165 matches
-
este necesar să montăm câte o diodă antiparalel cu fiecare panou. Curentul maxim și tensiunea de străpungere ale diodei trebuie să fie cel puțin egale cu curentul și tensiunea panoului. De multe ori se utilizează diode de redresare de 3 Amper / 100 Volt. Dioda pentru mers în gol este conectată la bornele de legătură ale fiecărui panou astfel încât în regim normal de funcționare (panoul debitează curent) are la borne tensiune inversă (catodul diodei legat la polul pozitiv al panoului). Dacă panoul
Panou solar () [Corola-website/Science/307516_a_308845]
-
oraș din districtul München din regiunea administrativă Bavaria Superioară, Bavaria, Germania. Acesta este situat la aproximativ 17 km nord de capitala München, la 2 km nord de Oberschleißheim și aproximativ 23 km la sud de Freising între râurile Isar și Amper. este membru al Alianței de Nord, o asociație informală a celor opt municipalități de la nord de München. Primele descoperiri care indică o așezare provin de la 1400 până 1250 î. Hr. Istoria orașului a început cu un oarecare teuton numit "Slius", așezat
Unterschleißheim () [Corola-website/Science/307751_a_309080]
-
suprafață dată, de obicei aceasta fiind secțiunea transversală a unui fir conductor: unde "i" este intensitatea curentului, "q" sarcina electrică și "t" timpul. este o mărime fizică fundamentală a Sistemului Internațional. În Sistemul Internațional, intensitatea curentului electric se măsoară în amperi, o unitate de bază a Sistemului Internațional, al cărei simbol este A. Un amper corespunde unui debit de sarcină electrică de un coulomb pe secundă. Amperul este definit ca fiind intensitatea unui curent constant care, menținut în două conductoare paralele
Intensitatea curentului electric () [Corola-website/Science/306661_a_307990]
-
este intensitatea curentului, "q" sarcina electrică și "t" timpul. este o mărime fizică fundamentală a Sistemului Internațional. În Sistemul Internațional, intensitatea curentului electric se măsoară în amperi, o unitate de bază a Sistemului Internațional, al cărei simbol este A. Un amper corespunde unui debit de sarcină electrică de un coulomb pe secundă. Amperul este definit ca fiind intensitatea unui curent constant care, menținut în două conductoare paralele, rectilinii, de lungime infinită, de secțiune transversală circulară neglijabilă și plasate la o distanță
Intensitatea curentului electric () [Corola-website/Science/306661_a_307990]
-
fizică fundamentală a Sistemului Internațional. În Sistemul Internațional, intensitatea curentului electric se măsoară în amperi, o unitate de bază a Sistemului Internațional, al cărei simbol este A. Un amper corespunde unui debit de sarcină electrică de un coulomb pe secundă. Amperul este definit ca fiind intensitatea unui curent constant care, menținut în două conductoare paralele, rectilinii, de lungime infinită, de secțiune transversală circulară neglijabilă și plasate la o distanță de 1 metru unul de celălalt, în vid, produce între aceste conductoare
Intensitatea curentului electric () [Corola-website/Science/306661_a_307990]
-
măsură și este forma modernă a "sistemului metric" (MKS). Abrevierea în toate limbile este SI (potrivit prescurtării franceze: "Système international d'unités"), indiferent de cum se numește sistemul într-o anumită limbă. Sistemul internațional conține șapte "unități fundamentale": metrul, kilogramul, secunda, amperul, kelvinul, molul și candela. Aceste unități sunt neredundante din punct de vedere al domeniilor mărimilor fizice măsurate. Din cele șapte unități de măsură fundamentale se pot deriva un număr nelimitat de "unități derivate", care pot acoperi tot domeniul fenomenelor fizice
Sistemul internațional de unități () [Corola-website/Science/308434_a_309763]
-
MKS" după unitățile sale de bază: metru, kilogram și secundă. În anii 1880 BAAS și "Congresul Internațional de Electricitate", precursor al "Comisiei Electrotehnice Internaționale" (CEI -IEC), convin asupra unui sistem practic de unități, care conține și unitățile "ohm", "volt" și "amper". Fizicianul Giorgi arată în 1901 că este posibilă combinarea unităților electrice cu cele ale sistemului MKS adăugând o singură unitate electrică. Discuțiile propunerii de către "Uniunea Internațională de Fizică Pură și Aplicată" (IUPAP) și CEI conduc la adoptarea în 1946 de către
Sistemul internațional de unități () [Corola-website/Science/308434_a_309763]
-
cu cele ale sistemului MKS adăugând o singură unitate electrică. Discuțiile propunerii de către "Uniunea Internațională de Fizică Pură și Aplicată" (IUPAP) și CEI conduc la adoptarea în 1946 de către CIPM a "Sistemului MKSA", având la bază metrul, kilogramul, secunda și amperul. La toate aceste discuții participă și Comitetul Electrotehnic Român, din partea României. Propunerea unor fizicieni de adoptare a sistemului gaussian in locul sistemului MKSA este respinsă definitiv de Comisia Electrotehnică Internațională în 1932. Cea de a 9-a CGPM cere BIPM
Sistemul internațional de unități () [Corola-website/Science/308434_a_309763]
-
sistemului MKSA este respinsă definitiv de Comisia Electrotehnică Internațională în 1932. Cea de a 9-a CGPM cere BIPM în 1948 efectuarea unui studiu privind unitățile de măsură necesare în practică. În 1954 CGPM adoptă definitiv unitățile de bază suplimentare "amper", "kelvin" și "candelă". În 1960 CGPM adoptă numele actual de „” și abrevierea „SI”. În 1971 CGPM adoptă ultima unitate fundamentală de măsură, "molul". În 1995 radianul și steradianul sunt reclasificate din unități suplimentare în unități derivate. Actual, sistemul internațional este
Sistemul internațional de unități () [Corola-website/Science/308434_a_309763]
-
cinci unități fundamentale care se consideră prin definiție a fi independente dimensional. Unele unități fundamentale fac referire în definirea lor la alte unități fundamentale, de exemplu definiția metrului utilizează unitatea secundă. La rândul ei, definiția secundei utilizează unitatea kelvin. Definiția amperului utilizează unitatea metru și, indirect prin forță, unitatea kilogram. Similar, unitatea de intensitate luminoasă, candela, este definită prin fluxul radiant, exprimat ca watt pe steradian, unitatea watt fiind ea însăși o unitate derivată. Prin urmare, unitățile fundamentale nu sunt independente
Sistemul internațional de unități () [Corola-website/Science/308434_a_309763]
-
folosind mărimi instantanee: Densitatea de curent este o măsură a densității unui curent electric. Aceasta este definită ca fiind vectorul a cărui mărime este valoarea curentului electric pe suprafața secțiunii transversale. În unități SI, densitatea de curent se măsoară în amperi pe metru pătrat (A/m²). în cazul în care " formula 5 " este curentul în conductor, formula 6 este densitatea de curent, și formula 7 este diferențială a vectorului de secțiune transversală. densitatea de curent totală din ecuațiile Maxwell e: Dacă mișcarea sarcinilor electrice
Curent electric () [Corola-website/Science/302809_a_304138]
-
serie de mijloace, un instrument timpuriu în acesc scop fiind , care, deși încă se mai folosește în demonstrații didactice, a fost înlocuit de electrometrul electronic. Mișcarea sarcinii electrice este cunoscută drept curent electric, intensitatea lui fiind de obicei măsurată în amperi. Curentul poate consta din orice particule încărcate aflate în mișcare; cel mai frecvent acestea sunt electronii, dar orice sarcină în mișcare constituie curent. Printr-o convenție istorică, un curent pozitiv este definit ca având aceeași direcție de curgere ca sarcinile
Electricitate () [Corola-website/Science/302842_a_304171]
-
celuilalt: două fire ce conduc curenți de același sens sunt atrase unul de celălalt, în timp ce firele care transportă curenți de sensuri opuse se resping. Interacțiunea este mediată de câmpul magnetic pe care fiecare curent îl produce și formează baza definiției amperului în sistemul internațional. Această relație dintre câmpul magnetic și curent este extrem de importantă, pentru că a condus la inventarea de către Michael Faraday a motorului electric în 1821. al lui Faraday constat dintr-un magnet permanent așezat într-un bazin de mercur
Electricitate () [Corola-website/Science/302842_a_304171]
-
de măsură a rezistenței, a fost numită în onoarea de Georg Ohm, și este simbolizată prin litera grecească Ω. 1 Ω este rezistența care va produce o diferență de potențial de un volt, ca răspuns la un curent de un amper. Condensatorul este o dezvoltare a buteliei de Leyda și este un dispozitiv care poate stoca sarcină electrică, și, astfel, poate stoca energie electrică într-un câmp electric rezultat. Ea se compune din două plăci conductoare separate de un strat subțire
Electricitate () [Corola-website/Science/302842_a_304171]
-
proporționalitate este numită inductanță. Unitatea de inductanță este henry, numit dupa Joseph Henry, un contemporan al lui Faraday. Un Henry este inductanța care induce o diferență de potențial de un volt dacă curentul prin acesta variază cu viteza de un amper pe secundă. Comportamentul inductorului este în unele privințe analog celui al condensatorului: permite trecerea liberă a unui curent continuu, dar se opune schimbării sale rapide. Puterea electrică este viteza cu care energia electrică este transferată de către un circuit electric. În
Electricitate () [Corola-website/Science/302842_a_304171]
-
ul (simbol: A) este unitatea de măsură pentru intensitatea curentului electric. În Sistemul internațional de unități (ȘI) amperul este una dintre cele șapte unități fundamentale. Denumirea de "amper" a fost dată în cinstea fizicianului francez André-Marie Ampère, pentru numeroasele sale contribuții la dezvoltarea electromagnetismului. Simbolul pentru amper este întotdeauna majuscula A. În schimb numele unității scris întreg începe
Amper () [Corola-website/Science/303521_a_304850]
-
ul (simbol: A) este unitatea de măsură pentru intensitatea curentului electric. În Sistemul internațional de unități (ȘI) amperul este una dintre cele șapte unități fundamentale. Denumirea de "amper" a fost dată în cinstea fizicianului francez André-Marie Ampère, pentru numeroasele sale contribuții la dezvoltarea electromagnetismului. Simbolul pentru amper este întotdeauna majuscula A. În schimb numele unității scris întreg începe cu minusculă "a" ("amper"), cu excepția cazurilor cînd majuscula e cerută
Amper () [Corola-website/Science/303521_a_304850]
-
măsură pentru intensitatea curentului electric. În Sistemul internațional de unități (ȘI) amperul este una dintre cele șapte unități fundamentale. Denumirea de "amper" a fost dată în cinstea fizicianului francez André-Marie Ampère, pentru numeroasele sale contribuții la dezvoltarea electromagnetismului. Simbolul pentru amper este întotdeauna majuscula A. În schimb numele unității scris întreg începe cu minusculă "a" ("amper"), cu excepția cazurilor cînd majuscula e cerută de alte reguli ortografice. Definirea amperului se face prin două moduri: electromagnetic (electrodinamic) și electrolitic. ul este intensitatea unui
Amper () [Corola-website/Science/303521_a_304850]
-
cele șapte unități fundamentale. Denumirea de "amper" a fost dată în cinstea fizicianului francez André-Marie Ampère, pentru numeroasele sale contribuții la dezvoltarea electromagnetismului. Simbolul pentru amper este întotdeauna majuscula A. În schimb numele unității scris întreg începe cu minusculă "a" ("amper"), cu excepția cazurilor cînd majuscula e cerută de alte reguli ortografice. Definirea amperului se face prin două moduri: electromagnetic (electrodinamic) și electrolitic. ul este intensitatea unui curent electric constant care, menținut în două conductoare paralele și rectilinii de lungime infinită, de
Amper () [Corola-website/Science/303521_a_304850]
-
fizicianului francez André-Marie Ampère, pentru numeroasele sale contribuții la dezvoltarea electromagnetismului. Simbolul pentru amper este întotdeauna majuscula A. În schimb numele unității scris întreg începe cu minusculă "a" ("amper"), cu excepția cazurilor cînd majuscula e cerută de alte reguli ortografice. Definirea amperului se face prin două moduri: electromagnetic (electrodinamic) și electrolitic. ul este intensitatea unui curent electric constant care, menținut în două conductoare paralele și rectilinii de lungime infinită, de secțiune transversala circulară neglijabila și plasate în vid la distanță de un
Amper () [Corola-website/Science/303521_a_304850]
-
conductoare paralele și rectilinii de lungime infinită, de secțiune transversala circulară neglijabila și plasate în vid la distanță de un metru unul de celălalt, produce între aceste conductoare o forță egală cu 2×10 newton pe fiecare metru de lungime. Amperul electrolitic este definit pe baza legii electrolizei. Amperul internațional a fost definit în funcție de efectele electrolitice ale curentului electric,care trecând printr-o soluție de azotat de argint timp de o secundă,depune la catod 0,001118 grame de argint. Amperul
Amper () [Corola-website/Science/303521_a_304850]
-
secțiune transversala circulară neglijabila și plasate în vid la distanță de un metru unul de celălalt, produce între aceste conductoare o forță egală cu 2×10 newton pe fiecare metru de lungime. Amperul electrolitic este definit pe baza legii electrolizei. Amperul internațional a fost definit în funcție de efectele electrolitice ale curentului electric,care trecând printr-o soluție de azotat de argint timp de o secundă,depune la catod 0,001118 grame de argint. Amperul internațional a fost înlocuit în anul 1948 cu
Amper () [Corola-website/Science/303521_a_304850]
-
Amperul electrolitic este definit pe baza legii electrolizei. Amperul internațional a fost definit în funcție de efectele electrolitice ale curentului electric,care trecând printr-o soluție de azotat de argint timp de o secundă,depune la catod 0,001118 grame de argint. Amperul internațional a fost înlocuit în anul 1948 cu amperul absolut(amperul electrodinamic). Amperul internațional este 0,99985 din amperul absolut. În raport cu mișcarea electronilor,un amper reprezintă un flux de aproximativ 6,241506×10 electroni. Ca mărime fundamentală, curentul electric nu
Amper () [Corola-website/Science/303521_a_304850]
-
internațional a fost definit în funcție de efectele electrolitice ale curentului electric,care trecând printr-o soluție de azotat de argint timp de o secundă,depune la catod 0,001118 grame de argint. Amperul internațional a fost înlocuit în anul 1948 cu amperul absolut(amperul electrodinamic). Amperul internațional este 0,99985 din amperul absolut. În raport cu mișcarea electronilor,un amper reprezintă un flux de aproximativ 6,241506×10 electroni. Ca mărime fundamentală, curentul electric nu se definește în raport cu alte mărimi. Curentul electric ca mărime
Amper () [Corola-website/Science/303521_a_304850]
-
fost definit în funcție de efectele electrolitice ale curentului electric,care trecând printr-o soluție de azotat de argint timp de o secundă,depune la catod 0,001118 grame de argint. Amperul internațional a fost înlocuit în anul 1948 cu amperul absolut(amperul electrodinamic). Amperul internațional este 0,99985 din amperul absolut. În raport cu mișcarea electronilor,un amper reprezintă un flux de aproximativ 6,241506×10 electroni. Ca mărime fundamentală, curentul electric nu se definește în raport cu alte mărimi. Curentul electric ca mărime fizică este
Amper () [Corola-website/Science/303521_a_304850]