261 matches
-
cum ar fi The Mountaineers susțin cu fermitate o listă de echipament pentru drumeție, cum ar fi Ten Essentials. Această listă include articole precum busolă, ochelari de soare, cremă pentru protecție solară, haine, lanternă sau frontal, trusă de prim ajutor, amnar sau alt aticol pentru aprinderea focului, chibrite rezistente la apă și vânt sau alte arzătoare, și cuțit. Alte surse sugerează articole suplimentare cum ar fi spray de corp anti insecte și o pătura tip emergency blanket. În prezent un dispozitiv
Drumeție () [Corola-website/Science/325978_a_327307]
-
naosului sunt două ferestre. Pronaosul actual este pridvorul original care a fost înfundat, în partea de vest fiind construit un nou pridvor care susține turnul clopotniță. Între naos și pronaos se află un perete despărțitor din bârne groase, prinse în „amnare” (spre interiorul naosului) și în „cheotori” (spre exterior), în care s-a practicat o intrare printr-un portal relativ îngust, decorat. Ca urmare a faptului că biserica este înaltă, acoperișul a fost realizat cu dublă streașină: una îngustă, cu pantă
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
cu cămară de mână datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, la fel ca și bucătăria și cămara Râșca. Ansamblul gospodăresc este întregit de gardul împrejmuitor și poarta de intrare. Gardul este realizat din bârne decojite, în segmente fixate în amnare. Poarta are stâlpi masivi, care compartimentează intrarea în acces pentru persoane și acces pentru căruță. În partea superioară poarta are un acoperiș din draniță, în patru ape. Casa de locuit din satul Breaza aparține zonei etnografice Câmpulung Moldovenesc. Aceasta datează
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
mărginesc portița de acces în gang au cioplit motivul „capul de om”. Cotețul din Șaru Dornei aparține zonei etnografice Dorna și este o anexă gospodărească frecvent întâlnită în gospodăriile tradiționale. Construcția este realizată din lemn de rășinoase, folosindu-se tehnica amnarelor. Are două compartimente cu intrări separate: unul pentru porci și unul pentru păsări. Daracul din Vama (zona etnografică Câmpulung Moldovenesc) este o construcție monocelulară care adăpostește două dispozitive tradiționale de prelucrare a lânei: o mașină pentru scărmănat și una pentru
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
straița de mers la târg; bluz=jerseu cu sau fără mâneci, întreg ori cu bumbi; bruș= bulgăre (bulgăraș) de pământ întărit (meglenoromână=gruș); batcă=capcană(cursă) de prins păsări(iarna) făcută din dovleac; buracă= ceață groasă; beuță=cremene, piatra de la amnar; bure= vas confecționat din doage de lemn în formă de trunchi de con cu două funduri și în care se depozitează țuică, vin pentru uz curent; băbură=cuptorul, mascarea din pod la gura burlanului făcută din piatră sau cărămidă pentru
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
haialantă= cealaltă; hulă= faimă de proastă calitate a cuiva; haznă= folos, noroc de ceva. -"cu litera I" -ieșce, ieșci=așchie, așchii în general pentru aprins focul(O precizare -până în anii 1958 la aprinsul focului principala metodă, procedeu era "cremenea, amnarul și iasca"=un burete(ciupercă mare(fomes fomentarius) care crește la noi pe salcie si foioase care dupa o pregătire (prelucrare) constând din fierbere intr-o leșie specială ! de 3-4 ori câteva ore, se usucă preț de o vară la
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
românesc ca un teritoriu guvernat de legi străvechi și populat cu oameni apropiați de natură. Astfel, George Călinescu scria că „"Nopțile de Sânziene" evocă o Sciție mai apropiată, constituită de urmașii pecenegilor. Aceștia călăresc pe cai nepotcoviți, fac focul cu amnare și iubesc pădurea. Un francez venit să exploateze lemnul se vede boicotat de către toată lumea”. Teritoriul primitiv descris în roman poate fi asociat mai degrabă cu Sciția decât cu Geția, după cum afirma același critic: „Scriitorul continuă a analiza conceptul unei Sciții
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
o decorație geometrică din romburi și linii frânte. Aceleași elemente decorative din linii frânte și romburi sunt întâlnite și la ancadramentele ferestrelor. Pronaosul actual de formă dreptunghiulară (3.65x4.40 metri) a fost construit din bârne de brad încheiate în „amnare”. El are o fereastră pe latura de vest (0.30x0.40 metri). Inițial, pronaosul actual avea rol de pridvor. Naosul are și el o formă dreptunghiulară (4.40x7.25 metri), cu câte două ferestre de dimensiuni diferite pe laturile de
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
cochilii (impregnate cu ocru, ca de altfel întreg complexul funerar), cîteva așchii fragmentate, de dimensiuni reduse, provenind din secvențe operatorii diferite, două lamele à dos și o lamă retușată din silex, cu extremitatea distală rotunjită și tocită, în urma utilizării ca amnar. Ipotetic, piesele din silex ar putea reprezenta o codificare a unei simbolistici legate de producerea de lumină (amnarul), a sexului defunctului (armăturile de proiectil) și imaturității sale (așchii mici, nefolosite sau folosite foarte puțin) (Slimak & Plisson 2008). footnote>. Prezența copiilor
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
secvențe operatorii diferite, două lamele à dos și o lamă retușată din silex, cu extremitatea distală rotunjită și tocită, în urma utilizării ca amnar. Ipotetic, piesele din silex ar putea reprezenta o codificare a unei simbolistici legate de producerea de lumină (amnarul), a sexului defunctului (armăturile de proiectil) și imaturității sale (așchii mici, nefolosite sau folosite foarte puțin) (Slimak & Plisson 2008). footnote>. Prezența copiilor și adolescenților în peșterile pictate (Gargas, Montespan, Tuc d’Adoubert, Fontanet, Peche Merle, Niaux), materializată prin urme de
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
două oase În cruce. La mijlocul punții era un tambuchi care dădea spre cală. Poate că Încărcătura navei avea să Îi dezvăluie misterul. Apucând o cange, o Înfășură iute Într-o cârpă gudronată care zăcea pe jos. Din câteva mișcări de amnar, aprinse torța improvizată, iar apoi se aplecă În gol, făcând lumină. Nu văzu echipamente, vergi sau vele de schimb, nici vreun fel de produse alimentare, nici provizii de apă sau de vin. Nici un spațiu de dormit pentru echipaj, nici bucătărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
dacă exista vreo relație Între aceste două fapte. Pentru că trebuia să fie una, firește: există o urzeală care leagă În mod necesar lucrurile, iar ele ies În mod ordonat din mâna lui Dumnezeu. Își vârî În traistă o lumânare și amnarul. Apoi, ieșind, trecu spre grajdurile mânăstirii, căutând ceva de care avea nevoie pentru planul din mintea lui. Cotrobăi printre unelte până când găsi o pârghie din fier, din acelea folosite de fierari pentru a scoate potcoavele uzate din copitele cailor, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
ai lui Arrigo, lumina crepusculului redeștepta o neașteptată aparență de viață. Părea să fixeze cu detașare cupa din care băuse moartea. Abia acum observă Dante cât era de splendidă, fapt ce Îi scăpase În agitația momentului. Întunericul se Îndesea. Scoase amnarul din traistă și aprinse o lumânare de pe masă, apoi apropie cupa de flacără, spre a o privi mai bine. Era de aur, mare cât un pocal pentru liturghie. - E chiar... murmură el fără să-i vină să-și creadă ochilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
una din plăci, iar apoi Își trecu degetele peste suprafața Înghețată, ca un orb care Își căuta prin pipăit confirmarea propriei Închipuiri. În lumina slabă a lunii care pătrundea prin ferestre, Dante aduse un candelabru și, cu câteva lovituri de amnar, aprinse mucurile de lumânare. Apoi se Întoarse spre Guido Bonatti, care se așezase pe marginea cristelniței. Părea istovit, plin de sudoare, ca și când bătrânețea i s-ar fi dat În vileag dintr-o dată. Respira anevoie aerul sufocant, cu privirea ațintită În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
tumbă, după tumbă! Bănuiește ce-l paște, amărâtul. Vai și-amar de traista și de mămițica lui! îl căinează Vierme. Ca la un semn, beznele din naos se risipesc, de parcă oare-cineva, ascuns, scăpărase o feștilă sau un fitil, dintr-un amnar: În centru, Arhanghelul Cunoașterii Divine își desfășurase din nou aripile sale strălucitoare, de condor, a căror lumină boreală atingea, mângâietoare, vitraliile executate cu meșteșug, ale ferestrelor înguste, plumbuite, precum și galeria picturilor canonice, de pe pereții afumați. Dinaintea catapetesmei și de-a dreapta
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
stare fragmentară, în așezări s-au găsit și alte dovezi materiale autohtone (menționate pe situri în tabel): unelte casnice din os și lut (străpungătoare, fusaiole decorate și nedecorate, greutăți de lut - pl. XIV), unelte meșteșugărești-arme din metal (dăltițe, împungător-pilă, scoabă, amnar, cuțite, vârf de săgeată și un fragment din aramă de la un petic de cazan - pl. XV), obiecte de port din os și metal (pandantiv os, fragmente de la aplice, o placă de cataramă bizantină cu decor, două ace, un pandantiv de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
000-1.200 de vase-borcan (oale), majoritatea fragmentare. Dintre acestea, 65 % au fost lucrate la mână (vase-borcan și tipsii); b)unelte de os și metal: străpungătoare os (5), cuțite (4), dăltițe (2), ace fier (2), câte un exemplar din următoarele obiecte: amnar, împungător-pilă, scoabă, vârf de săgeată (fier) și un obiect de măcinat cereale (cuarțit). c) obiecte de port din aramă, bronz, fier și os: aplice (2), fibule (2) și câte o cataramă și un pandantiv din os. d)obiecte diverse din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
geografic. 3. DESCOPERIRI IZOLATE 3.1. Unelte Pentru această perioadă, în cuprinsul bazinului, se cunosc foarte puține descoperiri izolate (comparativ cu restul etapelor), doar cinci (din județul Vaslui), reprezentate de un brăzdar de plug de la Pogonești (punctul La Vernescu), un amnar de la Tăcuta (punctul La Saivane), un cuțit, găsit la Codreni-Roșiești (punctul Vatra satului), un topor de la Bălteni (punctul Teritoriul localității) și un cosor, de la Vutcani (punctul Vladnic), toate din fier (pl. XLIV). Raritatea acestor obiecte este dublată de lipsa monedelor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu câteva fragmente ceramice, specifice prin caracteristicile pastei și decorurilor intervalului de timp al secolelor VIII-IX. Acest exemplar este apropiat celor de formă simetrică, de dimensiuni relativ mari, de la Mănăstirea, Grumezoaia, Giurcani (Vaslui), Cornățel (Bacău), Răducăneni (Iași) și Bârlogu (Argeș). Amnarul din fier de la Tăcuta este dreptunghiular în secțiune, ușor rupt la unul din capete, iar la celălalt este prevăzut cu o perforație, necesară agățării obiectului. Piesa este asemănătoare, din punct de vedere al formei, cu obiectul descoperit la Giurcani-Găgești (Vaslui
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sau vălurite, arme (cuțite, pumnale, vârfuri de săgeți), obiecte de podoabă (cercei, inele de metal sau din os, brățări, pandantive din bronz, aramă și argint, mărgele din piatră ori din sticlă multicoloră) și vestimentare (catarame și nasturi globulari). Obiectele casnice (amnare, cute, ace, cârlige, fusaiole) încheie gama diversității inventarului funerar din cimitirul de la Brănești. Potrivit trăsăturilor antropologice și a similitudinilor cu alte necropole medievale românești sau din aria carpato-dunăreană acest cimitir a fost atribuit, corect de către specialiștii români, unei comunități autohtone
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la roată (ornamentată cu linii incizate orizontale și vălurite, unele cu ștampile în relief pe fund, ca niște mărci de olar), obiecte de podoabă (cercei de tâmplă, inele, brățări, pandantive), accesorii vestimentare (catarame, nasturi, aplice, verigi) și unelte casnice (cuțite, amnare), care a determinat o încadrare cronologică a necropolei în intervalul secolelor X-XII. Dispoziția planimetrică a mormintelor de înhumație, grupate în latura nordică, față de cele cenotaf, delimitate în zona nord-estică, a sugerat o izolare a unui grup minoritar alogen, dar păstrat
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sferoidali din cupru și bronz, verigi din fier, cuțite, fusaiole și nelipsita ceramică, lucrată la roată, cu mărci de olar pe fundul vaselor. Nomadismul ecvestru este prezent prin intermediul mormintelor orientate N-S și susținut prin obiecte specifice războinicilor: cuțite, un amnar cu cremene, scări de șa, catarame și verigi (toate din fier). Analiza comparativă a vestigiilor funerare din cele două puncte arheologice, de pe teritoriul Hanscăi, a indicat autorilor o datare prelungită a cimitirului, pentru secolele XI-XIII sau și mai târzie, în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
accesoriile vestimentare (patru catarame, o limbă de curea și patru aplice) sau de podoabă (cinci pandantive globulare și patru verigi de la cercei de tâmplă). Pe lângă aceste piese s-au mai găsit și obiecte diverse, necesare efectuării diferitelor operațiuni zilnice: un amnar, un nucleu de silex, un cazan de aramă, fragmente din os sau din metal, ultimele din componența arcurilor și a unei găleți din lemn (pl. LXXI-LXXVI). Diversitatea și analogiile acestui material funerar denotă încadrarea cronologică a necropolei și mormintelor izolate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de circa patru ori mai multe decât cele două tezaure din bazin. Alături de monede, amintim prezența obiectelor de port, atât vestimentare (fibule), cât și de podoabă (un pandantiv), precum și unelte de uz casnic/arme, unele dintre ele având dublu rol (amnar, brăzdar de plug, cosor, cuțit, topoare și vârfuri de săgeți) - Anexa 1, tabelele 6-7. Cantitativ, cele trei categorii de piese, descoperite izolat (obiecte numismatice, de port și unelte casnice/arme), pot fi reprezentate astfel: Pe parcursul cercetării de față, a fost
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și monede, care se ridică la un total de 25, dintre care 10 sunt din secolele VI-VII, trei din secolele VIII-IX și 12 din secolele X-XI (două din cele 27 de obiecte izolate fiind autohtone, un cuțin și un amnar). Conform statisticilor realizate pe etape istorice și pe complexe (Anexa 1, tabelele 1-3), se observă o creștere a numărului obiectelor bizantine din secolul VIII-IX, dar mai ales în perioada veacurilor X-XI. O situație similară a fost remarcată la Hansca (Basarabia
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]