165 matches
-
de un amper timp de o oră. Ea este echivalentă cu . Capacitatea de stocare a energiei (a sarcinii electrice) de către un acumulator (cu plumb sau alcalin ) se exprimă în amperi oră - Ah sau în mîli amperi oră - mAh. 1 A (amper) reprezintă cantitatea de sarcină electrică - Q de 1 C (coulomb) ce trece printr-un circuit electric în unitatea de timp 1 s (secundă). 1 A (amper) = 1 C ( coulomb = 6,241 x 10^18 electroni ) / 1 s (secundă) Din formulă
Amper oră () [Corola-website/Science/314139_a_315468]
-
se exprimă în amperi oră - Ah sau în mîli amperi oră - mAh. 1 A (amper) reprezintă cantitatea de sarcină electrică - Q de 1 C (coulomb) ce trece printr-un circuit electric în unitatea de timp 1 s (secundă). 1 A (amper) = 1 C ( coulomb = 6,241 x 10^18 electroni ) / 1 s (secundă) Din formulă de mai sus, rezultă faptul că, sarcina electrică exprimată în coulomb - Q, este egală cu valoarea curentului ce trece printr-un circuit electric (exprimată în amperi
Amper oră () [Corola-website/Science/314139_a_315468]
-
amper) = 1 C ( coulomb = 6,241 x 10^18 electroni ) / 1 s (secundă) Din formulă de mai sus, rezultă faptul că, sarcina electrică exprimată în coulomb - Q, este egală cu valoarea curentului ce trece printr-un circuit electric (exprimată în amperi) într-o perioadă oarecare de timp : Q = 1 A x 1h. = 1 Ah - amper oră Q (coulomb) = 1 A x 3600 s = 3600 coulomb. Cu alte cuvinte, o baterie cu capacitatea de 1 Ah poate stoca o sarcină electrică de
Amper oră () [Corola-website/Science/314139_a_315468]
-
formulă de mai sus, rezultă faptul că, sarcina electrică exprimată în coulomb - Q, este egală cu valoarea curentului ce trece printr-un circuit electric (exprimată în amperi) într-o perioadă oarecare de timp : Q = 1 A x 1h. = 1 Ah - amper oră Q (coulomb) = 1 A x 3600 s = 3600 coulomb. Cu alte cuvinte, o baterie cu capacitatea de 1 Ah poate stoca o sarcină electrică de 3600 coulomb. sau O baterie electrică cu capacitatea de 1 Ah poate furniza într-
Amper oră () [Corola-website/Science/314139_a_315468]
-
oraș din districtul München din regiunea administrativă Bavaria Superioară, Bavaria, Germania. Acesta este situat la aproximativ 17 km nord de capitala München, la 2 km nord de Oberschleißheim și aproximativ 23 km la sud de Freising între râurile Isar și Amper. este membru al Alianței de Nord, o asociație informală a celor opt municipalități de la nord de München. Primele descoperiri care indică o așezare provin de la 1400 până 1250 î. Hr. Istoria orașului a început cu un oarecare teuton numit "Slius", așezat
Unterschleißheim () [Corola-website/Science/307751_a_309080]
-
armatei române, a înlocuit aruncătorul de flăcări ușor LPO-50 începând cu anul 1974. AGI 3x40 are forma unei prisme triunghiulare, fiind format din trei țevi lansatoare lise, un bipied rabatabil, un mecanism de dare a focului electric (5 volți, 1 amper) și un înălțător optic (cu o greutate de 1,3 kilograme). Mânerul-pistol și sistemul optic de ochire se află pe țeava din stânga. Loviturile incendiare supracalibru au o viteză inițială redusă, de doar 90 de metri pe secundă, având un ampenaj
AGI 3x40 () [Corola-website/Science/325620_a_326949]
-
electrică este coulombul, care reprezintă aproximativ 6.24 × 10 sarcini elementare (egale cu sarcina unui singur proton sau electron). Coulombul este definit ca fiind cantitatea de sarcină care trece prin secțiunea transversală a unui conductor electric prin care trece un amper timp de o secundă. Simbolul "Q" este adesea folosit pentru a nota cantitatea de sarcină electrică. Sarcina electrică poate fi măsurată direct cu un electrometru, sau indirect cu un galvanometru balistic. Formal, sarcina electrică a unui corp trebuie să fie
Sarcină electrică () [Corola-website/Science/311513_a_312842]
-
transmisie). De exemplu, un dipol utilizând un conductor suficient de subțire are o impedanță pur rezistivă în punctul de alimentare de aproximativ 63 ohmi la frecvența la care este proiectată. Alimentând o astfel de antenă cu un curent de 1 amper necesită o tensiune de radiofrecvență (RF) de 63 de volți si antena vor radia cu o putere de 63 wați de RF (ignorând pierderile). Dacă antena este alimentată cu un curent de 1 amper la o frecvență cu 20% mai
Antenă (radio) () [Corola-website/Science/323165_a_324494]
-
antenă cu un curent de 1 amper necesită o tensiune de radiofrecvență (RF) de 63 de volți si antena vor radia cu o putere de 63 wați de RF (ignorând pierderile). Dacă antena este alimentată cu un curent de 1 amper la o frecvență cu 20% mai mare, aceasta va mai radia la fel de eficient, dar este necesară o tensiune de aproximativ 200 de volți, ca urmare a modificării impedanței antenei, care este acum în mare măsură reactivă (tensiune defazată față de curent
Antenă (radio) () [Corola-website/Science/323165_a_324494]
-
simbolizat prin litera grecească majusculă Ω "omega") este unitatea de masură pentru impedanța electrică sau, în curent continuu, pentru rezistența electrică. Rezistența de 1 Ω corespunde unui conductor în care se dezvoltă un curent electric continuu cu intensitatea de 1 amper atunci cînd la capetele sale se aplică o tensiune electrică continuă de 1 volt, cu condiția ca pe parcursul conductorului să nu se genereze în nici un punct o tensiune suplimentară. Numele unității a fost dat în cinstea fizicianului german Georg Simon
Ohm () [Corola-website/Science/310398_a_311727]
-
măsură și este forma modernă a "sistemului metric" (MKS). Abrevierea în toate limbile este SI (potrivit prescurtării franceze: "Système international d'unités"), indiferent de cum se numește sistemul într-o anumită limbă. Sistemul internațional conține șapte "unități fundamentale": metrul, kilogramul, secunda, amperul, kelvinul, molul și candela. Aceste unități sunt neredundante din punct de vedere al domeniilor mărimilor fizice măsurate. Din cele șapte unități de măsură fundamentale se pot deriva un număr nelimitat de "unități derivate", care pot acoperi tot domeniul fenomenelor fizice
Sistemul internațional de unități () [Corola-website/Science/308434_a_309763]
-
MKS" după unitățile sale de bază: metru, kilogram și secundă. În anii 1880 BAAS și "Congresul Internațional de Electricitate", precursor al "Comisiei Electrotehnice Internaționale" (CEI -IEC), convin asupra unui sistem practic de unități, care conține și unitățile "ohm", "volt" și "amper". Fizicianul Giorgi arată în 1901 că este posibilă combinarea unităților electrice cu cele ale sistemului MKS adăugând o singură unitate electrică. Discuțiile propunerii de către "Uniunea Internațională de Fizică Pură și Aplicată" (IUPAP) și CEI conduc la adoptarea în 1946 de către
Sistemul internațional de unități () [Corola-website/Science/308434_a_309763]
-
cu cele ale sistemului MKS adăugând o singură unitate electrică. Discuțiile propunerii de către "Uniunea Internațională de Fizică Pură și Aplicată" (IUPAP) și CEI conduc la adoptarea în 1946 de către CIPM a "Sistemului MKSA", având la bază metrul, kilogramul, secunda și amperul. La toate aceste discuții participă și Comitetul Electrotehnic Român, din partea României. Propunerea unor fizicieni de adoptare a sistemului gaussian in locul sistemului MKSA este respinsă definitiv de Comisia Electrotehnică Internațională în 1932. Cea de a 9-a CGPM cere BIPM
Sistemul internațional de unități () [Corola-website/Science/308434_a_309763]
-
sistemului MKSA este respinsă definitiv de Comisia Electrotehnică Internațională în 1932. Cea de a 9-a CGPM cere BIPM în 1948 efectuarea unui studiu privind unitățile de măsură necesare în practică. În 1954 CGPM adoptă definitiv unitățile de bază suplimentare "amper", "kelvin" și "candelă". În 1960 CGPM adoptă numele actual de „” și abrevierea „SI”. În 1971 CGPM adoptă ultima unitate fundamentală de măsură, "molul". În 1995 radianul și steradianul sunt reclasificate din unități suplimentare în unități derivate. Actual, sistemul internațional este
Sistemul internațional de unități () [Corola-website/Science/308434_a_309763]
-
cinci unități fundamentale care se consideră prin definiție a fi independente dimensional. Unele unități fundamentale fac referire în definirea lor la alte unități fundamentale, de exemplu definiția metrului utilizează unitatea secundă. La rândul ei, definiția secundei utilizează unitatea kelvin. Definiția amperului utilizează unitatea metru și, indirect prin forță, unitatea kilogram. Similar, unitatea de intensitate luminoasă, candela, este definită prin fluxul radiant, exprimat ca watt pe steradian, unitatea watt fiind ea însăși o unitate derivată. Prin urmare, unitățile fundamentale nu sunt independente
Sistemul internațional de unități () [Corola-website/Science/308434_a_309763]
-
Ampere, André 1775-1836 Fizician francez. primul care a descoperit legătură dintre electricitate și magnetism. Amperul, unitatea de măsură a curentului electric îi poartă numele. Arhimede 287-212 i. Chr. Savant grec care a înțeles pentru prima oara variația presiunii în funcție de adâncime în lichide și gaze. A dezvoltat teoria pârghiilor și a scripeților, dar este cel mai
Savanți și inventatori () [Corola-website/Science/337627_a_338956]
-
<small> Haag | Haag an der Amper | Haag i.OB | Haale | Haan | Haar | Haarbach | Habach | Habichtswald | Habighorst | Habscheid | Haby | Hachelbich | Hachenburg | Hackenheim | Hackpfüffel | Hadamar | Hademstorf | Hadenfeld | Hadmersleben | Hafenlohr | Hage | Häg-Ehrsberg | Hagelstadt | Hagen | Hagen am Teutoburger Wald | Hagen im Bremischen | Hagen | Hägen | Hagenbach | Hagenbüchach | Hagenburg | Hagenow | Hagermarsch | Hagnau
Lista localităților din Germania - H () [Corola-website/Science/309303_a_310632]
-
pe secundă (cps). Curentul de excitație al alternatorului era furnizat de către excitator, un generator de curent continuu cuplat direct la baza generală care, în plină încărcare, avea o tensiune de 170 Volt CC (curent continuu), cu o intensitate de 340 Amperi. Energia produsă de fiecare alternator, era condusă până la branșamentul de ieșire. Fiecare branșament sau linie, era destinat stațiilor de transformare și, de acolo, furnizat celor mai diverși clienți. Primul branșament avea o putere de 10kV instalată în stațiile de transformare
Centrala Tejo (funcționare) () [Corola-website/Science/321015_a_322344]
-
cu curent continuu de 550 V. Astfel, la începutul anului 1906 s-a hotărât punerea în funcțiune a doi convertizori la uzina electrică a orașului. Fiecare convertizor funcționa la 415 rotații pe minut și genera un curent de 220 de amperi. Primele 14 tramvaie electrice aduse din Ungaria, de tip Siemens-Schuckertwerke, erau echipate cu câte două motoare de 25 cai-putere la 550 V și aveau o greutate proprie de 9,9 tone. Fiecare tramvai dispunea de câte 20 de locuri pe
Tramvaiul din Oradea () [Corola-website/Science/312721_a_314050]
-
în multe societăți științifice internaționale precum Société Française d`Electriciens și Conférence Internationale des Grands Réseaux Electrique (CIGRE). A introdus noțiunile de putere reactivă și deformantă. A introdus o unitate de putere electrică reactivă, corespunzând unui curent alternativ de un amper sub tensiunea de un volt - VAR - de la inițialele v(olt) + a(mper) + r(eactiv)]. Principala contribuție științifică rămâne studiul stărilor electrice deformante. A publicat o monografie intitulată "Puissances réactives et fictives" care e citată de majoritatea studiilor despre regimul deformant
Constantin Budeanu () [Corola-website/Science/307126_a_308455]
-
cinstea lui, numele său a fost dat unității de măsură pentru intensitatea câmpului magnetic, căreia îi corespunde, în vid, o inducție magnetică de 1 gauss. Astăzi Oerstedul este unitate tolerată pentru că în sistemul internațional unitatea pentru intensitatea câmpului magnetic este amperul pe metru (A/m).
Hans Christian Ørsted () [Corola-website/Science/311434_a_312763]
-
al unui câmp magnetic și care nu depinde de proprietățile magnetice ale mediului. Această mărime este definită ca fiind raportul dintre inducția magnetică din acel punct și permeabilitatea magnetică a mediului din acel punct: Unitatea de măsură în SI este amperul (amperspira) pe metru: Intensitatea câmpului magnetic este numeric egală cu tensiunea magnetică la distanța de un metru, considerată în sensul liniilor de câmp. Conform legii Biot-Savart, într-un punct al câmpului magnetic: unde: În cazul unui conductor de lungime infinită
Intensitate a câmpului magnetic () [Corola-website/Science/333438_a_334767]
-
este necesar să montăm câte o diodă antiparalel cu fiecare panou. Curentul maxim și tensiunea de străpungere ale diodei trebuie să fie cel puțin egale cu curentul și tensiunea panoului. De multe ori se utilizează diode de redresare de 3 Amper / 100 Volt. Dioda pentru mers în gol este conectată la bornele de legătură ale fiecărui panou astfel încât în regim normal de funcționare (panoul debitează curent) are la borne tensiune inversă (catodul diodei legat la polul pozitiv al panoului). Dacă panoul
Panou solar () [Corola-website/Science/307516_a_308845]
-
serie de mijloace, un instrument timpuriu în acesc scop fiind , care, deși încă se mai folosește în demonstrații didactice, a fost înlocuit de electrometrul electronic. Mișcarea sarcinii electrice este cunoscută drept curent electric, intensitatea lui fiind de obicei măsurată în amperi. Curentul poate consta din orice particule încărcate aflate în mișcare; cel mai frecvent acestea sunt electronii, dar orice sarcină în mișcare constituie curent. Printr-o convenție istorică, un curent pozitiv este definit ca având aceeași direcție de curgere ca sarcinile
Electricitate () [Corola-website/Science/302842_a_304171]
-
celuilalt: două fire ce conduc curenți de același sens sunt atrase unul de celălalt, în timp ce firele care transportă curenți de sensuri opuse se resping. Interacțiunea este mediată de câmpul magnetic pe care fiecare curent îl produce și formează baza definiției amperului în sistemul internațional. Această relație dintre câmpul magnetic și curent este extrem de importantă, pentru că a condus la inventarea de către Michael Faraday a motorului electric în 1821. al lui Faraday constat dintr-un magnet permanent așezat într-un bazin de mercur
Electricitate () [Corola-website/Science/302842_a_304171]