305 matches
-
În anchetă. Cu toate acestea, se poate vedea că ordonările specialiștilor 7, 8 și 2 sunt mai apropiate de părerea generală. Cel mai mult diferă de această părere generală ordonarea specialistului 14. O asemenea analiză poate detașa din numărul celor anchetați un grup de specialiști pentru care concordanța de păreri asupra influenței factorilor este maximă; În același timp, la eliminarea unor anchete anormale. Dacă se detașează câteva grupuri de specialiști, atunci vom verifica, pentru fiecare grup, gradul de concordanță cu ajutorul coeficientului
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
1 1 Creativitate și progres tehnic 204 specialiștilor li se propune să compare factorii În perechi, pentru a stabili, În fiecare pereche, care factor este cel mai important. În exemplul examinat, s-a propus la zece specialiști, din numărul celor anchetați special, să compare Între ei patru factori: x1, x2, x3 și x4, selectați În primele etape, care au o influență maximă. Fiecare specialist a fost solicitat să completeze un tabel de comparații perechi, tabelul 5.19, astfel: dacă factorul i
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
că ele Creativitate și progres tehnic 204 specialiștilor li se propune să compare factorii În perechi, pentru a stabili, În fiecare pereche, care factor este cel mai important. În exemplul examinat, s-a propus la zece specialiști, din numărul celor anchetați special, să compare Între ei patru factori: x1, x2, x3 și x4, selectați În primele etape, care au o influență maximă. Fiecare specialist a fost solicitat să completeze un tabel de comparații perechi, tabelul 5.19, astfel: dacă factorul i
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
numitele „metode necorespunzătoare” folosite Înainte de 1964 de către anchetatorii Securității. Acestea au fost clasificate În document În patru categorii, după cum urmează: 1. folosirea bătăii, a subalimentației prelungite și a torturii, În scopul obținerii unor declarații acuzatoare; 2. presiuni morale pentru constrângerea anchetaților să declare ceea ce li se impunea; 3. falsificarea unor declarații date de cei anchetați și folosirea unor scrisori plastografiate pentru a obține recunoașterea unor fapte; 4. redactarea unor declarații În lipsa anchetaților sau consemnarea unor răspunsuri ireale, pe care anchetații erau
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
document În patru categorii, după cum urmează: 1. folosirea bătăii, a subalimentației prelungite și a torturii, În scopul obținerii unor declarații acuzatoare; 2. presiuni morale pentru constrângerea anchetaților să declare ceea ce li se impunea; 3. falsificarea unor declarații date de cei anchetați și folosirea unor scrisori plastografiate pentru a obține recunoașterea unor fapte; 4. redactarea unor declarații În lipsa anchetaților sau consemnarea unor răspunsuri ireale, pe care anchetații erau constrânși să le semneze 10. Tortura psihică a fost preponderentă atât În cursul anchetelor
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
obținerii unor declarații acuzatoare; 2. presiuni morale pentru constrângerea anchetaților să declare ceea ce li se impunea; 3. falsificarea unor declarații date de cei anchetați și folosirea unor scrisori plastografiate pentru a obține recunoașterea unor fapte; 4. redactarea unor declarații În lipsa anchetaților sau consemnarea unor răspunsuri ireale, pe care anchetații erau constrânși să le semneze 10. Tortura psihică a fost preponderentă atât În cursul anchetelor, cât și pe parcursul detenției. Lena Constante, fostă deținută În lotul Pătrășcanu, membră de partid, anchetată brutal și
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
constrângerea anchetaților să declare ceea ce li se impunea; 3. falsificarea unor declarații date de cei anchetați și folosirea unor scrisori plastografiate pentru a obține recunoașterea unor fapte; 4. redactarea unor declarații În lipsa anchetaților sau consemnarea unor răspunsuri ireale, pe care anchetații erau constrânși să le semneze 10. Tortura psihică a fost preponderentă atât În cursul anchetelor, cât și pe parcursul detenției. Lena Constante, fostă deținută În lotul Pătrășcanu, membră de partid, anchetată brutal și după moartea lui Stalin, declara următoarele În fața unui
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cu fapte ireale, dar care trebuiau să justifice noi arestări dublau efectele torturii morale, prin crearea sentimentului de culpabilitate față de cei incriminați prin aceste falsuri. După 1953, anchetele, În ansamblul lor, nu și-au modificat scenariile deja scrise. Anchetatorii și anchetații Își jucau rolurile În continuare: „Faptele erau astfel repartizate pe fiecare arestat Încât ele dădeau tabloul unei acțiuni organizate, antisovietice, antipartinice și antistatale. șeful anchetei formula atât Întrebările, cât și răspunsurile pentru fiecare arestat În parte, din birou”, relata un
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
două ore de tortură, era adus abia ținându-se pe picioare. Era cu carnea ruptă și plină de sânge și zbiera cât Îl ținea gura. Anchetatorul-șef susținea că anchetarea și bătaia În pielea goală au efecte psihologice deosebite asupra anchetatului”13. O altă metodă utilizată, după declarația aceluiași securist, consta În smulgerea părului din cap, prin Înfășurarea câte unei șuvițe pe deget: „Am văzut când un ofițer a smuls, Începând de la ureche, o treime din părul alb (al deținutului), Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
des folosită dintre metodele de constrângere, conform depozițiilor foștilor ofițeri de Securitate, a fost bătaia la tălpi și palme. Arestatul era legat de mâini și de picioare, iar pe sub legături era trecut un drug de fier. Atârnat de acesta, cel anchetat era bătut cu o curea, până la leșin - procedura era numită, cu cinism, de către anchetatori rotisor. Inventivitatea torționarilor nu avea uneori limite, iar cel torturat nu rezista mijloacelor folosite. Aurel Florian, un fost militant social-democrat15, relatează chinurile prin care a trecut
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cu bastonul, pentru că era prea moale, ci cu picioare de scaun. Sau le plăcea să-ți prindă degetele la ușă, până curgea sângele de sub unghiiă 18 Doi dintre muncitorii arestați au decedat la scurtă vreme după eliberare, iar majoritatea celor anchetați atunci, deși erau tineri, suferă În prezent de boli grave de rinichi, stomac, ficat, din cauza leziunilor provocate prin violență de către securiști. Violența nu a fost doar apanajul regimului comunist. Ea a fost utilizată și după decembrie 1989, În cadrul instituțiilor polițienești
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
scopul internărilor: reeducarea). Comisia a făcut și propuneri ce vizau eliberarea la termen a celor internați, Încunoștințarea deținuților cu privire la termenele internării, precum și accelerarea verificării situației polițiștilor și agenților SSI „internați de câțiva ani de zile fără a fi fost Încă anchetați”. Se mai propunea Înființarea unei comisii medicale permanente care să constate starea de sănătate a internaților, cu Întocmirea unor fișe medicale individuale, scoaterea din lagărele de la Canal a bătrânilor și bolnavilor, organizarea unei bune asistențe medicale și repartizarea de medicamente
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
numărul de mineri adunați În Lupeni a crescut de la aproximativ 20.000 la 35-40.000. Prin intermediul purtătorului de cuvânt al minerilor a fost citită lista celor 22 de revendicări, ultimul punct cerând, intuitiv, ca „nici un grevist să nu fie arestat, anchetat sau persecutat În urma mitingului grevist de la Lupeni”1. Întâlnirea cu Ceaușescu a durat mai multe ore, timp În care acesta le-a promis minerilor rezolvarea revendicărilor, „intuind că singura soluție este să facă promisiuni pe care să nu le onoreze
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cei arestați, primele maltratări au venit chiar din partea celor care Îi aduceau la sediul Miliției brașovene. Însă, dincolo de durerea fizică, acela care ajungea pe coridoarele instituției respective era marcat de atmosfera „de abator”, după cum remarcă unul dintre muncitori: anchetatori și anchetați ce urlă, unii pentru a intimida și ceilalți de durere. De aici, din această anticameră a torturii, Începea Întâlnirea injustă dintre protestatari și sistemul criticat; dar, după cum conchidea unul dintre participanți: „N-a fost anchetă. A fost un fel de
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
continuă cu impactul pe care Îl aveau holurile Miliției (unde deja se maltrata sau era sugerată și intuibilă tortura) asupra arestaților. În timpul anchetei, tehnicile de intimidare folosite de anchetatori au fost sistematice. Încercarea era, după cum reiese din analiza mărturiilor celor anchetați, de a-i demonstra arestatului că nu se mai află Într-un spațiu al normalității, că a ajuns Într-un loc În care totul este posibil și În care propria lui ființă e „o cantitate neglijabilă” (după cum afirmă unul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
aici de-a face cu o reiterare a omnipotenței sistemului comunist, care ajunsese să-și aroge, În fantasmele conducătorilor, drept de viață și de moarte asupra cetățenilor săi. De cele mai multe ori se Încerca, În acest algoritm al fragilizării psihice a anchetatului, intimidarea Încă de la primul contact cu anchetatorul. Atât la Brașov, cât și la București, anchetatorii Își demonstrează puterea cu care sunt Învestiți prin gesturi diverse: unul „Își arată mușchii”, altul scoate pistolul și-l pune pe masă, altul bate tacticos
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
pentru a da declarația dorită. Mizând pe același efect, alți anchetatori, de exemplu, Își Încep dialogul cu cel pe care Îl au În față descriind toate schingiuirile la care pot apela pentru a-l constrânge să vorbească, dar solicitând colaborarea anchetatului, pentru a nu fi nevoiți să le folosească. Acest joc de-a „anchetatorul bun, anchetatorul rău” este sesizat de mai multe ori În mărturiile brașovenilor. Situația În care un anchetator Îl lasă pe interogat să se uite peste fotografiile făcute
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
loviturile, dar mai ales cele la palmă făceau din scrierea declarațiilor un calvar. Declarațiile ce nu conveneau erau rupte, ajungându-se chiar la situația absurdă În care acestea erau rupte fără a mai fi citite. În momentul În care cel anchetat se afla la limita puterilor și accepta să scrie declarația după bunul plac al anchetatorului, i se cerea să recunoască și ceea ce nu făcuse. În același fel, muncitorii au fost nevoiți să transforme realitatea, prin declarațiile lor, fiind obligați, treptat
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
somnului. Deținuții erau luați la anchetă după ce se ordona stingerea și - cum altfel? - erau aduși Înapoi În celulă dimineața, Înainte de a se ordona trezirea. Pentru că În timpul zilei nu aveau voie să stea decât În picioare sau pe marginea patului, cei anchetați nu au mai putut dormi zile Întregi, devenind din ce În ce mai tensionați și mai doritori de a face compromisuri. Unul dintre cei care au trecut printr-un asemenea calvar consideră chiar că, pentru el, „lipsa somnului a fost singurul instrument de tortură
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ca urmare a zvonului că s-ar putea să fie lichidați pe drum, În momentul În care vehiculul s-a oprit, mulți dintre cei arestați au Început să cedeze psihic și să plângă. Puterea anchetatorului, care dispunea total de cei anchetați, se făcea Însă simțită foarte intens asupra corpurilor acestora. Bătăile deveniseră deseori atât de regizate, Încât una dintre victime presupune chiar că securiștii ar fi Încercat să facă niște experimente, „să Înțeleagă și ei ce văd prin filme”9. Unii
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
a fi investigată - și redactarea întrebărilor, a chestionarului. Definit ca o succesiune logică și psihologică de întrebări scrise sau imagini grafice cu funcție de stimuli, în raport cu ipotezele cercetării, care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal, ce urmează a fi înregistrat în scris, chestionarul necesită o deosebită atenție atât față de conținutul între bărilor, cât și față de tipul, forma și ordinea lor. În formularea întrebărilor trebuie evitate greșelile care pot interveni: întrebări
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
de la sine înțelese. Pumnii în cap, bătăile la tălpi și la palme până ce acestea se înnegreau, privarea de medicamente în cazul bolnavilor, sau dimpotrivă îndoparea cu fasconal a celor ce păreau că-și pierduseră echilibrul psihic, erau tratamente obișnuite livrate anchetaților. Înjurătura colorată, amenințarea, scuipatul fac parte dintr-un set de atitudini firești pe care anchetatorii se simt datori să le aibă față de anchetați. Fiecare cameră are șeful său cu misiune clară: să îi îndemne pe anchetați să fie sinceri, să
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
dimpotrivă îndoparea cu fasconal a celor ce păreau că-și pierduseră echilibrul psihic, erau tratamente obișnuite livrate anchetaților. Înjurătura colorată, amenințarea, scuipatul fac parte dintr-un set de atitudini firești pe care anchetatorii se simt datori să le aibă față de anchetați. Fiecare cameră are șeful său cu misiune clară: să îi îndemne pe anchetați să fie sinceri, să vorbească, să recunoască învinuirile, să spună tot, să dezvăluie toate rotițele afacerii. Cei care colaborează au o viață mult mai bună. Detenția pare
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
erau tratamente obișnuite livrate anchetaților. Înjurătura colorată, amenințarea, scuipatul fac parte dintr-un set de atitudini firești pe care anchetatorii se simt datori să le aibă față de anchetați. Fiecare cameră are șeful său cu misiune clară: să îi îndemne pe anchetați să fie sinceri, să vorbească, să recunoască învinuirile, să spună tot, să dezvăluie toate rotițele afacerii. Cei care colaborează au o viață mult mai bună. Detenția pare mai liniștită. Când anchetarea se termină, răsuflă ușurați, mai ales că apare la
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
la Institutul de Istorie Literară și Folclor (Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”) din București. În august 1952, pe când lucra, în cadrul Institutului de Istorie „N. Iorga”, la Bibliografia analitică a periodicelor românești, este arestat în urma unui denunț și anchetat până în noiembrie 1953. „Principala acuzație a fost aceea - scrie P. - că prin articolele publicate în anii 1936-1938 am contribuit la atmosfera care a determinat intrarea României în război, în 1941, deci «crimă de război»”. La procesul care a avut loc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]