1,430 matches
-
o "perlă", de care Alecsandri, bard și el, dar cu bun gust, va face un haz enorm: Pe uscat, ca și pe mare,/ Și pe jos, tu ești călare !"" (pag. 262) Dacă persistă, anxietatea poetică nu poate fi, în blocul amorf determinat la noi de intervalul 1780-1840, decât una - funciară - a diferenței. Iar dacă ea există, la acest admirabil nivel de cuprindere teoretică, meritul îi aparține în exclusivitate lui Paul Cornea.
Anxietatea diferenței by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8395_a_9720]
-
gutural cu un amuzant accent rusesc, pentru a distruge particula de praf pe care Horton o protejează cu atîta atenție, și între timp mobilizează "mulțimile" care sunt pe punctul de a-l linșa pe Horton. O bună întruchipare dată masei amorfe, cretinizate și isterizate pînă la delir o constituie maimuțele. Regizorii joacă excelent fizionomiile, figurile primatelor reflectă stupoarea, agresivitatea, bestialitatea, dar și o doză de emotivitate joasă. O amuzantă perspectivă ironică asupra unui darwinism genealogic se regăsește în scena unde Primarul
Elefanții și particulele elementare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8408_a_9733]
-
și îmblînzirea geometriei prin chemarea ei la o viață aproape organică. Crisparea și jocul, provocările și gestul imprevizibil, alături de alte nenumărate manifestări - greu de sugerat prin formule convenționale -, sînt o tentativă patetică de ieșire din haos, de subminare a stării amorfe și a gregarității, prin utopie, iluzie și vis. Ordinea pe care el o întrezărește și o invocă atît de radical, nu este ordinea unei lumi deja constituite, a unui univers bine articulat, ci ordinea superioară a unei geometrii transcendente. Iar
Paul Neagu, între materie și poezie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8409_a_9734]
-
Arte; ...căci Norina este isteața, este șăgalnica Colombina, Ernesto este veșnicul îndrăgostit Pierrot, iar caraghiosul Pantalone nu este altul decât Don Pasquale însuși! Marea reușită o reprezină tratarea în adevăr diferențiată a corului. Nu este vorba despe o masă unitară, amorfă. Dimpotrivă, personajele sunt diferențiate, sunt particularizate. Numărul coriștilor este restrâns. Sunt cântăreți-actori tineri care au fost învățați să definească caractere individualizate, de plan secund. Tratată atent de dirijorul Tiberiu Soare orchestra a devenit un factor dinamic al spectacolului. Am avut
Opțiuni în regia de operă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7046_a_8371]
-
autorului își dau aici întîlnire pentru ultima oară. Din păcate, compoziția rotundă din nuvelele precedente nu se regăsește între primele capitole, comparabile cu cele mai bune pagini, și finalul cu totul remarcabil se plasează pe(??) o parte mediană, lungă și amorfă, ce scade vizibil tonusul narațiunii. Nu întîmplător în ea se găsesec și episoadele citadine de la Viena și din orașul ardelenesc. Dincolo de acest viciu de compoziție, Mara înseamnă un tur de forță stilistic. "Vocea" dominatoare a personajului Mara comandă primele capitole
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
apleacă asupra realității, pentru a o șlefui după cum îl călăuzește imaginația. Autorul de ficțiune este precum un sculptor închis într-un atelier în fața unui bloc de marmură neșlefuit. El nu are la îndemână decât literele alfabetului, adunate într-o masă amorfă în atelierul minții lui. Unica lui daltă este imaginația. Cu infinitezimală grijă la construcție, detalii, expresie și transmiterea de emoție, el creează din acel bloc amorf de litere o operă de artă. Dar cuvintele sunt înșelătoare, tocmai pentru că sunt la îndemâna
Mai este nevoie de ficțiune? by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Journalistic/6986_a_8311]
-
marmură neșlefuit. El nu are la îndemână decât literele alfabetului, adunate într-o masă amorfă în atelierul minții lui. Unica lui daltă este imaginația. Cu infinitezimală grijă la construcție, detalii, expresie și transmiterea de emoție, el creează din acel bloc amorf de litere o operă de artă. Dar cuvintele sunt înșelătoare, tocmai pentru că sunt la îndemâna oricui. Ce fericit era burghezul gentilom al lui Moličre, când a descoperit că a făcut toată viața lui proză, fără să știe! Ca să fii pictor sau
Mai este nevoie de ficțiune? by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Journalistic/6986_a_8311]
-
rău să n-o citez, cu riscul de a abuza de ghilimele: „Ne-ar fi ușor să întâmpinăm această naivitate cu o propoziție elementară a esteticii: acolo unde se realizează o formă se efectuează o operație conștientă asupra unui material amorf, subordonat puterii omului. Dar cei care cultivă acest spontaneism, ascunzându-se sub umbrela unei magii prăfuite, își iau de obicei drept acoperire teama, invocată adesea, de a nu «risipi farmecul». Asemenea false măsuri de securitate țin, fără îndoială, cel puțin
Figura unui critic literar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3915_a_5240]
-
fost să îl învețe să spună "Vă iubesc români!". "I-am spus că depinde de ei să își recapete privilegiile. În aceste condiții, a început să privească oamenii cu alți ochi, să îi vadă și altfel decât ca o masă amorfă". Manolea susține că la momentul suspendării din 2012 Băsescu stătea la telefon cu o persoană importantă, care îl ținea la curent cu rezultatul de la CCR. Când a auzit rezultatul a izbucnit: „Aha, Cutare, nemernicul naibii!". După ce l-a susținut ani
Aliodor Manolea, dezvăluiri incendiare: Băsescu era o epavă în 2007, privea românii ca pe o masă amorfă () [Corola-journal/Journalistic/43355_a_44680]
-
starea lui de bine este condiționată de mulțimile cărora li se adresează. Că depinde de ei să își recapete privilegiile. În aceste condiții, a început să privească oamenii cu alți ochi, să îi vadă și altfel decât ca o masă amorfă. Rezultatul s-a văzut la vot. Bineînțeles că, odată revenit la putere, a acționat așa cum era obișnuit, a uitat repede tot ce a acumulat în bine", a spus Aliodor Manolea. Parapsihologul și-a continuat dezvăluirile cu întâmplări ceva mai recente
Aliodor Manolea, dezvăluiri incendiare: Băsescu era o epavă în 2007, privea românii ca pe o masă amorfă () [Corola-journal/Journalistic/43355_a_44680]
-
meu este", au mai remarcat analiștii politici. Evitarea folosirii cuvântului "cetățeni" ar putea fi o strategie a lui Traian Băsescu. Parapsihologul Aliodor Manolea povestea că după suspendarea din 2007 a observat că Traian Băsescu privea cetățenii care pe o masă amorfă. “Aici a fost marea problemă. Ceea ce am găsit sau, mai bine spus, ce nu am găsit acolo, în interiorul omului Băsescu. În afară de iubirea de sine, n-am găsit iubirea pentru aproapele său, iubirea de oameni. Și am fost uimiți. Cel care
Ce cuvânt a evitat să folosească Băsescu în discursul de la revenire () [Corola-journal/Journalistic/42521_a_43846]
-
starea lui de bine este condiționată de mulțimile cărora li se adresează. Că depinde de ei să își recapete privilegiile. În aceste condiții, a început să privească oamenii cu alți ochi, să îi vadă și altfel decât ca o masă amorfă. Rezultatul s-a văzut la vot. Bineînțeles că, odată revenit la putere, a acționat așa cum era obișnuit, a uitat repede tot ce a acumulat în bine”, a spus Aliodor Manolea.
Ce cuvânt a evitat să folosească Băsescu în discursul de la revenire () [Corola-journal/Journalistic/42521_a_43846]
-
duce o viață nomadă, călătorind în străinătate, încercând să își vindece boala de plămâni prin schimbarea climei, dar și mutându-se mereu dintr-o casă într-alta, în funcție de starea financiară a cuplului, Hortensia Papadat Bengescu se vede exilată în spațiul amorf al orașului de provincie, departe de evenimentele ce se petreceau în capitala culturală a Regatului. Într-o scrisoare adresată lui Garabet Ibrăileanu, mentorul său spiritual dinaintea întâlnirii decisive cu Eugen Lovinescu, scriitoarea afirmă: „Totdeauna am spus că-mi lipsește «mișcarea
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
așa și atunci. Cu jumătate de față umflată, pulsând. Ceafa udă și murdară. Plină de praf. Cerc de copii în jur. — Ești ok? Hai că vine doamna de la cabinet... Un profesor amabil, cu voce calmă, care trece de urechea amorțită, amorfă. — Cine i dirigentele tău? Poți să-mi spui? Ca să-l chemăm s-o sune pe mama ta... David nu răspunde și ei cred că lacrimile alea sunt de durere, pentru că nu, nimeni nu știe, nimeni nu trebuie să știe că
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
unei metafore spa?iale" : centrul acestui „cosmos glacial" Înv?luit În lin?oliile de lumin? ale lunii. Dominat acum de albul nefiresc al câmpului „solitar" (metafor? a sufletului pustiit de singur? țațe, câmpul fiind un simbol al spa?iului arid, amorf, nesecurizant), de ruinele aflate sub „luciul v?l" al ghe?îi, peisajul reprezint? proiec?ia sentimentului propriului sfâr?it pe care poetul Îl tr?ie?te În mijlocul acestui univers desacralizat (imaginea bisericii cu ferestre sparte, u?i prin care ?iuie
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i se par că clipe, Clipe dulci se par că veacuri". Ie?irea din spa?iul ei protector, mitic („bol?i asupr?-mi cl?ținând") coincide cu ie?irea În universul profan, supus trecerii, devenirii, clipei, sugerat de spa?iul amorf al câmpului: „Câmpul semnific?, În opozi?ie cu topos-ul ap?rât, ad?postitor al p?durii, locul descoperit, amorf, În care omul devine ?int? u? oar? a destinului, locul În contingent În care amară condi?ie uman? este presupus
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i asupr?-mi cl?ținând") coincide cu ie?irea În universul profan, supus trecerii, devenirii, clipei, sugerat de spa?iul amorf al câmpului: „Câmpul semnific?, În opozi?ie cu topos-ul ap?rât, ad?postitor al p?durii, locul descoperit, amorf, În care omul devine ?int? u? oar? a destinului, locul În contingent În care amară condi?ie uman? este presupus? a se desf?? ură " (Zoe D.Bu?ulenga): „ Astfel zise lin p? durea Bol?i asupr?-mi cl?ținând ?uieram
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
A avut șansa să înțeleagă la timp cum merg lucrurile, să priceapă cele câteva mecanisme simple care nu se vor rugini niciodată, alea care împart oa menii în doar două categorii. Bogați și săraci. Invidiați și invidioși. Vârfuri și masă amorfă. Da, vrea să fie unul dintre cei care conduc lumea, unul dintre cei a căror părere e ascultată și respectată. Știe că nu e nici filozof și nici atoateștiutor. E doar un om, a cărui fotografie se vinde bine la
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
inspirat de la USL, așa că hai să vedem cum se poate contracara. Sunt puși pe fapte mari, vor executări judecătorești, ADM care a condus ședința a urlat, vulpe, leu, de fapt jigodie de Cist al armatei comuniste, dar în sala tipi amorfi, lehămisiți, cu reacții de indignare, dar depășiți de simulacrul de democrație utilizat. Așa că în loc să scadă cheltuielile, au crescut, ăștia parcă sunt guvernul Ponta cu accizele lui la benzină și taxa pe stâlp. AVOCAT: La executor suntem pregătiți. Invocam că adunarea
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
bătaie nu mi-ar trece. Așa că... trebuie să mă cerți sec, dar blând. — Bun, bun... Și după ce eroul îi rade pe toți și - crede el - a depășit toate încercările, ajunge la cavalerul Morman Mort. Care e... care e... o masă amorfă, uriașă, deși se poate recunoaște o formă ante rioară... adică: un cavaler mort, dar gigantic, pe care eroul încearcă să-l înlăture din drum... Dar cavalerul Morman Mort nu se dă înlăturat. Eroul îl împinge, îl trage, îl înțeapă, încearcă
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
deve nea aproape o pulbere fină; după care, cu unghiile dege telor mari, începea să radă, concentrată, așchiile minuscule de coajă spartă microscopic, care se smulgeau cu hălci de ou cu tot; în final, rămânea cu o bucățică de ou amorfă, imundă, jupuită, cu cratere prin care se vedea deja gălbe nușul, bună parte din fostul albuș fiind acum iremediabil amestecată cu pulberea de coji din farfurie. O vedeam că se pregătea să bage în gură mizerabilul boț. I l-am
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
și îmblînzirea geometriei prin chemarea ei la o viață aproape organică. Crisparea și jocul, provocările și gestul imprevizibil, alături de alte nenumărate manifestări - greu de sugerat prin formule convenționale -, sînt o tentativă patetică de ieșire din haos, de subminare a stării amorfe și a gregarității, prin utopie, iluzie și vis. S-ar putea susține, cu destule argumente, că în această definiție intră orice artist, că ordonarea haosului este locul comun al tuturor intențiilor creatoare și că nimeni nu-și poate însuși ca
Paul Neagu și visul totalității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7209_a_8534]
-
doar fragmente, detalii, aluzii ale lumii dispărute în dinamica demoniei ce re-crează. Avem a face cu melodia sofisticată a unui "cîntec închinat nici unor țărmuri", cum spune Saint-John Perse, cu fulgurantele ipoteze ale unor spații și timpuri înscrise într-un infinit amorf. Poeta culege sclipirile acestuia, înzestrîndu-le cu timbrul liric, încercînd a le aduna în mici agregări somptuoase, cînd melancolice, cînd revendicative: "un fel de slăbire a miezului / cînd gemenii se învelesc cu timpul dinaintea timpului / cînd Ierusalimul iese din mine / din
Între natură și artificiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7222_a_8547]
-
altă scară și într-o altă ordine. Prins între două tentații la fel de puternice, aceea de a face din artă un fel de elogiu al energiilor primare și al substanțelor ingenue și aceea de a raționaliza stihia și de a codifica amorful pînă la dobîndirea unei vieții de sine stătătoare a formei, Max Dumitraș sfîrșește, previzibil pentru temperamentele insațiabile și pentru caracterele neliniștite, prin a ceda amîndurora. Astfel, discursul lui artistic devine unul integrator și totalizator, atît în ceea ce privește latura creatoare, morală și
Max Dumitraș sau despre sculptura Zen by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9825_a_11150]
-
interesante sunt legitățile de compoziție și mecanismele de funcționare ale fragmentelor lui Vișniec. Practic, într-o emisie neîntreruptă de limbaj, cu straturi dificil de disociat, atât de invocata conjuncție dar e singura în măsură să confere o sintaxă acestei mase amorfe. Să organizeze, să medieze, să introducă o normă. Fiindcă dar e un indicator al feluritului. Asigură și încurajează enunțarea, însă îi pune unicitatea sub semnul întrebării. Orice poate fi rostit, sub rezerva că acestui orice i se alătură și contrariul
Matei Vişniec, dar... by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9889_a_11214]