația". Trebuie să amintim și faptul că filmul își are punctul de pornire în pelicula regizorului francez Claude Chabrol La Femme Infidèle din 1968, peliculă despre care regizorul Adrian Lyne susține că este "un fel de film hitchcockian în care soțul își dă seama
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
constante acreditate de această peliculă, peliculă lipsită de gafe majore, dar și de o forță ieșită din comun, se referă la loialitatea dintre oameni - comandantul față de soldații săi, aceștia din urmă unii față de ceilalați. în altă ordine de idei să amintim și faptul că din cele 137 de minute de proiecție mai bine de jumătate se desfășoară pe cîmpul de bătălie - ceea ce nu face decît să asigure o oarecare monotonie, fără a contribui esențial la întărirea mesajului (fără doar și poate
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
Iulia Argint Cartea domnului D.Hurubă amintește de dialogurile suspendate, absurde ale unor personaje caragialești, dialoguri din care se poate desprinde însă fără prea mare greutate realitatea vizată. într-un fel, autorul se situează singur printre descendenții lui Caragiale: ...orice asemănări cu situații, momente, schițe și alte
Satir dansând by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14717_a_16042]
-
creează din proprie inițiativă situații absurde (absurde în acest context dar reale pe vremea comunismului mioritic, cum ar fi interogatoriile de la miliție). Autorul-personaj, sau autorul implicat, cum l-ar numi W.C. Booth, uită mereu unde se află, cu cine vorbește, amintindu-i deseori pe comuniști pentru ca odată să exclame: Ei, dar cred că iar am încurcat treburile: de unde naiba am făcut eu rost de comuniști la Londra? Concubina acestuia, Claustrina, are un cazier destul de bogat, excursii în Istanbulul care o dăruiește
Satir dansând by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14717_a_16042]
-
mireasma nu mă părăsea. Numai că acum n-o mai simțeam numai În nări, ci În toată ființa mea. Mă cotropise, ce mai... Nici nu mai știu cum am răspuns la Întrebări, cu ochii ațintiți În foaia de hârtie. Îmi amintesc doar că, Într-un târziu, când i-am căutat privirea, n-am mai găsit-o... Schimbase locul? Plecase? Nu puteam să-mi dau seama... N-a venit nici la cocktail-ul de la Închiderea Festivalului. Dar mireasma mă urmărea, chiar dacă pe
O poveste cu Dolce Vita și Floriana Flower. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/81_a_356]
-
cu o seară înainte de decernarea premiilor. Am votat, secret, am stabilit palmaresul și spre miezul nopții ne îndreptam spre gară. Sosea trenul meu. M-au condus amîndoi. Alexa în stînga mea, Țucu în dreapta. M-am simțit apărată. Deși ne-am amintit de multe ori scena, tot de atîtea ori am fost la fel de mișcați ca în noaptea aceea, din gara Lugoj. Niciodată nu ne-am explicat de ce. Și niciodată de atunci nu ne-am mai nimerit împreună, toți trei, undeva. Trenul a
Gară pentru trei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14728_a_16053]
-
Magdalena Boiangiu Dintre toate rolurile lui mari și importante, nici unul luat în glumă, nu știu de ce îmi amintesc întâi de Bubnov, unul dintre locuitorii Azilului de noapte, construit și populat de Liviu Ciulei la Teatrul Bulandra. E un personaj de pe la sfârșitul listei de vagabonzi, are o biografie sumară și nu spune "omul, ce minunat sună acest cuvânt!"; e
Omul din artist și invers by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14729_a_16054]
-
Naum reprezintă o expresivă reparație a ceea ce, la începutul dar și la mijlocul traiectului creator al acestuia, a fost respingerea adesea dură ori tăcerea defel amabilă, adică, așa cum spune exegetul, un demers "într-un fel de simetrie radical contrastantă". Să ne amintim că Nicolae Iorga găsea nimerit a consemna, la debutul poetului, în 1936, "încă un nebun", că Vladimir Streinu îl avertiza, în 1941, că nu va mai fi luat în seamă decît "cînd va dovedi curajul de a fi cuminte", că
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
pe adevărurile exclusive (și exclusiviste!) ale programului bretonian", fiind limpede din lectura meditațiilor sale asupra poeziei, conținute în plachete precum Medium, Castelul orbilor, Teribilul interzis, că ele se nutresc consistent din tezele și din practicile comilitonilor parizieni, fundamentate, după cum am amintit, pe opera unor predecesori, asimilați cu fervoare în cîteva directive resimțite drept capitale. Acestea în ceea ce privește încadrarea bardului în curentul pe care și-a propus a-l sluji cu devoțiune. Dar personalitatea robustă a lui Gellu Naum nu pregetă a se
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
nebun care a "dat" într-o mulțime de oameni importanți, care a avut curaj cînd și-a făcut filmele, care n-a scăpat nici un moment ca să-și definească personalitatea negîndu-i pe cei din jurul său. Cred, totuși, că, spre deosebire de toți ceilalți amintiți de Dan C. Mihăilescu, literatura sa izvorăște dintr-o atitudine profund constructivă, profund pozitivă. Cînd lupți cu Nicolaescu, cu Săraru și cu mulți alți dinozauri poți într-adevăr părea nebun. Pentru că ei își văd liniștiți de treabă în cele mai
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
K.: emigrantul român lasă în urmă iadul comunist ajungând în paradisul democrației, al profuziunii materiale, al libertății: America. Personajele se integrează noii societăți cu entuziasm de neofit. Altoiul civilizației americane pe trunchiul neaoș românesc dă naștere unor discrepanțe ilare ce amintesc de Alecsandri și Caragiale. Astfel, primul lucru pe care îl face emigrantul român odată aflat pe pământ american este acela de a-și adapta cameleonic numele la noul mediu lingvistic. Prin urmare, Macovei devine McOwey, șTanțaț Ocară ajunge șTanțaț O
Țara tuturor posibilităților by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14744_a_16069]
-
înseși nimic. Scapino ilegal În ADEVĂRUL din 23 septembrie au fost publicate fragmente dintr-o scrisoare pe care cunoscutul regizor Al. Dabija a adresat-o la fel de cunoscutului actor Horațiu Mălăele. Am primit și noi e-mai-lul cu pricina. Dl Dabija îi amintește actorului că au lucrat împreună, unul ca regizor, celălalt ca actor, la un spectacol după Molière la Teatrul Nottara. Scrie dl Dabija: "De foarte mulți ani publicul de șușe de prin diferite colțuri ale țării este fericit cu o producție
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
fină"!), o bătrânică ( ce oribil !) care și-a rezolvat toate problemele de la ea de acasă, și acum ne învață pe noi (care creștem copii de peste 2000 de ani) ce și cum să facem cu copiii . Un ministru "glumește" cu ziariștii amintindu-le că viața lor e scurtă (ironie, zice el) declanșând un scandal în presa internă și internațională. Mai recent (09.08.2002), prim-minis-trul, referindu-se la semnarea tratatului bilateral cu SUA de acordare a imunității soldaților americani, inițiativă altfel lăudabilă
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]