1,883 matches
-
aceste poziții, dar acestea sunt cu siguranță contururile sale cele mai comune și cele mai marcante. Analitica, în ciuda unității structurii sale fundamentale (elementul logic ce întemeiază și explică fenomenul), se diversifică în funcție de experiențele cărora le este aplicată. Spre exemplu, în analitica existențială, fenomenul considerat este scurgerea existenței noastre, perceperea trăirii, faptul de a fi în lume. Fiecare are un univers ce poate fi studiat, mărturisit, exprimat în diferite moduri. Dar, dincolo de orice colorare subiectivă a acestei lumi interioare, se poate, supunând
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
individuale; în fața destinului morții, în fața finitudinii ineluctabile, existența se arată în toată autenticitatea sa și astfel reușim să distingem, incontestabil, ceea ce în ea este esențial și ceea ce este neesențial. De asemenea, fenomenul expresiei lingvistice în complexitatea sa, devenind obiect al analiticii, dă naștere analiticii limbajului. Și în acest caz este vorba despre supunerea limbajului unei considerații ce separă în acest fenomen esențialul structurii sale logice, univoce, riguroase, de echivocurile și ambiguitățile limbajului comun, încărcat de motivații pragmatice sau ale limbajului mitic
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
morții, în fața finitudinii ineluctabile, existența se arată în toată autenticitatea sa și astfel reușim să distingem, incontestabil, ceea ce în ea este esențial și ceea ce este neesențial. De asemenea, fenomenul expresiei lingvistice în complexitatea sa, devenind obiect al analiticii, dă naștere analiticii limbajului. Și în acest caz este vorba despre supunerea limbajului unei considerații ce separă în acest fenomen esențialul structurii sale logice, univoce, riguroase, de echivocurile și ambiguitățile limbajului comun, încărcat de motivații pragmatice sau ale limbajului mitic în care este
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
unei considerații ce separă în acest fenomen esențialul structurii sale logice, univoce, riguroase, de echivocurile și ambiguitățile limbajului comun, încărcat de motivații pragmatice sau ale limbajului mitic în care este exprimat ceea ce, din punct de vedere științific, nu este corect. Analitica limbajului prezintă o gamă de poziții ce pleacă de la «Cercul din Viena» și ajunge până la «Școala din Oxford» asupra cărora nu este cazul să ne oprim aici. Ele se deosebesc prin diferitele considerații pe care le susțin cu privire la limbajul comun
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
unei pluralități de limbaje (limbajul moral, limbajul juridic, limbajul religios etc.) pe lângă limbajul științific. Este vorba și de privilegierea, sau mai puțin, a formalizării totale a mijloacelor expresive, sau de îndreptarea atenției spre formarea lor (considerarea originii și formării limbajului). Analitica limbajului, în sens amplu, poate să fie considerată însăși psihanaliza, care, în fond, este analitica exercitată asupra povestirii retrospective pe care pacientul o face despre propria trăire. Aici analitica se prezintă ca terapie, ca eliberare prin intermediul explicării. În acest context
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
vorba și de privilegierea, sau mai puțin, a formalizării totale a mijloacelor expresive, sau de îndreptarea atenției spre formarea lor (considerarea originii și formării limbajului). Analitica limbajului, în sens amplu, poate să fie considerată însăși psihanaliza, care, în fond, este analitica exercitată asupra povestirii retrospective pe care pacientul o face despre propria trăire. Aici analitica se prezintă ca terapie, ca eliberare prin intermediul explicării. În acest context conflictele morale sunt sustrase acțiunii voinței orientată spre disciplinarea pasiunii, fiind clarificate în lumina înțelegerii
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
de îndreptarea atenției spre formarea lor (considerarea originii și formării limbajului). Analitica limbajului, în sens amplu, poate să fie considerată însăși psihanaliza, care, în fond, este analitica exercitată asupra povestirii retrospective pe care pacientul o face despre propria trăire. Aici analitica se prezintă ca terapie, ca eliberare prin intermediul explicării. În acest context conflictele morale sunt sustrase acțiunii voinței orientată spre disciplinarea pasiunii, fiind clarificate în lumina înțelegerii raționale. Este o formă reînnoită de spinozism moral, finalizat prin cunoaștere. Tot de analitică
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
analitica se prezintă ca terapie, ca eliberare prin intermediul explicării. În acest context conflictele morale sunt sustrase acțiunii voinței orientată spre disciplinarea pasiunii, fiind clarificate în lumina înțelegerii raționale. Este o formă reînnoită de spinozism moral, finalizat prin cunoaștere. Tot de analitică este legat și structuralismul. Structura nu este altceva decât dispunerea raporturilor analitice; este o totalitate articulată după anumite linii conectate organic, a căror dinamică este anticipată și constantă și de la care fiecare fenomen își primește valoarea. Primatul structurii comportă considerarea
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
valoarea. Primatul structurii comportă considerarea fenomenelor vieții conștiente și ale activităților culturale evoluate (cu caracter dialectic) ca fenomene secundare. Strict vorbind, antropologia structurală conduce spre reducerea umanului la impersonalitate și, în caz extrem, la mecanismul analitic al structurii. Formele de analitică în care se articulează o bună parte a gândirii contemporane și despre care am făcut doar câteva exemplificări mai semnificative, trimit la o considerare fenomenologică a realității ca și condiție comună a lor. Fenomenologia este baza folosirii metodologice a analiticii
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
analitică în care se articulează o bună parte a gândirii contemporane și despre care am făcut doar câteva exemplificări mai semnificative, trimit la o considerare fenomenologică a realității ca și condiție comună a lor. Fenomenologia este baza folosirii metodologice a analiticii. Aceasta din urmă, de fapt, se poate organiza orizontal, poate clarifica conexiunile și evidenția raporturile doar dacă contextul la care se referă este oferit de prezența fenomenului pur, adică dacă într-un atare context s-a îndepărtat orice temei metafizic
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
captarea fenomenului în manifestarea sa cea mai autentică, ce se lasă observată doar după parcurgerea exercițiului reductiv. Cercetarea fenomenologică, în ciuda metodei sale riguroase, nu scapă de o ambiguitate, după părerea noastră, salutară: pe de o parte este baza neutră a analiticii, pe de alta oferă o complexitate de date care cer să fie interpretate. Hermeneutica, filosofia interpretării, este o cale ulterioară a gândirii contemporane, o cale care, într-un fel, poate repropune exigențele unei viziuni neștiințifice, și deci unidimensionale, a lumii
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
de ambiguu pe atât de liber de orice fundament și abandonat faptului pur de a fi prezent, și care cere să fie interpretat. Prin această instanță hermeneutică, filosofia, în sensul tare, va putea probabil să se reîntoarcă la viață, iar analitica însăși ar putea să se deschidă referințelor dialectice. Ar putea deveni, după o expresie frumoasă a lui Paul Ricoeur, o «analitică în ascultare». Funcția maieutică a răspunsului Am putut constata că a filosofa comportă a interoga, a investiga, a cerceta
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
experiența religioasă, ne oferă o fisură în contextul conștiinței umane, în scenariul activității noastre reflexive, ce nu constituie doar o pagină interesantă de antropologie culturală, ci face să se ivească noi probleme speculative. Faptul că formele clasice ale reflecției filosofice, analitica și dialectica, pot să dea viață, conform folosirii lor, pe de o parte, sistemelor metafizice închise (cu structură completă), pe de alta, metodologiilor care organizează date diferite între ele, explicându-le inteligibilitatea, relevă complexitatea și ductilitatea contextului. Însăși opoziția dintre
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
tehnice, ci eterogenitatea factorilor ce trebuie să fie recompuși într-un nucleu coerent și clar. O experiență de viață, un eveniment al existenței, o prezență de conotații negative, o lipsă de logică a unui comportament pot fi unite într-o analitică pozitivă ce reclamă o omogenitate a termenilor? Apoi, cum pot fi acestea cunoscute, înțelese, funcționale într-un context general și totodată atât de precis încât să fie valabile pentru fiecare persoană? Își fac din nou apariția cele trei întrebări kantiene
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
problemei, iar creștinismul este redus la lupta de eliberare politică. Și în acest caz, orice transcendență este epuizată în sfera temporală și în absolutizarea experienței istorice. În locul triadei dialectice se propune mobilitatea flexibilă a realității concrete, și se apelează la analitică pentru a-i clarifica conținuturile, rămânând totuși constantă transcrierea completă a adevărurilor creștine în sfera imanenței, și transpunerii urmărilor lor în sfera obiectivității etico-politice. Filosofia creștină «in dürftiger Zeit» Studierea filosofiei creștine se poate îmbogăți astăzi cu anumite considerații ulterioare
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
situația de prezent și perspectivă a fenomenului general de criză macroeconomică - fenomen ce, din partea sistemului administrației macroeconomice, impune o abordare corespunzătoare în direcția implementării unor programe viabile, respectiv fiind vorba de sustenabilitate macroeconomică; cu alte cuvinte se propune identificarea, pe cale analitică, a unor elemente de strategie și acestea, la rândul lor, făcând parte din domeniul de acțiune al politicii monetare. Astfel, se propune următoarea abordare: obiectivul prioritar pentru Romania este sustenabilitatea economică. Având în vedere criteriile de convergență nominală și reală
Evaluarea politicii monetare din perspectiva atingerii obiectivelor de convergenţă nominală şi reală. Aspecte specifice crizei financiar - economice actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Silviu șeitan, Alin Marius Andrieş, Mircea Asandului, Angela Roxana Calistru, Dan Marius Voicilaş, Ion David, Diana Viorica Lupu, Andra Lavinia Nichitean, Alina Picu, Tudor Alexandru Ganea () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2360]
-
m x n), unde m reprezintă numărul de articulații iar n reprezintă dimensiunea vectorului element efector. Prin inversarea relației (21) se obține: . (2.24) Rezolvarea unei astfel de ecuații se poate face pe cale numerică, prin interații succesive [107] sau pe cale analitică [50], utilizând fie o metodă algebrică, fie o metodă geometrică. Dintre metodele algebrice, două sunt folosite în aplicații, funcție de gradul de dificultate a ecuațiilor. Astfel, pentru modelele structurale suficient de simple se poate folosi metoda algebrică de reducere la un
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
din date experimentale care apoximează, estimează anumiți parametrii dinamici. Metodele de modelare analitică care sunt folosite în mecanica „clasică“ se bazează pe următoarele ecuații: ecuațiile corespunzătoare teoremei torsorului impulsului, ecuațiile de echilibru dinamic ale lui d’Alembert și ecuațiile mecanicii analitice (ecuațiile lui Lagrange, ecuțiile lui Hamilton). Aceste ecuații au, la rândul lor, la bază, teoremele fundamentale ale dinamicii sistemelor de corpuri solide, cu legături, aceste teoreme fiind: teorema impulsului, teorema momentului cinetic, teorema torsorului impulsului și teorema energiei. Kuo, în
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
calculator care să ofere simulări cât mai bune; -sinteza măsurătorilor experimentale, efectuate cu multiple echipamente tehnice, de o foarte ridicată precizie, în vederea obținerii analizelor predictive, care să ofere medicului sau antrenorului informațiile necesare luării unei decizii corecte; -dezvoltarea unor modele analitice active; -dezvoltarea programelor specializate de reconstrucție în 3D a sistemelor anatomice, pe baza investigațiilor CT sau MRI, pentru a putea efectua analize individualizate și a proiecta, în timp real, sistemele tehnice necesare reconstrucțiilor osoase; - evaluarea aspectelor biomecanice ale tendoanelor și
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
să ofere simulări biomecanice cât mai precise; -sinteza măsurătorilor experimentale, efectuate cu multiple echipamente tehnice, de o foarte ridicată precizie, în vederea obținerii analizelor predictive, care să ofere medicului sau antrenorului informațiile necesare luării unei decizii corecte; -dezvoltarea unor modele biomecanice analitice corespunzătoare mișcărilor active articulare; -dezvoltarea programelor specializate de reconstrucție în 3D a sistemelor anatomice, pe baza investigațiilor CT (computer tomograf) sau MRI (imagistică prin rezonanță magnetică), pentru a putea efectua analize individualizate și a proiecta, în timp real, sistemele tehnice
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
s-a bucurat întotdeauna în rândul fenomenologilor de strictă filiație husserliană de o recepție foarte generoasă 4. Lucrările sale de tinerețe au ajuns să fie privite, adeseori, cu suspiciune, datorită curajul ultimelor mărturisiri religioase ale filozofului. În raport strict cu analitica fenomenologică contemporană, care înseamnă frecvent un simplu colportaj de idei primite de-a gata ori niște permutări de indici bibliografici, cărțile lui Henry debordează orice limite și rivalizează nietzschean cu excentricitatea marilor uitați ai istoriei gândirii europene (e.g. Maine de
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
îi permite lui Michel Henry (pe urmele lui Heidegger, poate, dar cu alte consecințe) să discute radicala diferență între conceptul grecesc și viziunea biblică asupra logos-ului. Henry identifică o disjuncție ce vine să acopere conflictul tacit dintre fenomenologia lumii, analitica Dasein-ului și, respectiv, fenomenologia Vieții („întru El era viață”, In. 1,4) care trimite automat la „fenomenologia lui Hristos”1. Aceeași Evanghelie îi consemnează o mărturie fundamentală: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața”. Este ceea ce atrage atenția, fie și unui
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Verificarea și validarea unui model elaborat pentru a fi utilizat în ADS se fac utilizând serii de date statistice și tehnicile de simulare. Pe această bază, prin analiza de tip input-output, pot fi validate atât modelele conceptuale, cât și cele analitice. Validarea este însoțită și de o eventuală simplificare a modelului prin renunțarea la alternativele dominate și la cele irelevante în raport cu scopul analizei. Deoarece implementarea alternativelor are loc în viitor, într-un moment post-ADS, este necesară predicția consecințelor acestora în contextul
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
percepției / 64 3.2.1.4. Teste de reprezentare spațială / 65 3.2.1.5. Testarea memoriei / 66 3.2.1.6. Testarea calităților funcției verbale / 67 3.2.2. Probe pentru investigarea personalității / 68 3.2.2.1. Tehnicile analitice / 68 3.2.2.2. Chestionarele / 70 3.2.2.3. Testele proiective / 73 Capitolul 4. Elemente de semiologie psihiatrică / 81 4.1. Semiologia proceselor cognitive / 81 4.1.1. Percepția și tulburările ei / 81 4.1.1.1. Tulburări
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
urmărește să se confirme importanța sociologiei culturii, care cu greu își găsește loc în universitățile franceze, și să se afirme deplina legitimitate a acestei abordări. Acest aspect constituie resortul și firul conducător al lucrării, care se prelungește în două direcții: analitică, prin care se distinge sociologia dintre celelalte științe umane; ea nu dezvoltă același discurs despre cultură, nu folosește aceleași noțiuni, nici aceleași metode de investigație și de demonstrație; sintetică, urmărind să (re)găsească cel mai mic numitor comun al diferitelor
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]