306 matches
-
crimei etc. s-a realizat cu ajutorul interviului - tehnică fundamentală de explorare științifică utilizată frecvent în criminologie. Interviul poate fi definit drept acea tehnică de cooperare verbală între două persoane, intervievatorul și intervievatul, ce permite intervievatului să culeagă anumite date de la anchetat cu privire la un obiect precis. A. Brimo (cf. Stănoiu, 2002, p. 79) pune în evidență acele răspunsuri care particularizează tehnica interviului, și anume: - existența unei relații sociale și psihologice între două persoane, cel care intervievează și cel intervievat; - rolul precis determinat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
altfel și Brimo precizează că utilizează termenul de interviu în accepțiunea de entretien. Metodologia criminologică, deși a adoptat termenul de interviu, îi conferă, de asemenea, o accepțiune mai largă, și anume aceea de convorbire față în față între anchetator și anchetat. Sentimentul de vinovăție prezintă două laturi distincte: vinovăția ca atribuire internă - doar eu sunt vinovat pentru cele întâmplate - și vinovăția ca atribuire externă - doar el/ea/etc. sunt vinovați pentru cele întâmplate. În mod normal există o întrepătrundere între cele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
să-mi Închidă gura, ce mai aștepți...? Uite ce domnilor. Dacă doriți să mai stăm e vorbă, rog să fiu respectat În raport cu poziția ocupată În societate, să fiu Întrebat cu demnitatea cuvenită. În caz contrar...!” Colonelul realizând În persoana celui anchetat un individ suficient de inteligent dispus să se apere,Îl studie câteva momente, Își aprinse o țigară desigur, americană, meditând la tactica ce urma s’o aplice. Complotând din priviri cu maiorul Huzum, Începu ancheta pe un ton conciliator. „Timpul
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
regretat imediat după. Doar că el păstra foarte bine aparențele. Uneori, nu puteam să mă abțin să nu i le stric puțin. Prostesc din partea mea, totuși. Atmosfera deja se schimbase. Era ca la sfârșitul unui interogatoriu, când, pentru prima oară, anchetatul și anchetatorul se pot relaxa; informația fusese aflată, dificultatea de a o purta de unul singur dispăruse. Ca și când ar fi vrut să semnaleze asta, Simon a aprins o țigară, întinzându-mi pachetul. Am refuzat dând din cap. —Charles mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
scaun și se așeză. Dudley plusă: — Da sau nu, domnule Rolff. Aștept un răspuns. Venele pulsau pe tot chipul lui Leonard Rolff. Da, spuse el. Dudley zise: — Excelent. Mal notă la începutul unei pagini noi L. Rolff, 8.01.1950. Anchetatul își aranjă ochelarii. — Cu depoziție în tribunal? Mal preluă replica: — Mai degrabă cu depoziție scrisă. Vom începe cu... Vocea lui Dudley se aprinse pentru prima oară: — Lasă-mi mie acest martor, consiliere. Nu te superi, nu? Mal scutură din cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
jecmănit ca-n codru și e amenințat să rămâie fără porumb de sămânță. ― Apoi ne-au omorât destul jandarmii astă-toamnă din pricina dînsului! mormăi Serafim Mogoș, de-l auziră toți. Primarul recunoscu, dar scuză pe arendaș, că a despăgubit pe toți anchetații de atunci, deși n-ar fi fost obligat. Leonte Orbișor strigă din tindă: ― Numai că bătaia nu se-ntoarce, dom' primar! Cosma Buruiană, totuși, n-a reclamat ca să nu mai afle boierul cel mare și să iasă iarăși pacoste pe
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
figurat și eu”. În plus, evocarea Rodicăi Pandele, a lui Aurel Rău, Dinu Pillat, Alex Oprescu, Tudor Teodorescu Braniște, Ștefan Nenițescu, Al. Bădăuță, Șerban Cioculescu și alții, între care la loc de frunte se află prelatul martir Valeriu Anania, urmăritul, anchetatul și în final, cu ani grei de pușcărie comunistă. La toți, poetul V. Voiculescu apare “cu aceleași trăsături memorabile”...“enigmele creativității sale au rămas aceleași”, blândețea și seninătatea lui le păstrase din tinerețe cu dotația reflexivității. Papadima răscolește fotografii din
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Cosa Nostra, ca fiind prea independentă și greu de manevrat. Las deoparte faptul că l-a reprezentat ca avocat pe Dinu Patriciu iar socrul său pe Dan Voiculescu, minunatul vicepreședinte al Senatului, și că a fost învins electoral de un anchetat de la DNA, celebrul Marian Ghiveciu. Cât despre Monica Șerbănescu, menită să devină instrumentul docil al Cosei Nostra, aceasta a fost aleasă, așa cum spune cineva din interiorul procurorilor pe un blog "deoarece n-a făcut o anchetă de anvergură niciodată și
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
care se încalcă procedurile judiciare pentru a oferi avocaților șanse de a suspenda anchetele sau de a le prelungi la nesfârșit, nu e de mirare că la nivel înalt justiția și anchetele ei s-au blocat. Imunizarea în fața legii a anchetaților din vârfurile societății se petrece printr-o rețea de interese, de complicități, de canale media de influențare și de șantaj public. Toate au dus la blocarea justiției și la ruinarea dreptății și a șanselor de însănătoșire socială din țară. Cei
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
coerent ca la început, când admiram precizia frazei. Se știe că un interviu, pentru a fi eficient, n-are voie să dureze mai mult de 40 de minute. Pentru mai mult, se face pe etape. În plus, după o vreme, anchetatul nici nu mai e sincer. Spune orice, numai să scape mai repede de oboseală și plictiseală. / Înregistrarea se aude perfect. Asta înseamnă banda de 60, față de 90. Oare reporterul are un plan prestabilit? Ce-a vrut cu interviul lui M.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
tea mare lucru despre acei oameni. El spune c( a petrecut (n jur de dou(zeci de minute cu fiecare persoan(. Era con(tient de ocoli(urile posibile, de propriile sale erori (i de r(spunsurile gre(ițe ale celor anchetați. Trebuia adesea s( completeze chestionarele el (nsu(i, pentru c( cel pu(în 12% din negri nu (tiau s( scrie (i s( citeasc(. DuBois asista la reuniuni, mergea la biseric(, f(cea cump(r(turile (i era invitat la locuitorii
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
sale. Unii sunt amenințați că, o dată puși în libertate, vor fi accidentați de mașini ale Securității. Un registru aparte în amenințările anchetatorilor a fost acela scatologic, victimele fiind proiectate ca deșeuri, rebuturi și avortoni ai societății. Prin prisma acestei proiecții, anchetații erau umiliți și batjocoriți, astfel încât să-și piardă respectul de sine. „Mai bine se pișa mă-ta decât să te facă pe tine! Mă, lepădătura societății!” (Arsene, 1997, p. 170) sau „fac pe tine și nu știe nimeni!” (Oprea și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
nu fie cunoscuți de victime (pentru a nu fi recunoscuți mai târziu și nici înduioșați de acestea). S-au remarcat 22 de anchetatori-torționari (Arsene, 1997, vol. 1, p. 312). Nu toți arestații au fost torturați; majoritatea, însă, da. Un minor anchetat în lotul brașovean îi descrie pe anchetatorii-torționari ca fiind „mascați” și „veseli” (Arsene, 1997, vol. 2, p. 59)! Se poate, într-adevăr, ca în anumite cazuri torționarii să fi dorit să-și protejeze identitatea; cât despre „veselia” lor, aceasta era
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
genuflexiuni, să stea într-o mână, să sară ca broasca... Unii protestatari au fost înfășurați în cearșafuri ude și bătuți, sau chiar ținuți în pielea goală, în frig. Bătaia cu bastonul de cauciuc a fost tortura cea mai practicată. Unui anchetat bănuit că ar fi purtat steagul tricolor în timpul marșului (steagul având altă conotație decât cea comunistă și semnificând aici tocmai revolta împotriva comunismului) îi sunt schingiuite mâinile intenționat, întrucât acestea deveniseră organul „vinovat” al respectivului protestatar. Loviturile la cap erau
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
steagul tricolor în timpul marșului (steagul având altă conotație decât cea comunistă și semnificând aici tocmai revolta împotriva comunismului) îi sunt schingiuite mâinile intenționat, întrucât acestea deveniseră organul „vinovat” al respectivului protestatar. Loviturile la cap erau gândite în mod specific. Un anchetat este lovit cu capul de birou, întrucât anchetatorii considerau că de acolo venea „răul”. Altuia i se smulge păr din cap cu un clește metalic (Arsene, 1997, vol. 2, p. 154). Loviturile la cap urmăreau să distrugă creierul cel „rău
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de bătut” (Arsene, 1997, vol. 1, p. 141); probabil că Securitatea avea în dotare și aparatură pentru tortura electrică. Una dintre victime a conchis, de altfel, că torționarii experimentau schingiuiri pe care, probabil, le văzuseră în filme. Câțiva dintre foștii anchetați au murit la puțini ani după evenimente, chiar din pricina sechelelor torturii efectuate în timpul anchetei. Nu toți protestatarii au fost copleșiți de schingiuiri. Unii dintre ei, excesiv maltratați, au amenințat că vor muri împreună cu torționarii lor: „Mor eu împușcat, dar moare
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
torturați îi intimidau pe arestații din același lot. Timorarea victimelor se realiza prin supunerea lor unui tir sonor de gemete și plânsete. Această tortură psihică a avut, într-adevăr, efect. S-a apelat și la secvențe absurde: de pildă, unui anchetat i s-au întors hainele pe dos, ca să se îmbrace cât mai greu. Trebuia, uneori, să nu existe nici o noimă în presiunea psihologică la care era supusă victima. Tot ca strategie a aparatului de represiune care miza pe un efect
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în mod intenționat la dezumanizarea arestaților prin identificarea lor ca oameni-număr, fără nume, urmărindu-se anihilarea lor ca identitate, precum și prin legarea lor cu lanțuri la mâini și la picioare, tot pentru efectul psihologic (în arestul din București). Unora dintre anchetați le-a albit părul din pricina stresului. Alții au declarat mai târziu că, dacă ancheta a fost un coșmar previzibil, post-ancheta și-a avut rolul ei de tortură psihologică infinită: „Îmi era frică și să merg pe stradă” (Oprea și Olaru
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
noiembrie 1987”, foștii protestatari recunosc în unul dintre colegii lor de asociație o victimă care acceptase colaborarea cu anchetatorii-torționari și „piteștizarea”. Potrivit declarației sale, fusese într-atât de maltratat, încât acceptase să devină (la cererea autorităților punitive) bătăuș al celorlalți anchetați. Individul respectiv a recunoscut el însuși toate acuzațiile (inclusiv termenul de „unealtă a securiștilor”), relatându-le colegilor săi felul în care fusese chinuit și mai apoi cum chinuise el însuși pe alții (Arsene, 1997, vol. 1, pp. 303-305). Individul respectiv
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
istorieitc "Declarațiile false și cosmetizarea istoriei" În urma anchetei dure, mulți protestatari au fost siliți să semneze declarații false, pentru a evita tortura ritualică. Angajamente de colaborare cu Securitatea nu au fost semnate; dar, în finalul cercetării și înaintea procesului, toți anchetații au semnat documente prin care se angajau să nu se mai revolte împotriva partidului sau a lui Ceaușescu, în caz contrar urmând să fie rejudecați și încarcerați. Majoritatea victimelor au sfârșit prin a scrie declarațiile dictate sau chiar redactate de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
că vor fi aruncați din tren sau că vor pieri printr-o altă modalitate violentă, de preferință o lovitură în cap (Arsene, 1997, vol. 2, p. 138). Unele dintre soțiile deportaților sunt timorate și șantajate să divorțeze. Mulți dintre cei anchetați și deportați sunt, oricum, depresivi după tot contextul violent prin care trecuseră. O femeie anchetată ajunge chiar la psihiatrie. Un fost protestatar mărturisește că în perioada deportării devenise mut, nu mai vorbea cu nimeni de frică să nu mai suporte
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
se vor referi la mișcarea lor ca la o „revoluție”, „insurecție”, „demonstrație”, „grevă”, „manifestare populară”, „revoltă muncitorească”; alte voci consideră că ecourile revoltei de la Brașov au depășit situația reală, au exagerat-o. Unii dintre mărturisitorii și participanții activi la revoltă, anchetați și deportați ulterior, vor declara, după 1989, că nu sunt siguri că ar putea reedita curajul din 1987. Mulți dintre ei au recunoscut că protestaseră fiindcă le ajunsese „sărăcia la os”, dar și fiindcă doreau un viitor mai bun pentru
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
pe cote 176 3.6. Eșantioane fixe (panel) 178 4. Aspecte practice ale eșantionării 181 4.1. Procedura „pasului” 182 4.2. Metoda areolară sau pe zone 183 4.3. Metoda itinerarelor (random route) 184 4.4. Alegerea persoanei de anchetat 185 5. O modalitate de construcție a unui eșantion național 187 Capitolul VI Populație și eșantion (II). Aspectele matematice ale eșantionării 193 1. Câteva noțiuni elementare de statistică 193 2. Reprezentativitatea unui eșantion probabilistic 196 3. Alte aspecte privind reprezentativitatea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
poftească înăuntru și să accepte dialogul, aflându-se deci în mediul său obișnuit de viață și simțindu-se oarecum „stăpân pe situație”, subiectul este mai puțin stresat decât în alte împrejurări. În multe cazuri, în sufrageria sau în bucătăria celui anchetat se creează o situație comunicațională bună, se instaurează un sentiment de încredere între cei doi interlocutori. În comparație cu ancheta prin telefon, avem aici avantajul de a ne găsi față în față cu cel cu care discutăm, fiindu-ne deci mai ușor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sau de gradul mare de diversitate a problemelor ce pot fi abordate (comparativ cu altele), dar, probabil, și de faptul că este o tehnică ce presupune o comunicare la cea mai mare „distanță”, în sensul că aici cercetătorul și cel anchetat nu vin deloc în contact direct, fiind deci forma cea mai îndepărtată de ancheta orală. Într-adevăr, dacă încercăm să urmărim care sunt modalitățile practice de realizare a anchetei indirecte, vom observa imediat că deosebirea față de ancheta orală nu este
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]