131 matches
-
motor al libertății. Arma care va înfrânge Imperiul galben este arma gândită să pună un capăt războaielor. Ținta lui Blake și Mortimer, ca și a celor care se adună în jurul acestui obiect al salvării, este aceea de a restaura firescul aneantizat de teroarea industrială a Imperiului galben. Lipsită de patetism, dar înflăcărată în apărarea unui ideal al nobleței și temerității, viziunea lui Jacobs oferă nu doar deliciile tensiunii cinematografice, ci și direcția unei etici menite să acorde umanității puterea de a
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
confiscând‑i și ultimul manuscris. Astfel că din opusul lui M.O. lipsește volumul cinci, iar corespondența se reduce la acele douăzeci de scrisori trimise editorilor și prietenilor. Ceea ce n‑a fost ras de „sabia necruțătoare a revoluției“ a fost aneantizat de demența iubirii. Ce‑a fost a fost. Trecutul trăiește În noi, nu avem cum să‑l ștergem. Cum visele sunt imaginile acestei lumi și mărturii ale ființării noastre, ne vom Întâlni În vis: Îngenuncheați lângă godinul Îndesat cu lemne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
lui Matei Basarab, cu dependințe dărăpănate în care un dregător fanariot de-al lui Vodă-Caragea adăpostise herghelii de cai și haite de câini de vânătoare. Padocurile pentru cai dispăruseră în perioada când impetuozitatea brutală a transformării socialiste a agriculturii le aneantizase pentru a face loc tractoarelor cu șenile, iar cuștile de ogari și cele pentru dulăii-barzoi fuseseră dezmembrate în grătare și grilaje pentru creșterea porcilor din rasa Marele alb. Din fumurile senioriale ale cocoanei fostului proprietar, coborâtor în linie dreaptă al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
poți să-l vezi față în față. Pe de altă parte, sufletul său este lumină dintâi, creatoare a unei noi lumi: a încerca să-i privești această lumină de o cu totul altă natură, un foc, fulgerul divin te-ai aneantiza. Filozofia un joc de cuvinte mari; poezia descriptivă o oglindă contemplativă; poezia gânditoare o creatoare de deschideri infinite ale spiritului, ale inimii deschideri active, vibrante, în mers continuu. Poezia reflexivă posedă suflu și suflet. În timp ce filozofia bâjbâie prin ceață adevărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
jivinele trăiesc, iar turnurile de aur ale palatului (metaforă a Poeziei, reluată în poemul Cântec din cel mai înalt turn) strălucesc la fel ca înainte. Galopând, într-o seară, Prințul se întâlnește cu Geniul, "de o frumusețe inefabilă", și se aneantizează unul în celălalt au murit împreună într-o "sănătate esențială". "Prințul era Geniul, Geniul era Prințul". Or, prințul confundat cu Geniul este Poetul care a supus totul transmutației lirice, adică unei morți inițiatice întru extatică renaștere. S-a spus despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
prin casă. Eu, eul-Vultur, vorbeam cu Media. Eul-Grimus se ascunsese înăuntrul meu, devenind o durere ce îmi zvâcnea în ceafă. — Am de gând să distrug Trandafirul, a spus eul-Vultur. Nu o să spun că nu există nici un risc. Ne-ar putea aneantiza pe toți. — Mașinăria lui Grimus nu merită salvată, a răspuns Media. Fă-o acum. Poate că e mai bine să mori decât să trăiești cu frica de... asta. Eul-Vultur a încuviințat și a coborât în adâncurile minții mele, ca să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
este imposibilă - nu avem nimic de învățat de la neant, poate doar certitudinea că nu înseamnă nimic. Dacă ar fi fost altfel, nu am fi trăit niciodată un singur minut, măcar, de fericire. * Nimicul, materia primă a Divinului, nu poate fi „aneantizat“, în locul lui nu poate fi așezată, eventual, o „lume“; nimicul este abandonul absolut, undeva „în urmă“ își exercită ura, își trimite universala respirație de resentimente către noi; gândim și suntem contaminați de zădărnicia lui, trăim împreună cu el iluzia, disperarea, sinuciderea
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
ca un ou de bibilică făcut de struț.. Orice coroană are și nevăzuți spini încorporați în ea. Cea mai sigură soluție de decuplare de la mizeriile realității este nebunia. La noi, în trei zile orice miracol se alterează. În exces, subtilitatea aneantizează. Norocul nostru e că miracolul nu poate fi prevăzut. Educă - ți gustul ! Și mergi apoi pe mâna lui. Occidentului i s - a lenevit sufletul ; Orientului - trupul. Care este deosebirea dintre călău și fisc ? Păi, primul nu - ți ia decât viața
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
d-aia mi-a dat Dumnezeu ochi și urechi, ce ca dumneata care-ți vîri toată ziua nasul În cărți și nu vrei să vezi ce să Întîmplă pă lumea asta... țexistența În ficțiune ca și alcoolul sau fervoarea mistică aneantizează limitele generatoare de durere cine a zis asta Îmi citesc creierul cu un ochi fără văz felul acesta lejer de a păși Într-un spațiu abstract este de o nesfîrșită tandrețe, nu fac nici un efort nu deschid nici o ușă, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
unui deșert cenușiu. Cu cît mă umflu și mă Înalț peisajul se micșorează. Dune mărunte, vălurite pretutindeni, pe bănci, În jgheaburi, În gurile pubelelor, pe capota cărucioarelor de copii, pe căpăcelele sticlelor de lapte, dune care foșnesc amețind toate formele, aneantizînd culorile Într-o singură lumină albă, spectrală. Mă clatin Într-un craniu, sînt creierul lui uscat, scîrțîitor. Produc idei de praf care se scurg lent undeva În adînc, pe fundul unei clepsidre ce nu mai poate fi răsturnată. Un timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
odinioară fișiere sistematice aduse la zi și sertărașe ținute Într-o impecabilă ordine, că puteam rezista oricărei concurențe, că puteam cîștiga pariuri și competiții... Ușile se Închid, eclipsa se lățește pe memoria mea - ce aburită, ce penibilă lună mai care aneantizează toate marginile și cultura ca apa curgînd de-a valma În circumvoluțiile mele. Penibile aceste recunoașteri În mizeria cărora Încă mai tresare vanitatea. CÎnd mă aflu În locuri unde știu că nu mă vede nimeni sau cînd sînt singură acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
curiozitatea, cînd Între noi va fi exclusă orice tranzacție comercială și nu voi mai fi În stare să vă fac nici un contraserviciu, să mă căutați totuși furibund, la modul cel mai absurd și nerentabil, Într-o mare tulbure, lîncedă, care aneantizează impulsurile individuale ale microorganismelor imposibil de identificat În tonele de plancton? Oare ce coliziune stranie În cosmosul unei secunde ar putea să vă stîrnească un interes total irațional, un coup de foudre Între două realități reciproc abstracte, ca să simțiți nevoia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
talentului. Probabil că fiecare om are nevoie de un semn anume prin care să fie el Însuși, neasemănător cu nimeni. Așa au apărut numele ca expresie a unei particularități prin care individul devenea un produs unic, de neconfundat. Dar mulțimile aneantizează particularul prin repetabilitate și ceea ce inițial fusese destinat a fi unic a devenit masă informă și anonimă. Oamenii aceia vechi, uitați În așezările lor mărunte, trăind În monotonia propriilor nume ca niște insule pierdute În imensitatea oceanului lumii, imaginați-vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
frumosul escamotat în pântecul diform al realității, prin urâtul omniprezent, eul liric își trădează, printr-un imaginar hiperbolic, lăuntrul dionisiac, al cărui organ este ochiul-larvă-de-foc alnebuniei, care îi face tot mai incomod lanțul din dreptul gâtului, riscând / tinzând să-i aneantizeze centrul atenției, îndreptate spre tot ce alcătuiește trecutul personal, cel al timpului pe care îl străbate alături și împreună cu alții și pentru a edifica fundamentul viitorului, fiindcă motivul vizionarismului, în concordanță cu epoca antedecembristă, e prezent în scrierile din această
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
nu guvernează. IV Există un mister al maselor. Timiditățile gîndirii sociale actuale ne înfrînează curiozitatea. Lectura clasicilor, din contra, o mențin trează. Degeaba trecem sub tăcere misterul, îl denaturăm, îl uităm chiar, căci este imposibil să-l expulzăm, să-l aneantizăm. Filosoful sovietic Zinoviev scria recent în lucrarea Sans illusions: "În genere, elementele de psihologia maselor scapă atenției istoricilor care le iau drept elemente secundare, ce nu lasă urme vizibile. În realitate, rolul lor este imens". Noi înșine nu am fi
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
fanfaronadă, Falstaff va fi el însuși neplăcut surprins de revelația spre care l-a condus stratagema „nevestelor”. De acum încolo, odată adevărul dat la iveală, nu se va mai putea lăsa legănat de iluziile nutrite până atunci. Supravegherea l-a aneantizat. La o astfel de supraveghere ludică participă, de obicei, membrii unei comunități, asociați pentru a-și prinde în cursă adversarii care păcătuiesc prin vanitate și nu sunt nici foarte greu de păcălit. Dar dacă, într-o primă etapă, nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
lui Nichita Stănescu, ostentația cu care afirmă sursele filozofiei, ale "dezbaterilor"; una din cele mai limpezi este teza hegeliană reluată sub titlul "Eseu" a lui Maurice Blanchot "Literatura și dreptul la moarte", conform căreia, dând nume ființelor, Adam le-a aneantizat. Lumea noțiunilor este tot atât de tristă în perfecțiunea ei ca o sferă 2. Ceea ce dă sens liricii în întreg volumul este zbaterea între cuvântul care încearcă plasticizarea lumii concrete, deși sunetele îl mișcă în timpi paraleli, în trecut, viitor și prezent
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
l-ar fi obligat să folosească pe ,,milionar’’ și în ultimul vers. N-o face; folosește pe ,,miliardar’’. Explicația abaterii e simplă. Pentru a da amploare ,,finalului’’ anticipat de ,,filosoful proletar’’, ,,final’’ care, în viziunea acestuia, ar fi trebuit să aneantizeze întreaga specie a milionarilor. Prin însumare, deci, opulența etalată de ei îl duce pe poet la ideea de ,,decor miliardar’’, cadru-simbol al unei lumi menite dispariției. ,,Miliardar” era, apoi, potrivit aci și pentru că trezește în minți fabulosul, mai ales într-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
care are acces la eternitate prin timpul distribuit la infinit indivizilor. Dreptul la eternitate, după ce Rațiunea iluministă l-a refuzat, îl are chiar omul ca ființă cu gândire rațională și emoțională prin a doua metaforă cognitivă - sistemul - care nu-l aneantizează, ci îi conferă funcția de creator, cu puteri și raționale și emoționale, o sinteză sui-generis pe care natura umană o realizează după sinteza mitică (exclusiv supranaturală) și cea iluministă (exclusiv rațională). Pare că, în ciuda ceții metafizice (și a lui, dar
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
și economiile de scară sau dintre sistem și procesele de concentrare ca și de integrare concentrică. În privința acestor confuzii trebuie spus că atunci când operează sunt fatale analizei. În fond, lipsa de regulă, de ordine conceptuală, sfârșește într-o nedumerire care aneantizează analiza: ce se analizează?! Nu căutăm acum să precizăm toate sensurile relaționărilor conceptuale pornind de la sistem, iar unele suprapuneri de conținuturi sunt extrem de nocive pentru consistența și validitatea analizei. Raportul sistem-structură în economie este asemănător cu cel dintre corpul uman
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
și-o asume. Neasumându-și-o, cunoașterea devine, cel puțin într-o parte a sa cunoașterea metafizică "ne-științifică", adică paradoxală; iar condiția morală a omului se preface într-o limită prea strâmtă, ce trebuie depășită, dar care, odată negată, aneantizează ființa rațională. Ontologia umanului este o reconstrucție a omului prin afirmarea modului-uman-de-a-fi raportat nu la alte ființări ca în cazul antropologiei filosofice -, ci la lume ca totalitate. Kant concepe omul ca mod-de-a-fi în legătură cu un prim înțeles al metafizicii: aceasta îi
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o anumită diferență de nivel între cele două (moralitatea și fericirea), valabilă însă doar din unghiul unei "analitici" a unității de existență a omului. Binele Suveran este scop pur, dat a priori, așadar necesar (în context kantian); "puritatea" sa nu aneantizează "subiectul" care îl susține. El este scopul voinței, a cărei determinare formală se află în legea morală. Toate acțiunile omului ca subiect moral (nu doar inteligibil, ci și sensibil) îl țintesc, și tocmai prin faptul că "realizarea" sa este imposibilă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
eficientă, dar există cauză eficientă fără cauză finală"90. "Existenței globale" (nediferențiată pe specii) îi este proprie causa eficiens, potrivit lui Mircea Florian; istoriei, care este un fragment al existenței, îi este propriu raportul de finalitate, iar acesta din urmă nu aneantizează cauza "producătoare" (eficientă), căci nu poate fi ceva fără ea. Causa eficiens poate fi gândită, așadar, în sine, în vreme ce causa finalis este dependentă de cea dintâi. Finalitatea ("cauza finală"), pentru Mircea Florian (ca și pentru Aristotel), nu este o aparență
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
are natură socială, el este impus de cerințele unui fel de conservare a speciei umane. El nu poate sta, originar, în individ, întrucât ar răspunde altor exigențe decât celor ale grupului; ar primi, altfel spus, o nedeterminare care l-ar aneantiza. Mediul social ar sta sub semnul unor apariții absolut întâmplătoare, care ar topi în spațiul lor de origine, subiectiv, existența poporului, originalitatea lui culturală. Ideea medierii energiilor naturii de către societate, prin cultură și civilizație, în cazul personalității energetice, are importanță
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în statutul său existențial și în relația lui cu lumea. Istoria a lucrat până acum la realizarea doar a unor exemplare, dar, ne asigură C. Rădulescu-Motru, realitatea acestei forme de persoalitate se va generaliza. Formele anterioare de personalitate nu sunt aneantizate de aceasta din urmă; ele se păstrează în fiecare dintre noi, chiar și în cei care au atins o treaptă înaltă în personalizarea energiei (de exemplu, în oamenii de vocație). Prin urmare, personalitatea energetică nu este ceva desăvârșit, ceva absolut
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]