163 matches
-
botanică, fenofazele de vegetație, caracteristici și însușiri culturale, importanța economică și răspândirea geografică. Această schemă ampelografică a facilitat o descriere unitară a soiurilor de viță de vie, fiind folosită de toate țările viticole, conducând la posibilitatea includerii acestora în Registrul ampelografic internațional. În România la descrierea soiurilor de viță de vie se folosește schema elaborată de Gh. Constantinescu (1958), în deplin acord cu schema internațională, dar care este mult mai amplă, folosind în plus unele însușiri agrobiologice (coeficienți de fertilitate, indici
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
valorifică mai bine condițiile locale în care s-au format (exemplu Galbenă de Odobești, Grasă de Cotnari); 5. Descrierea botanică a soiurilor , se realizează pe faze de vegetație, după o schemă complexă, ceea ce constituie un criteriu nou, folosit în studiul ampelografic al soiurilor din România pentru prima dată de către Institutul de cercetări agronomice. Se notează caracterele botanice ale soiurilor începând cu fenofaza de dezmugurire (pufozitate, colorit), urmând cea de creștere a lăstarilor când sunt descrise frunzele adulte și cele mature, continuând
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
rezistența la transport și la păstrare; 12. Zonarea soiurilor , constituie ultima parte a schemei de descriere, referindu-se la precizarea amplasării judicioase în podgoriile și centrele viticole a căror condiții ecologice sunt valorificate cel mai bine de către fiecare soi. Schema ampelografică pentru descrierea soiurilor vinifera se aplică și în cazul soiurilor de portaltoi, cu unele adaptări determinate de specificul acestora. Aceasta este simplificată cuprinzând numai nouă capitole după cum urmează: 1. Denumirea portaltoilui; 2. Sinonimele; 3. Originea; 4. Arealul de cultură; 5
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
botanică; 6. Caracterizarea agrobiologică, cu referiri la comportarea în plantațiile de portaltoi, în școala de vițe și în plantațiile roditoare cu soiuri vinifera; 7. Caracterizarea agrofitotehnică; 8. Variații și clone; 9. Zonarea portaltoiului, precizându-se arealul de cultură. Aceste scheme ampelografice au fost folosite la descrierea soiurilor de viță de vie și de portaltoi din cele șapte volume ale Ampelografiei RSR, reușindu-se astfel prezentarea unitară și completă a soiurilor studiate. Începând cu anul 1972, Comunitatea Economică Europeană elaborează o schemă
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
au fost folosite la descrierea soiurilor de viță de vie și de portaltoi din cele șapte volume ale Ampelografiei RSR, reușindu-se astfel prezentarea unitară și completă a soiurilor studiate. Începând cu anul 1972, Comunitatea Economică Europeană elaborează o schemă ampelografică nouă, mai amplă alcătuită din două părți. Prima parte se referă la descrierea următoarelelor caractere morfologice: înmugurirea, lăstarii în perioada înfloritului, tipul florii, frunzele tinere, frunzele adulte, coarda, cârceii, strugurele, boabele și sămânța. A doua parte cuprinde caracterele agrobiologice, cu
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
butucilor în plantații, rezistențele biologice, producția de struguri etc. Elementele de noutate ale acestei scheme le reprezintă obligativitatea ca prezentarea caracterelor agrobiologice să fie făcută comparativ cu unul sau mai multe soiuri de referință (martor), specifice fiecărei țări. Pentru descrierea ampelografică a soiurilor după acestă schemă există anumite reguli ce trebuie respectate și anume: altoirea soiului vinifera pe mai mulți portaltoi, asigurându-se minim 24 de butuci pentru fiecare combinație altoi/portaltoi, examinarea afinității la altoire și producție, pentru minim trei
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
care pot fi absente la soiurile V. vinifera sau prezente (Vitis rotundifolia). Variabilitatea fenotipică existentă în cadrul organelor vegetative ale soiurilor de viță de vie reprezintă un factor important de descriere și diferențiere a acestora, dar nu suficient. 2.3. DETERMINATOARELE AMPELOGRAFICE UTILIZATE ÎN DESCRIEREA SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Conceperea determinatoarelor ampelografice după modelul celor pentru plante realizate de biologie având la bază chei dichotomice sau politomice a constituit o altă metodă de descriere a soiurilor de viță de vie. Determinatoarele
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
rotundifolia). Variabilitatea fenotipică existentă în cadrul organelor vegetative ale soiurilor de viță de vie reprezintă un factor important de descriere și diferențiere a acestora, dar nu suficient. 2.3. DETERMINATOARELE AMPELOGRAFICE UTILIZATE ÎN DESCRIEREA SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Conceperea determinatoarelor ampelografice după modelul celor pentru plante realizate de biologie având la bază chei dichotomice sau politomice a constituit o altă metodă de descriere a soiurilor de viță de vie. Determinatoarele ampelografice folosesc caracterele morfologice ale soiurilor. Astfel, în anul 1910, S.
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
UTILIZATE ÎN DESCRIEREA SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Conceperea determinatoarelor ampelografice după modelul celor pentru plante realizate de biologie având la bază chei dichotomice sau politomice a constituit o altă metodă de descriere a soiurilor de viță de vie. Determinatoarele ampelografice folosesc caracterele morfologice ale soiurilor. Astfel, în anul 1910, S. Korjinski inițiază primul determinator de soiuri bazat pe principiul cheilor dichotomice luând în considerare cinci caractere de bază: forma strugurilor, forma boabelor, culoarea lor, gustul miezului și forma frunzelor folosind
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
elaborat de J. Branas (1974) în care sunt înscrise principalele caractere morfologice ale frunzei, lăstarului, strugurelui, bobului cu codurile respective. În dreptul valorii codului corespunzător caracterului morfologic al soiului, fișa este perforată. Acest fapt constituie prima încercare de prelucrare a caracterelor ampelografice într-un sistem informațional de la noi din țară. Determinatorul este alcătuit din două discuri: unul superior pe care sunt înscrise caracterele morfologice ale soiurilor și unul inferior pe care sunt înscrise denumirile soiurilor introduse în determinator. Între cele două discuri
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
două exterioare cu perforații mari care ajută la determinări de soiuri și două interioare cu perforații mici care corespund caracterelor morfologice. Aceste dispozitive permit comparații între două soiuri și clasificări (grupări de soiuri cu însușiri morfologice comune). Prin codificarea caracterelor ampelografice după modelul O.I.V., determinatoarele vor putea fi simplificate devenind astfel mult mai operative. 2.4. CODIFICAREA CARACTERELOR AMPELOGRAFICE O altă metodă de unificare a descrierii și identificării soiurilor de viță de vie, propusă de J. Branas și P. Truel
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
caracterelor morfologice. Aceste dispozitive permit comparații între două soiuri și clasificări (grupări de soiuri cu însușiri morfologice comune). Prin codificarea caracterelor ampelografice după modelul O.I.V., determinatoarele vor putea fi simplificate devenind astfel mult mai operative. 2.4. CODIFICAREA CARACTERELOR AMPELOGRAFICE O altă metodă de unificare a descrierii și identificării soiurilor de viță de vie, propusă de J. Branas și P. Truel (1966) în lucrarea "Variétés des raisins de tablé" constă în codificarea soiurilor descrise, după caracterele morfologice ale strugurilor și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiurile astfel: epoca de maturare, mărimea boabelor, compactitatea strugurilor, standard morfologic, mărimea strugurilor fertilitatea, rezistența la putregaiul cenușiu, epoca dezmuguritului. Pornind de la metoda ampelometrică propusă de L. Ravaz, în anul 1967, P. Galet, propune un sistem de codificare a caracterelor ampelografice, pe clase de variație, considerând că pentru caracterizarea unui soi, sunt suficiente un număr minim de 10 frunze adulte situate între nodurile 7-12 ale lăstarului, la care se fac următoarele măsurători: lungimea nervurilor principale (N1, N2, N3, N4), unghiurile pe
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
că folosirea lui este limitată datorită faptului că majoritatea soiurilor (258) sunt autohtone (ungare). Fiecare descriptor este codificat prin cifre, iar codurile sunt atribuite prin compararea cu soiuri de referință, astfel că fiecărui soi i se poate întocmi o fișă ampelografică codificată. Noutatea acestei metode rezultă din faptul că, fișele pot fi prelucrate în sistem informațional, deschizând o nouă etapă de cercetare, a ampelografiei descriptiv-informaționale. 2.5. METODA DESCRIPTORILOR AMPELOGRAFICI AI SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Descriptorii ampelografici folosiți la descrierea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
referință, astfel că fiecărui soi i se poate întocmi o fișă ampelografică codificată. Noutatea acestei metode rezultă din faptul că, fișele pot fi prelucrate în sistem informațional, deschizând o nouă etapă de cercetare, a ampelografiei descriptiv-informaționale. 2.5. METODA DESCRIPTORILOR AMPELOGRAFICI AI SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Descriptorii ampelografici folosiți la descrierea și diferențierea soiurilor de viță de vie prin metodologia stabilită de către O.I.V., U.P.O.V. și I.B.P.G.R. se împart în 3 categorii: descriptori pentru caracterele morfologice, descriptori
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
întocmi o fișă ampelografică codificată. Noutatea acestei metode rezultă din faptul că, fișele pot fi prelucrate în sistem informațional, deschizând o nouă etapă de cercetare, a ampelografiei descriptiv-informaționale. 2.5. METODA DESCRIPTORILOR AMPELOGRAFICI AI SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Descriptorii ampelografici folosiți la descrierea și diferențierea soiurilor de viță de vie prin metodologia stabilită de către O.I.V., U.P.O.V. și I.B.P.G.R. se împart în 3 categorii: descriptori pentru caracterele morfologice, descriptori pentru însușirile agrobiologice și descriptori pentru însușirile tehnologice
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
descrierea și recunoașterea soiurilor de vi ă de vie. 1. Lăstarul tânăr. Observațiile se efectuează înaintea fenofazei de înflorit, la un număr de 10 lăstari tineri cu lungimea de 10-30 cm. Pentru acest organ vegetativ au fost stabiliți 5 descriptori ampelografici. 1.1. Forma vârfului lăstarului (cod OIV 001; UPOV 2; IBPRG 4.1.1.) se apreciază deasupra primei frunze desfăcute și poate fi închis (nivel de expresie 3 - soi de referință Vitis riparia), semideschis (nivel de expresie 5 - soi de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
nota 1, rari - nota 3 (soi de referință 3309C), desime mijlocie - nota 5 (soi de referință 3306C), deși - nota 7 (soi de referință Riparia Scribner) și foarte deși - nota 9. 2. Lastarul adult. Pentru descrierea acestuia se folosesc 12 descriptori ampelografici OIV (tabelul 2.13.). Observațiile se efectuează în timpul înfloritului, în treimea medie a lăstarului, la un număr de 10 lăstari și se referă la poziția lăstarilor pe butuc, culoarea nodurilor și internodiilor, perozitatea lăstarilor, distribuția cârceilor pe lăstar și lungimea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soi de referință Pinot noir), lungi, circa 25 cm (nota 7 - soi de referință Chasselas blanc) și foarte lungi de peste 30 cm (nota 9). 3. Frunza tânără. Sunt examinate primele 6 frunzulițe de la vârful lăstarului, înainte de înflorit utilizând 6 descriptori ampelografici . 3.1. Culoarea feței superioare (cod OIV 051; UPOV 24; IBPRG 6.1.13.). Se analizează vizual, notându-se diferite nuanțe de culori și soiurile de referință: verde (nota 1 - soi de referință Silvaner), verde cu pete ruginii (nota 2
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
3309), medie (nota 5 - soi de referință Riparia Scribner), mare (nota 7) și foarte mari (nota 9). 4. Frunza adultă reprezintă principalul organ vegetativ utilizat pentru descrierea și recunoașterea speciilor și soiurilor de viță de vie, întrunind 29 de descriptori ampelografici. Nivelurile de expresie ale caracterelor și soiurilor de referință sunt redate în tabelul 2.15. Observatiile se efectueaza de la legarea florilor pîna la intrarea în pârga a boabelor, la 10 frunze mari situate deasupra strugurelui în treimea mijlocie a lastarilor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Gamay), medie (nota 5 - soi de referință Merlot), profundă (nota 7 - soi de referință Chasan) și foarte profundă (nota 9 - soi de referință Chasselas cioutat) . 6. Coarda. Pentru acest organ vegetativ al viței de vie au fost stabiliți opt descriptori ampelografici pentru descrierea și diferențierea soiurilor, dintre aceștia doi se referă la diametrul și lungimea internodiilor. Observațiile se efectuează după căderea frunzelor sau în perioada de repaus vegetativ, asupra a 10 internodii din treimea mijlocie a coardei. Nivelul de expresie a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
-se pe diametrul maxim al internodiilor. 6. Floarea (tipul florii) (cod OIV 151; UPOV 56; IBPRG 4.2.1.). Observațiile se efectuează în timpul înfloritului, notându-se tipul morfologic și funcțional al florii ). 7. Inflorescența, întrunește un număr de trei descriptori ampelografici (tabelul 2.17.), iar determinările se fac la inflorescențele de pe minim 10 lăstari, urmărindu-se nodul la care apare prima inflorescență, număr de inflorescențe pe lăstar și lungime. 7.1. Nivelul de inserție a primei inflorescențe pe lăstar (cod OIV
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
7.3. Lungimea primei inflorescenței (cod OIV 154; UPOV -; IBPRG 6.2.3.) se măsoară de la punctul de inserție pe lăstar și până la vârful inflorescenței, stabilindu-se mai multe clase de variație (tabelul 2.17.). 8. Strugurele înglobează 7 descriptori ampelografici care stau la baza descrierii și diferențierii soiurilor de viță de vie. Descriptorii, împreuna cu expresia caracterului și soiurile de referință sunt prezentați în tabelul 2.18. 8.1. Numărul de struguri pe lăstar (cod OIV 201; UPOV -; IBPRG 6
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
6.2.8.) este caracter determinat de soi, dar depinde de condițiile mediu în care a avut loc maturarea strugurilor. 9. Bobul, după frunză, reprezintă organul cel mai important pentru recunoașterea soiurilor de viță de vie, înglobând 21 de descriptori ampelografici. Observațiile se fac la maturarea strugurilor asupra a 100 boabe, câte 10 boabe situate în zona de mijloc a 10 struguri. 9.1. Mărimea bobului (cod OIV 220; UPOV 62; IBPRG 4.2.4.). Se determină prin măsurarea lungimii și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
stafidelor. 9.21. Gradul de separare a boabelor de pedicel (cod OIV 240; UPOV 38; IBPRG - 6.2.13.) reprezintă ușurința cu care se separă boabele de pedicel, exprimându-se în procente. 10. Sămânța întrunește un număr de patru descriptori ampelografici, care pot înlesni recunoașterea soiurilor de viță de vie. Observațiile se efectuează asupra a 100 de boabe maturate fiziologic, provenite de la 10 struguri de la care se analizează câte 10 boabe din zona mediană a strugurelui. Descriptorii, expresia caracterului și soiurile
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]