292 matches
-
puternic opozant al lui Marx dinspre direcția a ceea ce a devenit ulterior anarhism și social-democrație a fost Pierre-Joseph Proudhon. El s-a opus egalității uniformizatoare susținînd o egalitate care să stimuleze diferențierea, fiind atît cel ce a inspirat puternice tradiții anarhiste, ca urmare a formei de guvernămînt prognozate, anarhia pozitivă, cît și a problemelor libertății, ale autonomiei colectivităților și devenirii umane. Orientarea mișcării socialiste din secolul al XX-lea către social-democrație a fost o nouă răzbunare a unui adversar intelectual învins
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
în ciuda succeselor economice de amploare din perioada anilor '50-'60 (ai căror principali promotori au fost socialiștii și politicile kynesiste), anul 1968 a fost într-un anumit sens antisocialist (mișcările studențești referindu-se la modele politice de factură comunistă sau anarhistă). Criza economică ce a început în 1973 i-a adus în prim-plan pe principalii adversari ai socialiștilor: liberalii școlii monetariste. Welfare State s-a dovedit în practică realizatorul unui sistem economic energofag, iar pe fondul crizei provocate de creșterea
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
anarhismul a fost acela care s-a impus mai întîi datorită puternicei personalități a lui Domela Nieuwenhuis. Acest fost pastor lutheran, care a militat încă din 1879, contribuie la crearea, doi ani mai tîrziu, a Ligii Socialiste, de inspirație profund anarhistă. Abia în 1893 se constituie Partidul Social-Democrat din Olanda, rapid divizat în două fracțiuni. Liderul său, Troelstra, va ține cont de influența pe care o are luteranismul asupra populației; el este pregătit să conducă acțiuni comune cu forțele politice burgheze
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
italiană prin faptul că a intuit prin Risorgimento* rolul esențial jucat de clasa muncitoare în viitoarea Italie. Ca și în Spania și Elveția, aici se înfruntă două concepții ale luptei sociale, o tendință autoritară și marxistă opusă idealurilor federaliste și anarhiste. O primă încercare de structurare a socialismului italian se conturează abia după 1872, ca urmare a Congresului de la Rimini, o dată cu formarea Federației Italiene a Asociației Internaționale a Muncitorilor, de inspirație bakuninistă și anarhistă. În 1874, ea numără cca. 32.000
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
autoritară și marxistă opusă idealurilor federaliste și anarhiste. O primă încercare de structurare a socialismului italian se conturează abia după 1872, ca urmare a Congresului de la Rimini, o dată cu formarea Federației Italiene a Asociației Internaționale a Muncitorilor, de inspirație bakuninistă și anarhistă. În 1874, ea numără cca. 32.000 de afiliați. Activă pînă în 1876, ea predică acțiunea violentă și directă, dar în curînd această orientare va fi pusă în discuție printre membrii săi și, în 1880, în momentul în care dificultățile
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
sinistre", a susținut că trebuie să treacă râul sau metafizic într-un plan secund, "că pe un lux și o trădare"38, ca să se ocupe de oameni. Fidel acestei credințe în oameni, Sábato se îndreaptă de tânăr spre mișcările revoluționare anarhiste, unde, spune Sábato, "am cunoscut adevărați sfinți. Am făcut-o cu un sentiment parareligios. Nu se poate trăi fără Absolut"39. Nu se poate trăi fără absolut, fără idealuri, fără să crezi în ceva, spune mereu Sábato, de aceea încă
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
unui om a dat naștere unei lumi, ce lasă-n urma tragedia antică a lui Shakespeare. Și aceasta în Balcani!"6. Cu un parcurs biografic comparativ cu cel al lui Cioran, Sábato, la șaisprezece ani, începe să intre în legătură cu grupuri anarhiste și comuniste, "pentru că nu am suportat niciodată nedreptatea socială și pentru că aveam colegi care erau fii de muncitori, de imigranți socialiști"7, cu care pierdea nopți întregi, dezbătând probleme sociale. Despre perioada să de aderare la idealurile comuniste și apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Worker Federation hotărăște să se intituleze partid comunist, în timp ce, în paralel, British Socialist Party își anunță aderarea la Komintern. În Spania, inițiativa revine tinerilor socialiști spanioli care părăsesc partidul socialist în aprilie 1919 și fondează partidul comunist spaniol. Centrala sindicală anarhistă, CNT, aderă provizoriu pe 17 decembrie 1919, dar delegatul său la al doilea congres, Angel Pestana, se abține în fața celor 21 de condiții. Aderarea atît la Internaționala Comunistă cît și la Internaționala Sindicală Roșie (ISR) divizează în mod profund sindicatul
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
noua Internațională și nu suferă nici o sciziune serioasă. Divergențele în rîndul persoanelor și al grupărilor care se alătură IC sînt multiple. În fiecare țară, o mișcare din extrema stîngă, adesea izvorîtă din sindicalismul revoluționar de dinainte de război sau din mediile anarhiste, se opune oricărei forme de participare electorală a noilor organizații comuniste, preconizează ruptura față de organizațiile sindicale reformiste și urmărește declanșarea imediată de insurecții revoluționare. Foarte repede, acest curent intră în conflict cu o altă componentă a partidelor comuniste ce se
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
îi devine unul dintre lideri. În clandestinitate, partidul pierde peste o treime din membrii săi. El își trage forța din straturi sociale eterogene, meșteșugari, mici întreprinderi, servicii, și în curînd arendași toscani, proletariatul agricol din sud. El integrează astfel tradiții anarhiste și subversive foarte profunde. În timp ce conducerea trece prin crize succesive ce duc la eliminarea diferiților opozanți de dreapta și de stînga (Bordiga, Tasca, Silone, Leonetti), în interiorul țării politica de înfruntare a fascismului îi permite să-și asume rolul de lider
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
hotărît-o. Or, aceasta corespunde strict realității unei lupte clasă contra clasă, formulă pe care tocmai o abandonaseră. Schimbarea de linie a IC se transpune de acum înainte în practică. Dar eșecul este total, cu excepția Austriei unde comuna muncitorească marxistă sau anarhistă, în funcție de localități, și-a înscris în program triumful revoluției sociale. Prin această insurecție în mod sălbatic reprimată, PCE cucerește pentru prima oară audiența: Dolorès Ibarruri, viitoarea pasionaria a războiului civil, apare drept o figură carismatică. Ajutorul roșu organizează solidaritatea față de
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
000 de membri. Dar compoziția sa socială din 1937 arată că 55% dintre membrii săi sînt țărani și aproape 10% se trag din clasele mijlocii. Muncitorii, doar 35%, par să fi rămas deci, în majoritatea lor, fideli formațiunilor socialiste și anarhiste. Este adevărat că recrutarea comunistă s-a operat foarte pe larg în unitățile regulate ale armatei, în timp ce milițiile aveau o culoare politică proprie încă de la originile lor. Funcția sa politică a corespuns deci unei anumite adecvări sociologice: PCE, așa cum a
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
toate țările frontul social, se destind legăturile circumstanțiale dintre sovietici și occidentali. Războiul din Spania, liant al unității stîngii occidentale devine la rîndul său obiect central al discordiei: insurecția de la Barcelona din mai 1937, los echos de mayo, aruncă mișcarea anarhistă în afara unității republicane și dezlănțuie ura ucigătoare a aparatului polițist sovietic în Spania împotriva POUM și a troțkiștilor. Puțini, dar foarte combativi, aceștia din urmă reacționează, chiar în interiorul partidelor socialiste, unde și-au infiltrat noi militanți în vederea schimbării liniei politice
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
America pentru frumusețea sa și pentru implicarea în uciderea fostului amant, arhitectul Stanford White) care descoperă talentele ascunse ale Fetiței, îngrijind-o și emancipînd-o cu devotament (Evelyn are, de asemenea, o confruntare cu Emma Goldman, faimoasă imigrantă americană din Lituania, anarhistă și susținătoare a legitimității atentatului politic Goldman o critică pe Nesbit pentru că își folosește frumsețea pentru a răzbi într-o lume coruptă). Hary Houdini (iluzio nistul și magicianul maghiar imigrant el însuși în SUA) ajunge un apropiat al familiei lui
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
la finalul articolului citat "Modernity An Incomplete Project", p. 14. De asemenea, Habermas discută despre două variante ale gândirii postmoderne în Discursul filosofic al modernității. 12 prelegeri, pp. 20-22, și anume varianta neoconservatoare (sau "despărțirea neoconservativă de modernitate") și varianta anarhistă (sau "despărțirea anarhistă de modernitate în întregul ei"). Prima variantă, ilustrată de Arnold Gehlen, consideră că modernitatea este cristalizată, premisele sale nu mai pot fi modificate esențial, astfel încât modernizarea socială funcționează în continuare în virtutea unui sistem care s-a implementat
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
citat "Modernity An Incomplete Project", p. 14. De asemenea, Habermas discută despre două variante ale gândirii postmoderne în Discursul filosofic al modernității. 12 prelegeri, pp. 20-22, și anume varianta neoconservatoare (sau "despărțirea neoconservativă de modernitate") și varianta anarhistă (sau "despărțirea anarhistă de modernitate în întregul ei"). Prima variantă, ilustrată de Arnold Gehlen, consideră că modernitatea este cristalizată, premisele sale nu mai pot fi modificate esențial, astfel încât modernizarea socială funcționează în continuare în virtutea unui sistem care s-a implementat și autonomizat, dar
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
profesionale. Conform acestei versiuni utopice care a fost evocată, dar niciodată teoretizată cu adevărat de Mounier, Rougemont, Marc etc. Europa nu ar fi decît o confederație de federații liber constituite. Este vorba, mai precis, de o formă contemporană de organizație anarhistă sau medievală în care conceptul însuși de suveranitate și-ar pierde sensul. Însă, discreditată într-un fel de atitudinea ambivalentă față de fascism a promotorilor săi în anii treizeci (Sternhell 2000), această școală federalistă nu mai numără astazi decît foarte puțini
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
casa unchiului său avut. Nicolae învață meseria de ceasornicar, însă nu poate strânge bani, deoarece, întocmai tatălui său, este pasionat de cărți. Această dragoste de instrucție îl face să plece în străinătate, în Elveția, unde începe să activeze în cercurile anarhiste și socialiste care făceau furori la Zürich și la Geneva în la Belle Époque. Întors în țară, Păun este înrolat în armată și rănit în timpul războiului, apoi făcut prizonier și dus în lagărul de muncă de la Stralsund, apoi pe o
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
dar și ca nucleu al filosofiei originare convergentă cu teologia. Or, religia negată nu putea fi scoasă din sufletele oamenilor, și atunci intrau în scenă brutele. Dacă guvernele occidentale de atunci fuseseră constrânse să reformuleze naționalismul ca urmare a mișcărilor anarhiste antiautoritare, a presiunilor afro- americanilor, ale emigranților tot mai numeroși, la noi canoanele partinice deveneau tot mai inflexibile în interior, relaxându-se uimitor câteodată, față de unele țări occidentale și Israel. Țările Lumii a Treia au rămas parteneri permanenți ai României
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
definitiv; mai are și câteva zeci de mii de "oameni ai străzii". Puțini se încumetă să răspundă la întrebarea " Cât mai poate dura această situație?", pentru că "este posibil orice". În acest caz, putem să transpunem în filosofia socială și viziunea anarhistă asupra științei, a filosofului de origine austriacă Paul Feyerabend (1924-1994), redată prin enunțul că știința nu se deosebește prea mult de vrăjitorie, magie, religie etc. Privim din nou la deceniile interbelice mai faste, conservate parțial în memoria celor ce au
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cu toate îmbunătățirile posibile. Acolo, în aceeași oală, el face să dea în clocot cu un zel naiv misticismul cu "decadentismul", "sofianismul" lui Vl. Soloviev, cu orgiasticul lui V. Ivanov și presară totul cu zahărul socialismului, luându-l drept sare anarhistă"481. Iar Merejkovski continuă pe același ton ironic o caracterizare a "decadenților" în relație cu celelalte grupări artistice, neuitând să menționeze în treacăt unul dintre reperele lor, pictorul Arnold Böcklin, cu o pictură cu teme mitologice într-un cadru peisager
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Vergo, Art in Vienna 1898-1918. Klimt, Kokoschka Schiele ant their contemporaries, Phaidon Press Inc., 2001, pp. 24-25. 478 Ibidem, p. 24. 479 Золотое Руно, nr. 1, январъ 1906. 480 Este vorba despre poetul simbolist Gheorghi Ciulkov (1879-1939) implicat în mișcarea anarhistă în timpul revoluției din 1905. 481 D.J. Merejkovski, "Tous contre tous", în Золотое Руно, nr.1, январъ 1906, p. 96. 482 Ibidem, pp. 95-96. 483 Natalia Lapșina, Mir Iskusstva, traducere și prefață de Vasile Florea, Editura Meridiane, București, 1980, p. 72
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
complexă încît interpretările opuse ar putea ajunge la convergență 26. Pentru unii, ea accelerează procesele de atomizare individuală. Pentru alții, ea face dovada unei aspirații comunitare. Am putea considera că aspirațiile care au țîșnit din ea erau deopotrivă comunitare și anarhiste și că eșecul lor ulterior, atît pe plan politic (stîngismul), cît și existențial (comunitățile contra-culturale), este cel care a favorizat reluarea, sub forme noi, a cursului individualist. O cutremurare seismică a zdruncinat societățile europene. Surpriza a fost cu atît mai
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
protestatarilor nu preconizează altceva decît "organizarea unei mișcări neocisterciene 46. Este semnificativ faptul că în întreaga literatură din acești ani, care îndeamnă la stabilirea unor noi forme de viață comunitară, exemplul vechiului sistem monahal este asociat chemărilor vehemente caracteristice efuziunilor anarhiste. Cum, într-adevăr, e aproape imposibil să-ți imaginezi falansterul fără să-ți amintești de mănăstire. Este uimitoare puterea de reversibilitate a mitului, care se implică în același timp în ceea ce este retrospectiv și în ceea ce este amintire, în regret
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
cunoaște, în cîțiva ani, o disidență "sovajistă". "Sovajiștii" vor publica în 1900 o gazetă efemeră, "Âge d'or", care își propune să militeze pentru întoarcerea la formele primitive ale vieții umane. Aceste grupuri au devenit, se pare, minoritare în interiorul mișcării anarhiste franceze. 48. În ceea ce-1 privește pe J.-J. Rousseau, am urmărit îndeaproape analiza, după noi. foarte importantă a lui Jean Starobinski, Jean-Jacques Rousseau, transparența și obstacolul, Gallimard, Paris, 1971. 49. Antoine Louis-Leon de Saint-Just, Fragmente despre instituțiile republicane
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]