164 matches
-
intensionale se bazează pe teoriile naturale ale acțiunilor umane: Agent, Pacient, Instrument, Beneficiar. Levin și Rappaport Hovav (2005: 48) resping ideea că aceste roluri tematice sunt neanalizabile, dar păstrează ideea că sunt potrivite pentru reprezentarea semantică lexicală și, chiar dacă sunt analizabile, sunt definite printr-un set de proprietăți necesare și suficiente. Alte soluții − sintetizate de Levin și Rappaport Hovav (2005: 51−52) − sunt (A) rolurile semantice generalizate 61 (engl. Generalized Semantic Roles − Van Valin 1990) și (B) descompunerea predicatelor. (A) În
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
din Longobardi (1983)7, Couquaux (1981)8, Burzio (1986), Moro (19889, 199110), Rouveret ajunge la concluzia că a fi poate fi caracterizat ca verb inacuzativ, centru al unui domeniu lexical VP, care selectează o propoziție redusă (engl. small clause), propoziție analizabilă ca o structură subiect-predicat. În unele studii s-a pus nu numai problema unificării analizei pentru aparițiile verbului a fi existențial și locativ, ci și a unificării interpretării pentru toate aparițiile sale, inclusiv ca auxiliar, soluțiile fiind diferite. Abeillé și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
la teoreticienii lui "în" și computation la mecaniciști. Von Foerster ia computation în sensul de, a gîndi cu a contempla sau a medita. Această accepție include și depășește mecanismul pas cu pas îndrăgit de Simon. A-l cunoaște nu este analizabil pe bucăți. A cunoaște se bazează pe o întoarcere neîncetată a gîndirii la gîndirea prin care se definește... a cunoaște. 3. Tabloul metaforei organistice A) Realitatea obiectivă nu mai este tratată ca un obiect. Ea cedează în fața unei realități pe
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
subiecte. Acțiuni individuale În cele din urmă chiar dacă activitățile și atitudinile care intră în sfera participării politice pot să influențeze fenomenele de politizare și de solidaritate individuală sau colectivă, de identificare și identitate de grup, participarea politică este mai ușor analizabilă și analizată sub formă de activități și atitudini, stimuli și resurse care se referă la individ luat separat. Va fi apoi necesar și util să specificăm care sînt izvoarele acelor activități și atitudini, motivațiile, obiectivele și consecințele, referindu-ne și
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Din orgoliu și vanitate, Mussolini însuși a adoptat definiția, pentru a da impresia capacității sale de a construi un regim politic nou și puternic. Fascismul nu a reușit, totuși, niciodată să devină cu adevărat totalitar și este mult mai corect analizabil ca autoritarism. Războiul rece nu are nimic de-a face cu includerea absolut indispensabilă și adecvată a nazismului între regimurile totalitare. Această includere semnalează faptul că fenomenul precedă întrucîtva războiul rece și nu este deloc legat de el [Neumann 1942
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
profesională, înțeleasă nu ca o cucerire a puterii, ci ca parcurs și oportunitate de a mă realiza pe mine însumi, aspirațiile mele, în muncă. Asta înseamnă să studiezi, să faci cercetare și, bineînțeles, este nevoie să și câștigi. Cum e analizabilă în termeni de gen experiența mea profesională? O nouă experiență, înconjurată în mare măsură de femei. E un fapt normal, considerând interesele mele de studiu și profesionale, cu privire la sociologie, educație, consiliere, studiile de gen, domenii în mare parte feminine, astfel încât
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
specifice, operaționalizabile în sensul individualizării depline a activității de instruire); - competența științifică., dependentă prin resursele de adaptare ale „actorilor educației” la cerințele comunității educative naționale, teritoriale, locale, aflate în permanentă mișcare. Evoluția aptitudinii pedagogice depinde de un ansamblu de împrejurări analizabile cu ajutorul unui model cu valoare metodologică ridicată. Un asemenea model este activat în literatura de specialitate prin „teoria factorului prim” care vizează capacitatea definitorie pentru structura funcțională a aptitudinii pedagogice. Evoluția aptitudinii pedagogice depinde astfel de calitatea capacității de comunicare
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
de-ar fi murit, dar nu putea fi supărat pe el.” (M. Eminescu) e. verbele a căror limită este implicită în interpretarea semantică a acțiunii pe care o exprimă, verbe al căror conținut semantic este foarte complex și, în consecință, „analizabil” în elementele sale componente: - exprimă un proces de devenire: a încărunți (a deveni cărunt), a înmărmuri (a deveni/ca/ de marmură), a cheli (a deveni chel) etc. „Norii cerului înmărmuriră și se făcură palat sur și frumos.” (M. Eminescu) - exprimă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Jakobson a denunțat răspicat această limitare abuzivă: Insistența cu care poetica este ținută la distanță de lingvistică nu se justifică decît atunci cînd domeniul lingvisticii este restrîns, de pildă atunci cînd unii lingviști văd în frază cea mai înaltă construcție analizabilă, sau cînd sfera lingvisticii este limitată numai la gramatică sau la problemele nesemantice de formă externă [...]. (1963: 212-213) R. Jakobson ținea destul de mult la această idee și la programul de lucru pe care aceasta o implică, din moment ce a revenit asupra
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
20-21). Această poziție este prelungită în aceeași măsură de către un filosof specialist în argumentare, M. Meyer, și de către un teoretician al literaturii, T. Pavel. Primul definește textul ca pe un tot: "și nu o simplă ordonare de propoziții independente (și analizabile ca atare) care ar fi fost puse cap la cap", și adaugă: "sensul unui text se determină din componentele sale, dar nu se reduce la ele" (Meyer 1986: 252). Dialectica relațiilor dintre întreg și părți este perfect rezumată de către Pavel
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
decuparea în diferite paragrafe; acestea sunt "macropropozițiile". Dar ele se descompun în propoziții elementare, "micropropozițiile". Astfel, în diverse tipuri de secvențe, există un nivel intermediar între secvență și propoziție, nivelul macropropozițiilor care, în funcție de tipurile de secvențe avute în vedere, sunt analizabile în diferite unități: o conversație nu se poate decupa la fel ca o povestire. Dacă o secvență se analizează pe două niveluri, aceasta se datorează faptului că ea nu este o simplă succesiune de fraze, ci o unitate globală. Cu
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de pe, de la, despre, înspre), conjuncții (ca să, deoarece, fiindcă), interjecții (tic-tac, haida-de, behehe). În ceea ce privește posibilitatea identificării, de către vorbitorul comun (nespecialist) de limbă română, a elementelor lor componente, cuvintele compuse se diferențiază (după Zugun, 2000, pp. 132-133) în următoarele subclase: * cuvinte compuse analizabile (cu toate componentele recognoscibile): Ștefan cel Mare, Făt-Frumos, binemeritat, de la, înspre etc.; * cuvinte compuse semianalizabile (cu o singură componentă ușor de reperat): cineva (< cine vrea), undeva (< unde vrea) etc.; * cuvinte compuse neanalizabile (ale căror componente nu sunt identificabile, în limba
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
denumirilor lor întregi. Dimpotrivă, nevoia de concizie în scris și chiar în vorbire face ca, odată stabilite, unele nume întregi de instituții, întreprinderi, organizații, produse etc. să fie însoțite aproape automat de o variantă scurtă, acceptată spontan și, de regulă, analizabilă prin deducție 40. Multe cuvinte scurtate sunt inventate anume, prin fantezia și ingeniozitatea creatorilor lor, pentru a se impune de la bun început ca denumiri convenționale oficiale. Unele nici măcar nu reflectă toate elementele formale ale sintagmei complexe al cărei înțeles îl
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
o creație artificială din inițiale, (secvențe de) cuvinte și litere suplimentare, puse una lângă alta într-o ordine contrară regulilor obișnuite (ROMAGROMEX < Rom[ânia] + (produse) agr[icole] (+ -o+ -m-) + ex[port]), astfel încât, cu timpul, însăși noua formație poate deveni greu analizabilă chiar și pentru specialiști: rom. aragaz, de exemplu, este explicat din A[sociația] R[omâno-]A[mericană] + gaz (FCLR I, p. 153), din A[sociația] R[omâno-]A[mericană pentru] Gaz (DAS) sau din A[stra] R[omână] + gaz (DLRM
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
E]lisa[beth]; Resi < [The]resi[a]. În unele exemple, aplicându-se aceste procedee de trunchiere, se reține și desinența de plural a cuvântului de bază: engl. jams < [pi]jam[a]s; pants < pant[aloon]s. 5.2. Trunchierea compuselor analizabile și a sintagmelor stabile se produce prin segmentarea elementelor lor componente într-un alt loc decât la contactul dintre acestea, urmată de fuzionarea secvențelor menținute. Întrucât noile formații au o mai mare inteligibilitate decât siglele, acest procedeu este preferat în
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
se plasează într-o zonă intermediară, situată la limita dintre cele două categorii" (p. 9). La fel de complicată este adesea și delimitarea compuselor de grupurile sintactice stabile, inclusiv de locuțiuni, de vreme ce în majoritatea cazurilor structura lor (inclusiv topica) este identică (fiind analizabilă tot într-un cap și unul sau mai mulți modificatori), iar semantismul lor este la fel de unitar. Nici măcar aplicarea concomitentă a mai multor criterii, referitoare la comportamentul sintactic, la gradul de unitate morfologică și de unitate din punct de vedere semantic
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sinteză, în funcție de care distinge limbi izolante (limbi lipsite de morfologie, numite și monosilabice sau amorfe, în care fiecare cuvînt este echivalentul unui singur morfem), limbi aglutinante (limbi care utilizează afixe gramaticale cu poziție fixă în cuvînt și cu sens unic, analizabil separat), limbi fuzionante (limbi flexionare care utilizează și ele afixe gramaticale, dar un același afix are mai multe valori, fapt ce face dificilă segmentarea afixelor) și limbi simbolizante (limbi care, pe lîngă afixe, folosesc o serie de alternante fonetice, deplasări
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
T′ = P Textul de teatru este „perforat” („troué”) prin intervenția practicienilor, iar T′ se înscrie în perforațiile lui T („troués textuels”). Acest T′ se interpune în mod necesar între T și P, servind de mediator. Textul teatral („semnul teatral”) este analizabil ca orice alt fenomen lingvistic sau proces de comunicare, având emițător, receptor, cod, canal, referent, context, chiar dacă aceste elemente prezintă o anumită specificitate (mai mulți emițători - autor, regizor, actori -, o serie simultană de mesaje, un receptor multiplu, coduri plurale etc.
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
vedere structuralist - ele "nu pot fi analizate"! Dar aceasta nu înseamnă că ele nu pot fi analizate din niciun punct de vedere. Dimpotrivă, există cel puțin două cazuri în care Coșeriu a pus explicit în valoare caracterul (de)compozabil - deci analizabil ("interpretabil") - al elementelor "discursului repetat", cu precădere al textemelor. Primul dintre acestea se găsește în Textlinguistik (v. supra, 5.3.3.2.), unde, după cum am văzut, Coșeriu definește "discursul repetat" tocmai ca "posibilitatea de a utiliza semnele în texte în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
utiliza semnele în texte în așa mod încât să fie înțelese ca aluzie la o secvență de semne deja existentă, fixată"306. Or, e de la sine înțeles că "aluzia" (ca modificare a unei secvențe "prefabricate") presupune de la sine caracterul compozabil/analizabil al secvenței respective (altfel, secvența nu ar mai putea fi secționată și, ulterior, "refabricată"). Și mai concludent e cazul funcționării textemelor în traduceri. Referindu-se la "locuțiunile fixate (și "figurate"), care pot fi considerate un caz extrem al "normei"", fondatorul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
textului o permite), putem să ne limităm la transpunerea sensului "propriu" sau, dacă nu, să construim o "versiune"."307 Însă niciuna dintre aceste operații nu ar fi posibilă decât dacă elementele "discursului repetat" ar fi, la rândul lor, (de)compozabile/analizabile/interpretabile. În consecință, integralismul lingvistic nu numai că nu exclude, dar oferă premise fertile pentru o abordare semantică fertilă a "discursului repetat" în calitatea lui de categorie a lingvisticii elocuționale. 7.2. Mai complicată pare sarcina elaborării unei lingvistici "idiomatice
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
au avut tocmai scopul de a exclude unele dintre categoriile respective din sfera lexematicii. Or, printre acestea se aflau, după cum am văzut, și elementele "discursului repetat", asupra cărora Coșeriu se pronunță fără echivoc: "În principiu, doar manifestările tehnicii discursului sunt analizabile din punct de vedere sincronic și, din acest fapt, doar tehnica [discursului] este structurabilă. Chiar dacă elementele "discursului repetat" par identificabile fără rest cu elementele "tehnicii discursului", gramatica și lexicologia structurale nu pot să țină cont de ele, din cauza non-comutabilității lor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și lexicologia structurale nu pot să țină cont de ele, din cauza non-comutabilității lor."308 7.2.2. Totuși, ca și în secțiunea precedentă, restricțiile coșeriene trebuie apreciate în contextul lor metodologic. De exemplu, faptul că elementele "discursului repetat" nu sunt "analizabile" nu înseamnă că ele ar fi întru totul opace, ci doar că nu pot fi analizabile după metodologia lingvisticii structurale. Însă semantica structurală (lexematica) nu e singura formă de semantică "idiomatică" și, de aceea, ea nu poate fi identificată fără
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
2. Totuși, ca și în secțiunea precedentă, restricțiile coșeriene trebuie apreciate în contextul lor metodologic. De exemplu, faptul că elementele "discursului repetat" nu sunt "analizabile" nu înseamnă că ele ar fi întru totul opace, ci doar că nu pot fi analizabile după metodologia lingvisticii structurale. Însă semantica structurală (lexematica) nu e singura formă de semantică "idiomatică" și, de aceea, ea nu poate fi identificată fără rest cu întregul studiu al "conținutului" unei limbi. Totodată, acest lucru nu înseamnă că unitățile "discursului
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
mult, această particularitate se bazează pe o alta, care constituie un criteriu suplimentar de disociere a celor două tipuri de unități: spre deosebire de unitățile de tip I, care rămân nedecompozabile/inanalizabile, unitățile de tip II se remarcă prin caracterul lor compozabil/ analizabil. Astfel, chiar dacă și "sintagmele stereotipe" semnifică în mod global, asemenea "perifrazelor lexicale", în cazul primelor rămâne mereu deschisă posibilitatea de a asocia unul câte unul elementele unității ("actanții") cu elementele pe care expresia le desemnează în mod figurat, ceea ce e
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]