281 matches
-
va avea de suferit ceea ce în vremea aceea se practica în mod curent: i se deschide cutia toracică, inima îi este extrasă pentru a fi încredințată unui lăcaș de veci separat și ajunge în capela Saint-Michel de Montaigne; trupul astfel amputat este adus în biserica Feuillants, din Bordeax unde îl așteaptă un mormânt comandat de văduvă. în anul următor, e transferat într-un sicriu, în biserica tocmai renovată. Treizeci și unu de ani mai târziu, inima fiicei sale LĂonore este depusă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pe ceilalți că „drama artistului” nu este o poză, ci însăși realitatea lui. Artistul și Moartea, piesă într-un act cu un antract, a fost scrisă în 1942 și publicată în unicul număr al revistei „Agora” (1947) într-o versiune amputată, probabil din lipsă de spațiu, modificările aparținând lui Dinu Pillat, Al. Vona și prințului Sașa Wolkonski. O versiune mai apropiată de original a fost publicată de Mircea Ivănescu, cu o notă editorială semnată de Alexandru George, în revista sibiană „Euphorion
IVANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287649_a_288978]
-
-se apologia marilor realizări și a victoriei definitive a socialismului. Trecutul era ocolit cu prudență. Doar bătrânii își mai aduceau aminte de el, dar nu prea aveau voie să-l evoce în public. Istoria României, pe undeva triumfalistă, pe undeva amputată, pe undeva trecută cu vederea, sărea voit peste contribuția marilor personalități ce au contribuit la modernizarea României, la făurirea României Mari. De aceea spuneam că autorul face un act de restabilire a adevărului, un act de dreptate înscriind în această
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93047]
-
Tradiția era mediul propice inițiativelor care individualizau virtuțile distincte ale creștinismului. Fără să fie un cult mort al morților, tradiția recunoaște importanța a tot ceea ce ne precedă și destinul recapitulativ pe care îl asumă memoria generațiilor viitoare. Tradiția amputatătc "Tradiția amputată" În contact cu umanul, tradiția nu este scutită de uzură. Uitarea sursei nevăzute din care izvorăște adevărul unitar al tradiției ecleziale a fost urmată de încrederea într-o filozofie a reprezentării. În artă, perspectiva inversă e uitată. În teologie, tăcerea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Păcatul turnătoriei 106 Mărturisirea publică 107 Epistola unui păstor 108 Capitolul II Eseuri critice Predania uitată 113 Momentul oportun 113 Critica din interior 115 Nunc pro tunc 116 Constituția hermeneutică a tradiției 118 Etica revoluționară 118 Tradiția gestantă 119 Tradiția amputată 120 Tradiția ca disertație 122 Utopie și kitsch 123 Necesitatea prejudecăților 125 Ergo 127 Cunoașterea de împrumut și oroarea de vid 128 Cunoașterea poetică 128 Vârsta etică 130 Multiplul 132 Seducția ambiguității 133 „Un singur lucru trebuiește” 134 Topologia centrului
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
toată lungimea sa, din creștetul capului până în vârful degetelor de la mâini și de la picioare. Chiar dacă nu vă puteți mișca o mână sau un picior sau dacă acestea lipsesc, liniile merg până la capătul mâinii sau al piciorului. La persoanele cu membre amputate, meridianele străbat corpul și se opresc acolo unde se termină membrul amputat. Punctele reflexe se află în terminațiile nervoase. S-ar putea să fie congestionate, dar există. Este important să ne privim corpul ca pe un adăpost temporar al sufletului
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
de la picioare. Chiar dacă nu vă puteți mișca o mână sau un picior sau dacă acestea lipsesc, liniile merg până la capătul mâinii sau al piciorului. La persoanele cu membre amputate, meridianele străbat corpul și se opresc acolo unde se termină membrul amputat. Punctele reflexe se află în terminațiile nervoase. S-ar putea să fie congestionate, dar există. Este important să ne privim corpul ca pe un adăpost temporar al sufletului nostru nemuritor, așa că încercați să descoperiți cine sunteți cu adevărat în sinea
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
lui este la fel de autentic ca oricare dintre cele pe care le poți întîlni pe pămînturile desțelenite din Vest. Dar, deși a rămas schilod pe viață, bietul vînător de balene nu se vaită, ci-și privește trist, cu ochii plecați, piciorul amputat. De-a lungul și de-a latul Pacificului, precum și la Nantucket, la New Bedford și la Sag Harbour, veți da peste nenumărate desene sugestive înfățișînd balene și scene de vînătoare, desene gravate chiar de vînători pe cîte un colț de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
unei părți a vieții mele” și povestește istoria dureroasă a refulării sale în cartea Vălul negru. Consecințele acestei refulări - despre care ea recunoaște că au fost „un anticorp pentru durere” - sunt multiple. După propriile-i spuse, se simte sărăcită și amputată, are senzația de a fi tăiată în două, de a fi otrăvită de o amărăciune ferecată sub lacăt, de a aluneca în prăpastia fără fund a tristeții. Ea resimte o disperare brută, este bântuită de angoasă și de un sentiment
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Valeriu Grișcă, medic, Sally Wood Lamont, oficial și Maria Milea, șef de misiune. În clasamentul pe națiuni, având drept criteriu medaliile, în primul rând cele de aur, România figurează pe locul 63-67, cu o medalie de argint, cucerită de ciclistul amputat Eduard Novak, situat pe locul secund în proba de contracronometru. Novak, un om de afaceri din Miercurea Ciuc, care a participat și alături de rutierii valizi, la Turul României, a mai reușit și 2 locuri 4 la Beijing. Comitetul Sportiv Olandez a
APARIȚIA ŞI EVOLUȚIA VOLEIULUI LA JOCURILE PARALIMPICE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Neluța Smîdu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_825]
-
recompun în fața oglinzii pe omul ce trebuia să redevin a doua zi dimineață. Suportam câteva secunde efortul, apoi mă întorceam la copilul ascuns în munții Caucazului. Într-o zi, acel refugiu și-a pierdut puterea. Un soldat cu ambele brațe amputate a fugit noaptea, a țâșnit în fața santinelei cu un strigăt de amenințare și a fost ucis de o rafală. Au preferat să vorbească despre un acces de nebunie, mai curând, decât despre o sinucidere. Seara, după o zi cu doi
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
cu pricina figura, inițial, și În Evanghelia după Marcu, dar, probabil din cauza unor conflicte interne, dictate și de viziunea machistă a apostolilor, el a fost eliminat. S-a păstrat, nu Întâmplător, numai la Ioan, dar și aici Într-o versiune amputată, care-i schimbă complet sensul. După Schaberg, episodul inițial ar fi fost „confecționat” plecând de la un model vetero-testamentar: urcarea la cer a lui Ilie sub privirile ucenicului său, Elisei (2Regi 2,1-18). Prin urmare, dacă Isus este „noul Ilie”, Maria
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Fac o remarcă în legătură cu boala diabet zaharat. Ca urmare a regimului alimentar bogat în proteine, și a tratamentului medicamentos, recomandat de medicina oficială, în prezent, unii bolnavi de diabet zaharat suferă cumplit și sfârșesc în chinuri groaznice: orbi, cu picioarele amputate, în căruciorul cu rotile. Am întâlnit un bărbat, diagnosticat cu diabet zaharat, care striga că nu mai poate suporta durerile din picioare și că refuză continuarea tratamentul cu insulină. Savantul român Mincu I. (citat de Grigore Mihăescu, 1994, (17)) arată
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
Dave, am făcut o călătorie prin Europa împreună într-o vară și am făcut o vizită la Lourdes. Nu cred c-am văzut-o vreodată mai fericită ca atunci când a hoinărit prin magazinele de suveniruri din Lourdes. Îi plăceau membrele amputate și paralitice care se înșirau pentru a fi înmuiate în apă sfințită. Îi plăceau colindele și procesiunile cu torțe. Dar ce o lovea cu adevărat erau gablonțurile, tricourile, scarandele. E păcat, mă gândesc deseori, că Marjorie nu s-a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
lui tata prins în acest sentiment ciudat am ucis o lacrimă am strigat și moartea s-a zgâit la mine ca la o pradă nici nu știu dacă sunt fericit sau trist știu doar că nu-mi aparțin am privirile amputate și oscilez între cer și o umbră leneșă aș putea să mă prefac într-un băiat care iubea sau într-o altă prezență în care numele nici că ar conta numai că între mine și cer există o legătură care
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
încât se întoarce la hotel. Dimineața, când coboară la masă, vede că Star se află deja în restaurant. S-a gândit atât de mult la ea, încât prezența ei îl șochează. O simte brutal de fizică, așa ca un organ amputat, sau ca o persoană foarte cunoscută. Stă lângă tatăl ei, care este absorbit în lectura ziarelor de dimineață. Îi întinde lui Jonathan obrazul, să i-l sărute. Așa cum se aștepta, Star a devenit o adevărată pariziancă, bea cafea dintr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
perfectei adaptări la mediul din jur, functiona statutul special? Pepiniera-model a subteranei, pregătită a-și desăvârși, treptat, organizarea sectară, potențialul de intervenție? Fotografului Octavian i s-ar fi potrivit, desigur. Dar celorlalți? Cum primesc și cum înțeleg comenzile-tip? Viata amputată păstrează resurse de ambiguitate? Executanți exemplari, concentrați doar spre obiectivul imediat, reduși la minimul operațional? Blindați în propria lor izolare, în care nu există devierea, ocolul, amânarea, nici glumele ștrengărești, nici bârfe și controverse, nici ezitările și dilemele? Doar bruschețea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ar înspăimânta mai puțin, te asigur. A găsit, genialul, soluția! A găsit subterfugiul, scumpul de el, potaia! Un potențial uriaș, care ar putea recrea lumea! Gândește-te, gândește-te la el și la noi toți. Și la ei, la bieții amputați, care ne reprezintă atât de bine. Ne parvin de la ei doar rare semne de urgență. Pot scoate din minți, profesore. Pot trezi la viață până și mințile noastre obosite de atâta somn, de atâta codificare și devieri și restrângere. Restrângerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
dorești să fii el, dar să rămâi tu. Și nici măcar nu bănuiești că Menadele Îi vor dărui ani grei de Închisoare, tortură, infirmitate, că după evadare va fi prins și ținut desculț, În carcera plină de apă Înghețată, piciorul cangrenat, amputat, fără anestezie... — ...Sfârșitul poveștii lui Anton este atât de trist, Încât n-are sens să vi-l povestesc Într-o asemenea seară festivă. L-am aflat În această călătorie de la fratele lui, Cristian Dobrotă. Dintre cei doi frați, Anton avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
priviri să se însănătoșească și să mă salveze, dar el zace inconștient pe bancheta din spate, iar scaunul șoferului nu mă așteaptă decât pe mine, ca un coșmar care mă însoțește și dincolo de somn, conduc o mașină cu multe membre amputate, dar, cu toate acestea, se mișcă, nu reușesc să opresc, mașinile din jurul meu răcnesc ca niște lei înfometați, tăindu-mi calea din toate părțile, nu am altă posibilitate decât să merg înainte, iar eu întreb cu voce strangulată, mai există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
răsturnate pe lângă ziduri, în cele mai bizare poziții. Abandonate. Unele, chiar dacă nu aveau articulații între braț și umăr, aveau în schimb articulații chiar la mijlocul antebrațului. Unora dintre ele partea articulată capătul brațului le lipsea cu desăvârșire, astfel că brațul părea amputat. Ciuntit. Iar în centrul secțiunii expuse privirii fără pic de decență se putea vedea nu osul, ci capătul unei tije de metal goală pe dinăuntru o țeavă. Îmi spui și mie ce-ți șoptește ghiocul? ... Pisica se încolăcise în jurul piciorului
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
universuri concentrice sunt în poezia lui Daniel Corbu: sinele (care se descoperă continuu, adâncindu-și datele intrinseci) și lumea din afara lui, cu fuga ei neobosită după orice (dragoste, glorie etc.), fără a găsi nimic altceva decât peticita speranță sau visul amputat, iar, la capăt, moartea, singura instituție care-mi impune respect, și care, față de apocalipsa de fiecare zi, sosește enervant de încet. Ipostaziind cei doi poli amintiți, poetul apelează, prin urmare, la elemente de estetică postmodernistă (ironie, autoironie, ludic, cotidianul ca
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
ei răvășită, de nerecunoscut, și ochii tulburi care fixau ceva fără încetare. Abia după un timp m-am întors să văd ce privea ea. Atunci m-am lămurit. În fața noastră era un deșert. Pădurea se termina brusc, ca un picior amputat, retezat de șacali. Și cât vedeai cu ochii se întindea un pustiu nesfârșit în care nu se zărea nici un arbust, nici o umbră. Doar galbenul ars și obositor al nisipului abrutizat de soare. Aproape mașinal, m-am aplecat, am luat un
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
capul tău -, ca și cum ar mai fi existat și alt tip de durere. O persoană putea suferi dureri persistente în orice organ extirpat - buze, nas, urechi și mai ales sâni. Un bărbat continua să aibă senzația de erecție în penisul său amputat. Un altul i-a spus lui Weber că se bucura acum de orgasme mult mai intense, care reverberau în piciorul lui tăiat. Apoi mai existau și războaiele de graniță, când hărțile cerebrale ale organului amputat invadau hărțile vecine. Undeva - doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de erecție în penisul său amputat. Un altul i-a spus lui Weber că se bucura acum de orgasme mult mai intense, care reverberau în piciorul lui tăiat. Apoi mai existau și războaiele de graniță, când hărțile cerebrale ale organului amputat invadau hărțile vecine. Undeva - doar Dumnezeu mai știa în care carte - Weber povestise cum descoperise o mână în mare parte nevătămată și sensibilă înflorind pe fața lui Lionel D., un pacient care suferise o amputație. Dacă era atins pe pomeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]