281 matches
-
era subingineră Într-o secție de (ha!) strungărie a unei fabrici de avioane. Pe cealaltă noptieră, lângă o lampă cu globul de sticlă crăpat și cam prăfuit, odihnea un rățoi-marinar din cauciuc. Pe târtiță, o mână poetică a unui fost amorez Înșirase cu pixul câteva versuri tâmpite, dar care cumva te mișcau, dacă ai fi fost pe deplin convins cu ăl de le scrisese fusese și sincer. La sfârșit jura iubire veșnică și semna unul, Gelu. Pe tavan se vedeau pete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
al magaziei de cărbuni și lemne. Copil fiind, fiorii drăcești ai dragostei trupești mi s-au Întipărit În suflet laolaltă cu o duhoare iute și tare, Împletire Între miasmele haznalei și miresmele ciudate ale cărbunilor. Căci, ca să-i surprindem pe amorezi În faptul trebii, scobisem cu un piron și cu negrăită râvnă o gaură În zidul gros de cărămidă ce despărțea magazia de umblătoare. Mai nimic nu se zărea prin găuricea aia și nici nu se auzea; ceea ce ne Închipuiam noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cei din jur părtași la cele (Închipuit) văzute și auzite: „Acuma o mozolește; i-a pus mâna pe țâțe; a Întins-o pe catedră (era acolo o masă veche, acoperită de nea Mitu cu o țoală spre a dărui confort amorezilor și a-i feri de negreală); i-a săltat fusta; i-a dat jos chiloții; s-a desfăcut la curea; gata, a Încălecat-o; dă-i bătaie, vericuleee!!!”. În urmă cu vreo câțiva ani, prietenul meu Vieru a preluat de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
glas tare cum ar fi fost să-i facă felul unei femei și, mai ales, cum ar fi putut s-o Înduplece pe vreuna să-i lase. Nu multă vreme după ce născocise leagănul iubirii și făcuse fericiți o grămadă de amorezi, Ion Vieru se Însurase brusc, cu o fată la locul ei, făcuse repede doi copii și nu apucase nici măcar o dată să meargă la război, despre care auzise de la profesorul Foiște c-ar fi fost Închinat unei iubiri curate din trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
a patra triunghiul conjugal în care soțul este un doctor renumit, dar bătrân, soția - tânără și plăcută, de aceea apare și 871 G. Boccaccio, Decameronul, vol. I, p. 213. 872 Ibidem. 873 Ibidem, p. 219. 874 Ibidem. 235 un tânăr amorez corupt care îi va oferi femeii ceea ce soțul nu îi putea garanta în intimitate. Din nou avem note licențioase, situații comice, iar femeia devine credibilă în actele ei de trădare, stârnind nu blamarea, ci compătimirea. Ultima nuvelă a zilei a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
puterea decizională. Dragostea curtenească, simbolizată prin serenadele siropoase ale lui Avesalon, cade în desuetudine, este ironizată, remarcăm acțiunile teatrale ale celor doi amanți, parcă ar juca, în mod conștient, într-o comedie. Avesalon vorbește ca în Cântarea Cântărilor, devine tipul amorezului, care însă simte un imbold spre violență, în urma trădării, și nu poate juca un alt rol, îl cultivă pe acesta cu asiduitate.912 Virilitatea personajului feminin, reliefată în acțiune, nu trebuie să ne surprindă, deoarece o femeie puternică, cum este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
lor pruncie/ Nici timpul, nici imenul n-a stins a lor iubire"166 (p. 54, trad. rom. cit.) dar metamorfoza lor în copaci devine ocazia unui pelerinaj al cuplurilor de îndrăgostiți ("și dacă, din-tâmplare, sub dânșii s-au umbrit/ doi amorezi odată, ei vecinic s-au iubit"167. Englezul John Dryden (Baucis and Filemon, 1699) este și mai fidel decât La Fontaine în selecția fabulelor vechi și moderne (chiar dacă el scrie 200 de versuri, adică dublu față de modelul ovidian). Câteva invenții
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Pristanda) e victimă a iubirii, e Îngenuncheat de luptele din culisele junglei politice și, fără tăria de caracter a lui Zoe, ar fi pierdut. Lipsit de suficientă ambiție, Tipătescu e doar un orgolios vulnerabil. Loviturile de teatru Îl descumpănesc și amorezul naiv crede că are dreptul să aleagă Între iubire și restul lumii, nefiind un alergător de cursă lungă. Mult mai vechi decât relația dintre Veta și Chiriac, amorul dintre coana Joițica și prefect („ZOE: ... Să mor cu siguranța că opt
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
numai așa de un capriț, de un pamplezir; de ce să nu mergem și noi?” (s.n.). E pretextul oficial al deselor incursiuni În Centru. Adevăratul motiv, tăinuit, al insistențelor Ziței de a fi dusă la Union Îl va dezvălui mai târziu amorezul, studintele Rică Venturiano: „RICĂ: Cum să nu știu? În van te aperi. Și tu mă iubești pe mine, nu mai umbla cu mofturi. Te-am văzut de-atunci seara la «Iunion». VETA: De la «Iunion»? (Caută cu gândul.) RICĂ: Da; chiar
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Mamița nu pare interesată să mai domolească manifestările amoroase ale fiicei imprudente, ci, dimpotrivă, o Încurajează prin chiar faptul că tolerează amorul ilicit și le asigură amanților relativă intimitate (ea iese pe coridor, dar În același compartiment În care rămân amorezii doarme soțul). Mița nu e preocupată nici măcar o clipă de propria reputație, fiindcă veghează asupra ei mamița, iar mamița are sarcina grea de a fi atentă la / cu ginerele. Teama de a nu se compromite există („cocoanele au Înlemnit” când
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
belicoase de republicană gata să recurgă la "vitrion". Igeea e o Mița blândă, femeie dedată mai curând la visare decât la acțiune, soție și mamă devotată, așteptând cu înfrigurare să se supună voinței bărbatului. De aceea, înduioșată în fața "suferinței" junelui amorez, ea refuză totuși să dea curs pasiunii dincolo de limitele admise de gelozia presupusă a soțului, adică de etapa sărutului amical și a celorlalte atingeri nepericuloase. Apoi, când simte că lucrurile scapă de sub control, pleacă o vreme de acasă, lăsându-l
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
chiriaș (scăpase și de jugul conjugal, și de scrupulele morale), bărbatul nu mai simte niciun fior: femeii îi lipsește în prezent taina, misterul. Ca s-o poată iubi, Andrei "ar fi dorit să se îndoiască de dânsa". Or, spre exasperarea amorezului îndrăgostit de mister, simpluța Igeea nu știe deloc să se prefacă. De vină e, bineînțeles, bărbatul. Numai el s-a schimbat (Leon a devenit... Andrei), femeia a rămas aceeași. Însă o dată cu psihologia erotică a personajului s-a modificat ceva fundamental
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
nu cred în psihologia popoarelor", intervine el în dezbatere, pentru a conchide, în spiritul cel mai liberal-raționalist cu putință: "Răutatea n-are sex. Nu există om, ci oameni: domeniul tuturor posibilităților, plămadă de vicii și calități". Atitudinea belicoasă a junelui amorez sfidează însă întreaga comunitate și legile ei sacrosancte, dezvăluind tuturor că "inițierea" a eșuat și că "boala", în loc să se vindece, s-a agravat în prezența lui Lulù. De acum încolo, și Ciprian și ceilalți vor face tot posibilul să-i
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
atare, deși "conștientul i se îndârjise în voința de a rezista amorului", Andrei simte din nou "mușcătura durerii" (mai exact: a geloziei), care-i dovedește pe viu, dincolo de orice "filosofie", că "nimic nu se schimbase într-însul". La suferința naivului amorez contribuie însă hotărâtor același Ciprian, de data aceasta cu o poveste amănunțită despre trecutul încărcat al gingașei Lulù. De la acest punct al narațiunii încolo, acțiunea se precipită fatalmente, urmărind traiectoria distinctă a fiecăruia dintre cei doi îndrăgostiți. Pe de o
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
desfășoară în jurul figurilor din căruță, cufundate în jocuri amoroase. O mulțime de monștri hibrizi tocmai trage căruța spre infern. Pentru plăcerea de o clipă, amanții vor fi damnați să repete la nesfârșit păcatul originar al lui Adam și Eva. În dreapta amorezilor, sub făptură stranie, pictată „en grisaille”, se află diavolul; singur îngerul, îngenunchiat la stânga, îl observă pe Mântuitorul care își arată rănile, înconjurat de nori aurii. În Infern, coloane de fum și flăcări acoperă „cerul”. Prezenți peste tot, monștrii îi supun
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
afectivitate, o inteligență ascuțită, care-și calculează cu răceală pașii spre libertate. Kate ucide cu răbdare și fără urmă de conștiință. Singurele ei emoții sunt cele de ură și teamă. Își ucide părinții, înscenând un incendiu, își râde de un amorez sinucigaș, își împușcă binefăcătorul care o iubea nebunește, își părăsește gemenii, își otrăvește binefăcătoarea de la care moștenește o casă de toleranță. Toate sub masca unei ființe fragile și neajutorate. Adam, omologul lui Abel, rămâne captiv al unei iubiri acefale pentru
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
satirică, de obicei cu o tendință moralizatoare. O romanțioasă „nuvelă originală” ambiționează să fie Agripina (apărută în volum în 1847), în timp ce Limba și portul este un comentariu filologic ce recomandă evitarea exceselor de orice soi. În versuri, Corespondenție între doi amorezi sau Limba românească la anii 1832 și 1822 ia în râs anumite jargoane (jargonul administrativ împestrițat cu termeni rusești, exprimarea înțesată de vocabule neogrecești). Ca autor dramatic, I. nu-și uită preocupările lingvistice. În „farsa filologică” Babilonia românească (1860), el
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
vorba sub nicio formă de a le integra în categoria ekphrasisului propriu-zis. Revine însă la acest poet aproape obsedant imaginea plată, ideea reducerii lumii la un cadru artificial, din care lipsește o dimensiune a spațiului clasic tridimensional. În Moartea primului amorez se remarcă această bidimensionalitate, totul se reduce la un univers banal, banalizat: un candelabru învelit în tifon, sugerând lumina care s-a stins, care e ascunsă parcă sub obroc, un univers lipsit de grandoare sub semnul morții, al pustietății. Imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
211 Grădina enigmă, 120 Grădina falsului Epicur, 124 Habanera, 184, 227 Hilda sau poveste de noapte, 124 Hirsuta, 176 Hocus-pocus, 124, 151 Iubita cu surâs neutral, 125, 165 Laudatur temporis acti, 162 Luna hieratică, 219 Maidane galbene, 211 Moartea primului amorez, 190 Moment solemn, 120, 165, 192 Morții, 171 Musca Tse-Tse, 123, 170 Noaptea feroviară, 124 Noembrie patetic, 185, 186 Noi doi, 193, 218, 227 O mie de vânturi, 120 Odihnă sumară, 122 Oglinda bolnavă, 125 Olandezul zburător, 174 Pasărea neagră
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cu lenjerie. În timp ce Ford își extinde căutările afară din cameră, femeile îl obligă pe Șir John să se ascundă în cufăr, printre rufele murdare, pentru a putea fi făcut scăpat de urmăritori. În timp ce femeile se ocupă de Falstaff, cei doi amorezi, Fenton și Nanette se strecoară în spatele paravanului pentru a se îmbrățișa în secret. Exact în acel moment Ford și oamenii lui revin în încăpere și auzind deodată zgomotul unui sărut, ei sunt convinși că Alice și Falstaff se află în spatele
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
adevărat. Cârciog își dăduse seama de ceea ce făcusem pentru a-l salva pe Marin. Treaba ta, poate primeai o condamnare mai mică dacă nu-ți luai și altă răspundere. Credeai că-l salvezi pe Marin Naidim? Acum veți fi „doi amorezi într-o pereche de cizme”, știi proverbul, nu? Ironia ni se potrivea. Dar el nu pricepea valoarea acestui act de dragoste dintre noi: „Să-ți pui viața pentru fratele tău”. Ancheta fiind terminată ni s-a dat voie să cumpărăm
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
va crede același lucru, după ce îți va lua locul. Peste el vor veni alții. Și altele. Căci în lumea aia nu talentul egalează mărimea bus- turilor savuroase, a șoldurilor rotunde și a picioarelor cati- felate. Nici măcar moaca ta franțuză de amorez ! Tu crezi că pentru vocea ta caldă te-au aplaudat aseară ? Te-au iubit ? ! Te-au iubit, tu te auzi ? Ești un credul. Ești prea tânăr să te arunci în nopțile acestui oraș, care te vor înghiți și te vor
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
costum elegant, de culoare închisă, comandat direct de la Paris, care-i venea ca turnat, cu batista aranjată perfect la piept, cu cravata legată impecabil și aura sa de semizeu, care cucerea cu fiecare cântec publicul. Iar dincolo de aspectul său de amorez și de vocea nemai- pomenit de caldă, nici buzunarele nu-i mai erau atât de goale, ceea ce îl făcea și mai dorit. Venitul de la Răcaru îi asigura nu doar cele necesare, își permitea acum o viață mai libertină, își permitea
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
pielea ce-i învelea trupul. Devenea din omul simplu care bea un pahar cu prietenii și râdea cu ei la mese, din spectatorul împătimit de teatru, ascuns în nu se știe ce rând la nu se știe ce număr, din amorezul plin de patimă și efervescență, un artist. Devenea adevăratul Cristian Vasile, cel mai iubit cântăreț al timpului său. Iar în mintea sa trebuia să fie liniște deplină. În mintea sa niciun gând nu își avea locul în minutele înainte de intrarea
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
care să te îndrăgostești cel mai ușor. Un adevărat idol al scenei, cunoscut atât în țară, cât și în afara ei, cu un succes de invidiat, la care orice interpret visa. Un tip întotdeauna elegant, cu aspectul și stilul său de „amorez franțuz“, modest în ciuda faimei și a câștigurilor lui peste măsură, pe care le împărțea în jur cu prietenii, plin de entuziasm și viață, un adevărat iubitor al artei, indiferent care ar fi fost ea, omul de care micuța Rada nici
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]