119 matches
-
urgente sau forță majoră. Articolul 5 1. Guvernul Republicii Socialiste România și guvernul Canadei recunosc că statele în ale căror rîuri se reproduc specii anadrome au un interes major și poartă răspunderea principala pentru aceste specii și convin că speciile anadrome nu ar trebui să fie pescuite în zonele care se întind dincolo de limitele jurisdicției naționale de pescuit. Ele vor continua să lucreze concentrat la încheierea aranjamentelor multilaterale permanente care reflectă această poziție. 2. Conform paragrafului 1, guvernul Republicii Socialiste România
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128864_a_130193]
-
continua să lucreze concentrat la încheierea aranjamentelor multilaterale permanente care reflectă această poziție. 2. Conform paragrafului 1, guvernul Republicii Socialiste România va adopta măsuri pentru a face astfel încît navele și persoanele aflate sub jurisdicția să să evite capturarea speciilor anadrome care se reproduc în apele canadiene. Articolul 6 1. Guvernul Republicii Socialiste România va adopta măsuri pentru a face astfel încît navele sale să se conformeze prevederilor prezentului acord, precum și măsurilor care vor fi adoptate pe masura necesităților de către cele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128864_a_130193]
-
populațiilor suedeze) ACIPENSERIFORMES Acipenseridae *Acipenser naccarii *Acipenser sturio CLUPEIFORMES Clupeidae Alosa spp. (V) SALMONIFORMES Salmonidae Hucho hucho (populațiile naturale) (V) Salmo marmoradus (o) Salmo macrostigma (o) Salmo salar (numai în ape dulci) (V) (cu exceptia populațiilor finlandeze) Coregonidae *Coregonus oxyrhynchus (populații anadrome în anumite sectoare ale Mării Nordului) CYPRINIFORMES Cyprinidae Alburnus albidus (o) (Alburnus vulturius) Anaecypris hispanica Asipus asipus (o) (cu exceptia populațiilor finlandeze) Barbus comiza (V) Barbus meridionalis (V) Barbus plebejus (V) Chondrostoma genei (o) Chondrostoma lusitanicum (o) Chondrostoma polylepis (o) (inclusiv C.
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
fluviile europene, iar pentru reproducere migrează în vestul Oceanului Atlantic, în Marea Sargaselor. Peștii catadromi sunt adaptați variațiilor salinității apei, fiind animale eurihaline. Acest mod de reproducere este rezultatul unui îndelung proces de evoluție și de adaptare. Spre deosebire de peștii catadromi, peștii anadromi trăiesc în mare, dar pentru reproducere urcă în apele dulci.
Catadrom () [Corola-website/Science/330461_a_331790]
-
apendice pilorice numeroase (între 17 și 210). Oviductele rudimentare sau lipsesc, astfel încât ovulele cad în cavitatea abdominală, de unde sunt eliminate prin oviducte scurte sau prin porul genital. le sunt răspândite în apele reci din emisfera nordică. Unele specii sunt marine anadrome, ca somonul, iar altele sunt adaptate definitiv în apele dulci, ca păstrăvii. Salmonidele sunt în majoritate pești migratori, care cresc și se maturează în mări, iar pentru reproducere pătrund în apele dulci. Unele specii se hrănesc cu plancton și nevertebrate
Salmonide () [Corola-website/Science/332013_a_333342]
-
iar înotătoarea caudala cu marginea concavă. Coloritul corpului este albastru cenușiu, cu mici puncte sau steluțe negre, iar abdomenul argintiu. Puietul are un colorit cenușiu-verzui, cu puncte negre pe spate. Pe laturi au 8-12 pete transversale negre. Este un pește anadrom (potamotoc) care trăiește în mare, dar pentru reproducere urcă în apele dulci. Trăiește pe coastele nord-americane și europene ale Oceanului Atlantic, în Oceanul Înghețat de Nord, în Marea Nordului, în Marea Albă, în Marea Baltică și în canalul Mânecii, dar nu și în
Somon () [Corola-website/Science/314286_a_315615]
-
l (Acipenser gueldenstaedtii) este un pește marin, bentonic, potamotoc (= anadrom), din familia acipenseride (Acipenseridae) care trăiește în Marea Neagră și Marea Caspică și migrează, pentru reproducere în fluviile care se varsă în ele: din Marea Caspică migrează în Volga, Ural, Cura; din Marea Azov - în Don; din Marea Neagră - în Rion, Nipru
Nisetru () [Corola-website/Science/319331_a_320660]
-
ul sau babușca de mare, babușca pontică, ocheană mare ("Rutilus frisii") este un pește anadrom bentopelagic dulcicol-salmastricol din familia ciprinidelor, răspândit în afluenții de nord și de răsărit ai Mării Negre și Mării Azov (Nistru, Bug, Nipru, Don, Doneț). Sunt descrise 2 subspecii "Rutilus frisii frisii" (bazinul Mării Negre și Azov) și "Rutilus frisii kutum" (bazinul Mării
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
În sectorul de mijloc al Nistrului are populații sedentare. Este un pește bentopelagic dulcicol și salmastricol. Trăiește în cursurile inferioare ale râurilor mari, lacuri și lagunele de coastă, estuare și apele marine salmastre. Tolerează concentrații saline peste 12‰. Există populații anadrome și populații izolate în apele interioare. Populațiile anadrome locuiesc în mod constant în mare sau în apele salmastre și se deplasează în apele dulci din râuri numai pentru reproducere. Înainte de construirea barajelor mari de pe marile râuri din bazinul Mării Negre, populațiile
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
sedentare. Este un pește bentopelagic dulcicol și salmastricol. Trăiește în cursurile inferioare ale râurilor mari, lacuri și lagunele de coastă, estuare și apele marine salmastre. Tolerează concentrații saline peste 12‰. Există populații anadrome și populații izolate în apele interioare. Populațiile anadrome locuiesc în mod constant în mare sau în apele salmastre și se deplasează în apele dulci din râuri numai pentru reproducere. Înainte de construirea barajelor mari de pe marile râuri din bazinul Mării Negre, populațiile anadrome formau bancuri imense și se urcau în
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
și populații izolate în apele interioare. Populațiile anadrome locuiesc în mod constant în mare sau în apele salmastre și se deplasează în apele dulci din râuri numai pentru reproducere. Înainte de construirea barajelor mari de pe marile râuri din bazinul Mării Negre, populațiile anadrome formau bancuri imense și se urcau în sus pe râuri sute de kilometri pentru a ajunge la locurile de reproducere. În prezent, ascensiunile peștilor pe râuri sunt mult mai scurte și bancurile sunt mult mai mici. Migrarea populațiilor anadrome în
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
populațiile anadrome formau bancuri imense și se urcau în sus pe râuri sute de kilometri pentru a ajunge la locurile de reproducere. În prezent, ascensiunile peștilor pe râuri sunt mult mai scurte și bancurile sunt mult mai mici. Migrarea populațiilor anadrome în apele dulci începe toamna, se oprește atunci când râurile îngheață și se reia primăvară. După reproducere coboară în apele salmastre pentru a se hrăni. Unele populații care au parcurs un drum lung pe râuri pot petrece toată iarna în apele
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
ul (Huso huso) este un pește marin bentonic, anadrom, din familia acipenseridelor ("Acipenseridae"), care trăiește în Marea Neagră, Marea Adriatică și Marea Caspică și migrează în fluviile tributare pentru reproducere. Este cel mai mare dintre sturionii noștri, putând trece de 5 m lungime iar ca greutate ajunge la 2.000 kg
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
marine și salmastre. Apele salmastre litorale (în România complexul Razelm-Sinoe, melelele de la gurile Dunării) sunt populate de specii eurihaline, fie dulcicole, fie marine, precum și de specii migratoare. Speciile migratoare (peștii diadromi) întreprind migrațiuni periodice din mare în apele dulci (pești anadromi) și invers (pești catadromi). Pe litoralul românesc al Mării Negre au fost identificate 131 specii de pești (fauna piscicolă de la litoralul românesc cuprinde, potențial, peste 140 de specii și subspecii ), pe litoralul bulgăresc 187, turcesc 167, ucrainean 155, rusesc 112 și
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
este un gen de pești anadromi sau dulcicoli de talia mare sau foarte mare, din familia acipenseride ("idae") răspândiți în regiunea holarctică și Asia estică. Au corpul alungit, gros în partea anterioară, comprimat lateral în cea posterioară. Solzi ganoizi există numai în regiunea caudală, în rest
Acipenser () [Corola-website/Science/332422_a_333751]
-
Sabița (Pelecus cultratus) este un pește pelagic anadrom dulcicol sau salmastricol cu o lungime de 25-35 cm (maximal 60 cm) și o greutatea de 300-400 g (maximal 2 kg) din familia ciprinidelor, din apele mari curgătoare de șes (mai ales cursurile inferioare ale fluviilor) sau stătătoare (limanuri salmastre
Sabiță () [Corola-website/Science/331518_a_332847]
-
ul (Acipenser sturio) este un pește marin, bentonic, anadrom, din familia acipenseride (Acipenseridae), amenințat cu dispariția, care era răspândit pe litoralul atlantic al Europei până în Norvegia, mările Baltică, Nordului, Mediterană, Adriatică și Neagră. Urca pe fluvii pe distanțe lungi. Astăzi, această specie trăiește doar în râul Garonne (Franța). În
Șip () [Corola-website/Science/332434_a_333763]
-
unul superior mai mare și altul inferior mai mic. Spatele galben-cafeniu, uneori cu marmorații verzui, abdomenul alb sau gălbui, flancurile albe, uneori argintii. Hrana în Marea Neagră consta mai ales din hamsii ("Engraulis"), în alte mări din nevertebrate bentonice. Specie migratoare anadromă, petrece cea mai mare partea a vieții în mare. Urcă pe fluvii în lunile aprilie-mai, pentru a-și depune icrele în locurile cu curent puternic, pe fund de pietriș. O femelă depune 800 000—2 400 000 de boabe de
Șip () [Corola-website/Science/332434_a_333763]
-
exemplare, negru-cenușiu, la altele verde murdar până la închis și abdomenul alb-murdar. Nisetrul este întâlnit în bazinul Mării Negre, deci și în apele noastre. Adulții trăiesc în mare, la 60-70 m adâncime, în tovărășia calcanului și vulpii de mare. Ca pește migrator anadrom, primăvara, în lunile aprilie-mai urcă în susul Dunării, pentru reproducere, până la Porțile de Fier, depunând icrele în tot cursul fluviului, în locuri adânci, cu fund pietros și nisipos (mai-iunie); către toamnă, cea mai mare parte dintre adulți și tineri se întorc
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]