280 matches
-
tumori intraorbitale primare sunt tumorile vasculare (hemangiomul cavernos, limfangiomul, hemangiolimfan giomul), tumorile limfoide, tumorile neurogene (neurofibromul, schwannomul, neurofibrosarcomul), meningiomul, gliomul de nerv optic), tumorile mezenchimale (fibromul, fibrosarcomul), tumorile osoase și cartilaginoase (osteom, sarcom osteogenetic, condrom, condrosarcom, displazia fibroasă, chist osos anevrismal), mezenchimale (lipom, liposarcom), carcinoame (spinocelular, adenoid chistic, adenocarcinom, bazocelular, sebaceu). Tumorile intraorbitale secundare mai frecvente sunt - carcinoamele spinocelulare sau nediferențiate, extinse în orbită de la sinusurile paranazale, epitelioamele bazocelulare cu originea în orbita anterioară, meningioamele sau tumorile maligne extinse de la neurocraniu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
zile și nu cauzează simptome. Fistulele de dimensiuni mai mici și uneori și mari pot fi rezolvate prin embolizare pe calea unui cateter arterial. Pseudoanevrismele mari pot necesita intervenția chirurgicală. Aceasta constă În identificarea și ligatura arterei principale, excizia fistulelor anevrismale cu ligatura și secțiunea tuturor ramurilor arteriale aferente și venoase eferente. 6. Necroza hepatică Este o complicație rară și apare mai frecvent după tratamentul embolizant angiografic, când un ram arterial la distanță de sursa hemoragiei este obstruat, antrenând astfel ischemia
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
la subcapitolul "Cazuri speciale" MARTIN și SOSA (1998): pacienții cu anevrisme aortice și/sau ale arterei renale sau cei cu pace maker cardiac. Studiile efectuate În diverse centre urologice au arătat că, ESWL nu a afectat pacienții respectivi, chiar dacă țesutul anevrismal calcificat s-a aflat În focarul undelor de șoc (VASAVADA, 1994). În ceea ce privește pacienții cu pace maker cardiac, DRACH (1990) recomanda ca litotriția să fie făcută după un riguros control și În prezența unui cardiolog care, să intervină În cazul unei
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
apară fenomene Raynaud la hiperabducția brațului, la căratul greutăților sau la întoarcerea capului, dar nu la frig (diagnostic diferențial cu boala Raynaud). De asemenea poate să apară ischemia acută de deget sau mână. Stenoza arterei subclavii se însoțește de dilatație anevrismală poststenotică; anevrismul se poate palpa și se poate însoți de trill și suflu. Tromboza arterei subclavii se manifestă prin răceală persistentă a mâinii, cianoză, paloare, iar în timp se instalează ulcerații și gangrenă digitală. Manifestările venoase pot fi cauzate de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
și infecție. La nivel mondial, prevalența și inciden a acestei afecțiuni este în continuă creștere ca urmare a augmentării speranței de via ă și diagnosticării precoce, uneori incidentală, prin tomografie computerizată (CT), ecografie abdominală și ecocardiografie (1). Riscul de dilatare anevrismală a aortei crește direct proporțional cu înaintarea în vârstă asociată modificărilor degenerative ale peretelui aortic (2) (tabelul 36.1). 36.1.2. Particularități fiziopatologice Anevrismele de aortă ascendentă sunt frecvent secundare degenerării mediei sau progresiei proceselor aterosclerotice. Anevrismele de arc
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
proceselor aterosclerotice. Anevrismele de arc distal, aortă descendentă toracică sau toraco-abdominală sunt de etiologice aterosclerotică (1) . Localizarea variabilă a anevrismelor aortice este determinată de expansiunea disecțiilor cronice. Deși lărgirea progresivă poate fi secundară compresiunii structurilor adiacente, decesul survine prin ruptură anevrismală sau disecție în majoritatea cazurilor. Literatura de specialitate citează clasificări variabile ale anevrismelor aortice (tabelul 36.2). Majoritatea anevrismelor aortei toracice interesează rădăcina aortei și aorta ascendentă (60%), aorta descendentă (40%), arcul (10%), și aorta descendentă cu prelungire intraabdominală (toraco-abdominale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
între 5 și 5,9 cm și crește dramatic în cazul anevrismelor de peste 6 cm (5). Riscul de ruptură este influențat de prezența factorilor de risc precum fumatul și hipertensiune arterială (HTA). 36.1.5. Strategii terapeutice în boala aortică anevrismală Speranța de viață la pacienții vârstnici este în continuă creștere. În raport cu ultimul consens, speranța de viață la un subiect de sex masculin de 75 de ani este de 6,1 ani, iar de sex feminin de 7,2 ani (6
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
hipotensoare în vederea menținerii TA sistolice preferabil sub 120 mmHg. Se recomandă evitarea eforturilor fizice deoarece presiunea intratoracică poate crește brusc în acest context. Adițional terapiei medicamentoase este necesară oprirea fumatului și corectarea dislipidemiilor. Tratament chirurgical Obiectivele tratamentului chirurgical în boala anevrismală la pacienții în vârstă vizează prelungirea vieții, diminuarea simptomatologiei, îmbunătățirea calității vieții. Numeroase studii demonstrează acceptabilitatea unui risc perioperator la pacienții vârstnici care necesită chirurgia aortei, deși acest risc este semnificativ crescut comparativ cu cel înregistrat în chirurgia valvulară sau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
demonstrează acceptabilitatea unui risc perioperator la pacienții vârstnici care necesită chirurgia aortei, deși acest risc este semnificativ crescut comparativ cu cel înregistrat în chirurgia valvulară sau coronariană la aceeași grupă de vârstă. Scopul intervenției chirurgicale este de a rezeca zona anevrismală și a reface continuitatea aortei cu ajutorul unei proteze tubulare, pentru a preveni ruptura anevrismului și decesul pacientului (7) (tabelul 36.4). Abordul chirurgical este condiționat de localizarea anevrismului: în localizările pe aorta ascendentă și arcul aortic se indică sternotomie mediană
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
criteriu al evaluării chirurgicale, factor predictiv important al riscului de ruptură. Ruptura se produce în medie la un diametru al anevrismului de 5,9 cm la nivelul aortei ascendente și 7,2 cm la nivelul aortei descendente (4). Rata expansiunii anevrismale de 0,1 0,42 cm/an constituie un criteriu suplimentar de evaluare a momentului operator. Pacienții cu sindrom Marfan, istoric de disecție precoce sau ruptură trebuie considerați a priori candidați ai chirurgiei aortice. Pseudoanevrismele sunt considerate cu risc crescut
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
fără afectarea valvei aortice, reprezintă forma cea mai simplă care se rezolvă sub CEC, prin rezecția segmentului dilatat și înlocuirea cu proteză tubulară de Dacron. Dacă anevrismul se dezvoltă deasupra joncțiunii sinotubulare, se practică interpoziția supracoronară a graftului. Dacă dilatarea anevrismală interesează și rădăcina aortei cu regurgitare aortică, se practică intervenția Bentall care presupune înlocuirea în bloc a aortei ascendente și a valvei cu proteză compozită și reimplantarea arterelor coronare. Un caz particular este reprezentat de anevrismul care interesează rădăcina aortei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
anevrismul care interesează rădăcina aortei, dar valvele aortice sunt indemne, care poate fi corectat prin operația David, ce presupune excizarea sinusurilor Valsalva și suturarea unei proteze de Dacron la baza inelului aortic cu reimplantarea coronarelor și a cuspelor aortice. Chirurgia anevrismală a aortei ascendente și arcului aortic prin utilizarea CEC este asociată la pacienții vârstnici cu morbiditate crescută de tipul AVC și disfuncție neurologică Anevrismele arcului aortic se asociază cu ale aortei ascendentesau descendente, fiind rareori izolate. Aortopatia asociată bicuspidiei valvulare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
localizare, disecția acută a unui anevrism aortic indiferent de localizare, disecția aortică în cazul sindromului Marfan, disecția aortică tip B complicată cu ischemie viscerală, progresie rapidă, (iminență de) ruptură, durere intensă persistentă, compromis vascular pe membrele pelvine, expansiune sau ruptură anevrismală. Tratamentul chirurgical al disecțiilor de aortă nu este indicat sau necesită precauții speciale într-o serie de situații particulare (caseta 36.5). Paralizia acută din disecția tip A nu reprezintă contraindicație absolută deoarece pacienții evoluează favorabil prin repermeabilizarea postchirurgicală. În
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
B Obiectivele tratamentului chirurgical în disecțiile acute tip B sunt prevenția rupturii și continuarea permeabilizării organelor în absența simptomatologiei. Pacienții cu disecție tip B se tratează medical, prognosticul pe termen lung nu este ideal și este influențat de potențiala expansiune anevrismală subsecventă. În cazul în care frecvența cardiacă sau TA nu sunt controlate eficient, lumenul fals este patent sau diametrul inițial intraluminal depă șește40-45 mm, ceea ce indică intervenția chirurgicală. Factorii ce pot pleda în favoarea intervenției chirurgicale în disecția de aortă tip
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
a pacientului în momentul internării fiind elementul care condiționează planning-ul terapeutic. Vârsta este identificată ca factor de risc independent pentru AVC și disfuncția neurologică tranzitorie definită ca sindrom confuzional postoperator, agitație, delir tranzitor la pacienții tratați chirurgical pentru boală anevrismală aortică. De altfel, vârsta peste 60 de ani este considerată factor tanatogenerator sau de risc crescut de complicații neurologice permanente. Cele mai multe disecții au fost de tip acut (77%), iar în 42% dintre cazuri aorta ascendentă a fost dilatată anevrismal. Evaluarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
boală anevrismală aortică. De altfel, vârsta peste 60 de ani este considerată factor tanatogenerator sau de risc crescut de complicații neurologice permanente. Cele mai multe disecții au fost de tip acut (77%), iar în 42% dintre cazuri aorta ascendentă a fost dilatată anevrismal. Evaluarea dimensiunilor anevrismelor de aortă ascendentă se coroborează cu etiologia și rata de creștere, elemente considerate definitorii în decizia chirurgicală. La pacienții cu disecție de aortă ascendentă, diametrul acesteia a variat între 30 i 84 mm, cu o valoare medie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
pot fi multiple, apărând la intervale de timp diferite (câteva zile). DSV posterior poate fi acompaniat de insuficiență mitrală semnificativă, secundara afectării mușchiului pilier. La pacienții care supraviețuiesc perioadei acute, porțiunea de sept restantă împreună cu peretele ventricular se pot dilata anevrismal (40% din cazuri). INDICAȚII DE OPERAȚIE DSV post-infarct reprezintă aproape întotdeauna o indicație operatorie deoarece majoritatea produc un shunt stânga - dreapta semnificativ. Închiderea în condiții de siguranță a DSV postinfarct se realizează în săptămâna 2-3 după perforarea septului, deoarece în
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
Anevrismele suprarenale sunt localizate între diafragm și arterele renale fiind întâlnite destul de rar [18]. Etiopatogenia Ateroscleroza a fost considerată ca cea mai comună cauză etiologică [4, 18]. Ateroscleroza aortei poate produce fie leziuni stenotice (localizate de elecție infrarenal) sau dilatații anevrismale, fără a se cunoaște mecanismul care predomină în geneza acestor două afecțiuni. Cercetările moderne, unele dintre ele în plină desfășurare, indică o patogeneză multifactorială a anevrismelor aortei abdominale. Factorii genetici, de mediu, hemodinamici și factorii imunologici sunt implicați în dezvoltarea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
folosită cu acuratețe în localizările suprarenale. Singură, ecografia abdominală, datorită limitelor inerente nu poate fi folosită pentru strategia de monitorizare și tratament a pacientului, ea neputând oferi detalii despre extensia proximală și distală a bolii, sau a implicării în zona anevrismală a arterelor mezenterice și renale [7, 8, 38]. Computer tomografia Este o metodă de explorare mai precisă, furnizează informații privind forma anevrismului și relațiile anatomice cu arterele viscerale și renale. Este mai puțin utilizată de rutină în screening-ul anevrismal deoarece
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
zona anevrismală a arterelor mezenterice și renale [7, 8, 38]. Computer tomografia Este o metodă de explorare mai precisă, furnizează informații privind forma anevrismului și relațiile anatomice cu arterele viscerale și renale. Este mai puțin utilizată de rutină în screening-ul anevrismal deoarece necesită substanță de contrast și datorită iradierii inerente. CT spiral (helical), care permite reconstrucție tridimensională a aortei și ramurilor sale, oferă informații mult mai exacte pentru evaluarea anatomiei anevrismelor aortice și abdominale, fiind suficientă pentru evaluare preterapeutică [7, 10
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
și tratamentul valvulopatiilor elaborat de ESC (tabelul 25.3) (8). În IA acută severă se indică intervenția chirurgicală în urgență. În IA cronică, obiectivele corecției chirurgicale presupun ameliorarea prognosticului, diminuarea simptomelor, prevenția insuficienței cardiace, evitarea complicațiilor la pacienții cu dilatare anevrismală a aortei ascendente, evitarea decesului. Evaluarea preoperatorie presupune ETE și ecocardiografie transtoracică (ETT), ECG, test de efo rt pentru diagnosticarea anomaliilor latente ale funcției VS, cateterism cardiac (evaluarea arterelor coronare, a funcției ventriculare și a aortei ascendente), ecografie caroti- diană
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
iritația meningelor cerebrale. Aceste semne pot apărea în mai multe circumstanțe patologice, prin pătrunderea în lichidul cefalo-rahidian a unor componenți care în mod normal nu se găsesc acolo: microorganisme și celule de tip inflamator (meningite), hematii (hemoragia subarahnoidiana din rupturile anevrismale sau după traumatisme cranio-cerebrale severe), substanțe chimice (introduse pentru investigația mielografica) etc. Cele mai frecvente simptome de iritație meningeală sunt cefaleea, asociată uneori cu vomismente, redoarea cefei și fotofobia. Semne ale iritației meningeale sunt: - redorea de ceafă: se examinează cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
și cefaleea. Fosfenitoinul se administrează în caz de fenomene convulsive. Administrarea precoce îîn primele 6 ore) a blocantelor canalelor de Ca2+ - nimiodipină (Nimotop) au rolul de a preveni vasospasmul colateral și reducerea fluxului sanguin în zonele limitrofe hemoragiei subarahnoidiene. Clipping anevrismal se recomandă pentru anevrismele cu risc de hemoragie, sau pentru reducerea riscului reapariției hemoragiei. Embolizarea anevrismului și îndepărtarea malformațiilor artrio-venoase sunt alte intervenții chirurgicale ce înlătură riscul hemoragiei. Folosirea neurotransmițătorilor dopaminergici îbromcriptina, mirapex, requip) se pare că îmbunătățește structura, volumul
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Danlos - reprezintă un grup heterogen de anomalii ale țesutului conjunctiv, caracterizate prin hipermobilitate articulară, hiperextensibilitate cutanată și fragilitate tisulară. Există un defect genetic în lanțul de colagen pro alpha-1, tipul III. Afectarea aortei este exprimată prin scăderea rezistenței parietale, dilatații anevrismale și disecții. Ruptura arterială spontană a vaselor mezenterice este cauza cea mai frecventă de deces. Leziunea se poate manifesta prin anevrism aortic toracic sau abdominal. Tesutul vascular este friabil, ceea ce pereclitează succesul chirurgical [1,2] - Ectazia anuloaortică - o noțiune introdusă
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
trompă de elefant”, în aorta descendentă, tehnica Borst [7,8] sau procedeu hibrid chirurgical pentru aorta ascendentă și stent-graft pentru aorta descendentă. În cazul disecției cronice a arcului aortic, magnitudinea rezecției și a înlocuirii arcului aortic este dată de dilatarea anevrismală rezultată. În aceste cazuri peretele aortic este de calitate mai bună decât în disecția acută, fapt important pentru construirea anastomozelor proximală, distală și cele cu trunchiurile supraortice. DISECȚIA AORTICĂ ACUTĂ DE TIP B În general se tratează medical cu excepția cazurilor
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]