202 matches
-
nu mi le puteam procura, neavând la dispoziție un serviciu de spionaj și fondurile necesare întreținerii lui, nu îmi erau niciodată transmise. De-abia în ultimele zile din iulie 1914 am aflat, din întâmplare, prin intermediul atașatului militar, de convențiile secrete anglo-franceze privind acțiunea unită a celor două flote pe timp de război. Alte fapte importante cunoscute de multă vreme de Oficiul Imperial, cum ar fi schimbul de scrisori dintre Grey și Cambon, nu mi-au fost niciodată aduse la cunoștință. Posibilități
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
stat și diplomat francez. A fost: deputat (1889), subsecretar de stat la Colonii (1893), ministru al Coloniilor (18931895), ministrul Afacerilor Externe (1898-1905). I se atribuie ca realizări majore acordul mutual de neagresiune franco-italian din 3 iulie 1902 și "Antanta Cordială" anglo-franceză din 7 iulie 1904. Din cauza opoziției sale în "chestiunea marocană", a fost nevoit să demisioneze. După o retragere voluntară de patru ani, a revenit în viața politică în iulie 1909. A fost apoi ministrul Marinei (1911-1913) și ambasadorul Franței la
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
aprobat politica dusă de guvern. În privința liniei de urmat, s-a exprimat în unanimitate dorința ca România să păstreze neutralitatea. Însă, neutralitatea României față de izbucnirea celui de-al doilea război mondial a avut un caracter activ, în esență favorabilă aliaților anglo-francezi și victimelor agresiunii. Guvernul și poporul român au acordat un larg sprijin oficialităților și poporului polonez. Acest fapt a nemulțumit profund pe Hitler, care a ordonat asasinarea lui Armand Călinescu. La 21 septembrie 1939, Armand Călinescu a fost răpus de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a nordului Bucovinei și a ținutului Herței, de către Uniunea Sovietică a avut însemnate consecințe asupra situației interne și internaționale a României. Pe plan extern, România a întărit relațiile cu Germania: la 1 iulie 1940 guvernul român a renunțat la garanțiile anglo-franceze din 13 aprilie 1939, iar la 2 iulie Carol al II-lea a solicitat o misiune militară germană în România. Pe plan intern, pe 4 iulie 1940 s-a format guvernul condus de Ion Gigurtu, personalitate cu legături economice și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Giorgio piemontez, spirit fin într-un țesut adipos: Italia primise onoarea de a comanda această jandarmerie atît datorită renumelui carabinierilor săi, cît și pentru că, mare putere ștearsă, aflată la remorca Berlinului, părea un tampon folositor între Tripla Alianță și înțelegerea anglo-franceză pe cale să devină Antanta cordială. În acest spirit i se încredințase Italiei zona Skoplje, considerată cea mai delicată, din cauza frontierei sale cu Bosnia-Herțegovina, și din cauza aspirațiilor Austriei la Marea Egee și a îngrijorării ei de a nu se instala aici vreo
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pe conștiință faptul că, din vina mea, într-un moment hotărîtor, am făcut să eșueze formarea unei frumoase patrii... după primele luni de război care nu fusese decît o suită de ofensive germane și de strictă defensivă, penibil susținută de anglo-francezi. Aceștia, la rîndul lor, pregăteau un atac în stil mare, utilizînd singura armă care era superioară celei dușmane flota pentru o operațiune împotriva Turciei, prin forțarea strîmtorilor. În pofida păstrării secretului, imperiile centrale și cele neutre avuseseră informații despre aceste pregătiri
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cu Scoția și la vest cu Țara Galilor. Este mai aproape de Europa continentală decât oricare altă parte a Britaniei, separată de Franța de 52 km de mare (22 mile nautice). Tunelul Canalului, lângă Folkstone, leagă direct Anglia de Europa continentală. Granița anglo-franceză este la jumătatea drumului de-a lungul tunelului. Mare parte din Anglia este deluroasă, în general muntoasă în nord cu un lanț de munți nu prea înalți, Munții Penini (Pennines), care despart estul de vest. Alte zone deluroase în nord
Anglia () [Corola-website/Science/296827_a_298156]
-
iar Washington continua să avanseze spre Fort Duquesne, întâlnindu-se cu căpetenia Mingo. Pe 28 mai, cu forțele lui Tanaghrisson, Washington i-a surprins pe francezi în Bătălia de la Jumonville Glen, ucigându-l chiar pe comandantul francez, deschizând astfel ostilitățile anglo-franceze în valea Ohio. După bătălie, Washington s-a retras, stabilindu-se la Fort Necessity.La 3 iulie, francezii, însoțiți de războinici Shawnee, Delaware și Mingo l-au atacat și l-au forțat pe Washington să se predea, negociind o retragere
Războiul de Șapte Ani () [Corola-website/Science/299171_a_300500]
-
a dezbinat, rușii fiind împărțiți între „albi” (țariști) și „roșii” (comuniști), ucrainenii între „radiști" (naționaliști) și „mahnoviști” (anarhiști), evreii și celelalte minorități luând partea unora sau altora dintre aceste forțe, fără să uităm forțele de ocupație germane (aprilie-noiembrie 1918) și anglo-franceze (1919-1922). La începutul anului 1918, orașul a fost capitala Republicii sovietice odesite condusă de Vladimir Iudovski și de Nikolai Krîlenko care au împușcat cu mitraliere, cu familii cu tot, o bună parte din burghezia și clasa medie a orașului, măcelărind
Odesa () [Corola-website/Science/298800_a_300129]
-
a desfasurat in America de Nord si in India. Franța ocupă Canada și Louisiana. Spania avea cea mai mare intindere teritoriala , din Noua Spanie, o arie teritorială ce cuprindea Mexicul , California si spre Canada, iar în est, până în Florida. În America de Nord, conflictul anglo-francez era cunoscut ca Războiul regelui George al II-lea. Declarațiile oficiale de război s-au dat în mai 1744, fiind disputate frontierele dintre coloniile franceze și coloniile britanice. Francezii, sprijiniți de indieni nativi, desfășurau raiduri la scară mică împotriva britanicilor
Războiul de Succesiune Austriacă () [Corola-website/Science/308445_a_309774]
-
pour le roi de Prusse" pentru acest tratat. Până la urmă, Pacea de la Aix-la-Chapelle s-a dovedit a fi un armistițiu căci avea să fie o premeditare a Războiului de Șapte Ani, un alt război în care se va disputa rivalitatea anglo-franceză. 1740 1741 1742 1743 1744 1745 1746 1748
Războiul de Succesiune Austriacă () [Corola-website/Science/308445_a_309774]
-
noiembrie 1853, ceea ce făcea posibilă debarcarea trupelor terestre pe pământ otoman. Distrugerea flotei otomane și creșterea amenințării rusești au alarmat guvernele francez și britanic, care au luat măsuri imediate pentru ajutorarea turcilor. În 1853, după ce Rusia a ignorat un ultimatum anglo-francez, care cerea retragerea din Principatele Dunărene, Marea Britanie și Franța au intrat în război de partea otomanilor. Țarul Nicolae a presupus că, recunoscători pentru rolul avut în înăbușirea revoluțiilor de la 1848, austriecii aveau să-i fie aliați, sau cel puțin aveau
Războiul Crimeii () [Corola-website/Science/303095_a_304424]
-
în Statele Unite ale Americii), Kossuth a întreținut legături cu cercuri de exilați francezi, italieni, ruși, germani și polonezi, îndeosebi cu Giuseppe Mazzini. Și-a amplificat activitățile în 1853-1856, în timpul Războiului Crimeii, însă nu a putut obține practic nimic de la puterile anglo-franceze cu privire la o eventuală independență a Ungariei, întrucât Imperiul Austriac nu fusese aliat în Războiul Crimeii cu Rusia. Kossuth a sperat în continuare că se va putea ajunge la o conjunctură favorabilă pentru indepenența Ungariei pe fundalul conflictelor dintre marile puteri
Lajos Kossuth () [Corola-website/Science/302801_a_304130]
-
cu statele mici din centrul și estul Europei și prin încurajarea apropierii. După timidă intervenție occidentală în războiul civil rus și înfrângerea forțelor antibolsevice, micile state est-europene erau menite să formeze un cordon sanitar destinat împiedicării expansiunii comunismului rus. Conflictul anglo-francez era inevitabil. Britanicii își concepeau politică germană în termenii reconstrucției economice a Republicii de la Weimar, iar francezii încercau să controleze evoluția Germaniei, folosind reparațiile ca un instrument economic. Divergențele anglo-franceze erau departe de a fi limitate la problema germană căci
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
formeze un cordon sanitar destinat împiedicării expansiunii comunismului rus. Conflictul anglo-francez era inevitabil. Britanicii își concepeau politică germană în termenii reconstrucției economice a Republicii de la Weimar, iar francezii încercau să controleze evoluția Germaniei, folosind reparațiile ca un instrument economic. Divergențele anglo-franceze erau departe de a fi limitate la problema germană căci desființarea Imperiului Otoman și crearea Turciei avea să dea naștere la diviziuni adânci între cei doi foști aliați. Conflictul greco-turc a găsit cele două mari puteri în tabere opuse, Kemal
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
eșuând. După semnarea Tratatului de la Versailles, Germania a lansat întregul arsenal pentru a submina clauzele acestuia. Livrările în contul reparațiilor au fost făcute cu greutate, dar Germania a fost nevoită să cedeze căci avea de-a face cu un front anglo-francez unit care amenință cu utilizarea forței și ultimatumurile. Germania făcea tot ce putea pentru a obstrucționa activitatea comisiei interaliate de control al dezarmării. Datorită dificultăților economice, pe 12 iulie 1922, Guvernul german a înaintat aliaților un moratoriu de șase luni
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
în timp ce britanicii au reacționat favorabil, francezii fiind dispuși să accepte cererea germană dacă erau oferite o serie de garanții ca minele din Ruhr. Conferință de la Londra din 7-14 august a făcut o tentativă de soluționare, ducând dimpotrivă la tensionarea relațiilor anglo-franceze întrucât englezii făceau presiuni asupra francezilor prin forțarea problemei datoriilor interaliate, aceștia raliandu-se poziției americane care cerea plata integrală a datoriilor interaliate. Pe 31 august, premierul francez, Raymond Poincare a blocat posibilitarea unui moratoriu în cadrul Comsisiei Reparațiilor. În contextul degradării
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
englezii făceau presiuni asupra francezilor prin forțarea problemei datoriilor interaliate, aceștia raliandu-se poziției americane care cerea plata integrală a datoriilor interaliate. Pe 31 august, premierul francez, Raymond Poincare a blocat posibilitarea unui moratoriu în cadrul Comsisiei Reparațiilor. În contextul degradării relațiilor anglo-franceze, în decembrie 1922, Comisia Reparațiilor a constatat eșecul Germaniei în respectarea obligațiilor în domeniul reparațiilor. Pe 2 ianuarie s-a decis, în ciuda opoziției britanice, preluarea Ruhrului cu titlu de garanție, iar pe 11 ianuarie 1923, trupele franco-belgiene au pătruns în
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
Franței în anexarea Ruhrului. Ambasadorul britanic de la Berlin a sugerat o reluare a proiectului de garantare a graniței franco-germane.Prin Tratatul de la Roma, era reinstalat suveranitatea asupra orașului Fiume. Stresemann a acceptat sperând să evite un tratat de asistență mutuală anglo-francez, obținând o retragere anticipată a trupelor aliate din Renania, eliminând posibilitatea unei noi acțiuni unilaterale franceze după modelul Ruhrului. Între 5-16 octombrie 1925, s-a reunit Conferință la care au participat Chamberlain, Briand, Stresemann, Mussolini și Vandervelde, rezultând garantarea mutuală
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
Italiei pe 18 octombrie. Dar în urmă dezacordurilor dintre francezi și britanici, sancțiunile au fost ineficiente. În 1936, Etiopia era înfrântă și ocupată de italieni. Planul Hoare-Laval de împărțire a Etiopiei a eșuat, ideea de securitate colectivă era compromisă, politică anglo-franceză eșuase, iar Mussolini era recunoscător lui Hitler pentru neutralitatea binevoitoare afișată în timpul crizei etiopiene. Între timp, Franța ratifică un tratat de asistență mutuală cu URSS pe 27 februarie 1936. Hitler, folosindu-l că pe un pretext, a trimis trupele germane
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
În primăvara anului 1855, șefii militari ai coaliției anglo-franceze au decis să ocupe strâmtoarea Kerci și portrile de la Marea Azov. Scopul acestei acțiuni era subminarea comunicațiilor și întreruperea aprovizionării trupelor rusești din Crimeea. O importanță specială a avut ocuparea portului Taganrog. În antrepozitele din acest port se aflau cantități
Asediul Taganrogului () [Corola-website/Science/303248_a_304577]
-
devenit una dintre cele mai faimoase cărți de istorie din epoca modernă. A devenit ministrul educației în 1832-1837și a inițiat reforma în învățământul modern din Franța, în 1833, prin legea Guizot. A activat că ambasador la Londra, contribuind la apropierea anglo-franceză și la depășirea rivalității din timpul războaielor napoleoniene. A continuat în politică, în calitate de ministru al afacerilor externe al Franței. În 1847 a devenit prim-ministrul Franței. A fost demis în 1848 în contextul revoluției. În 1828 a scris "Istoria civilizației
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
față de Israel și o linie politică activistă pe plan internațional. O preocupare deosebită o reprezenta situația din Algeria, unde arabii locali rezistau împotriva regimului de ocupație francez. Franța examinase cu seriozitate și în contactele cu Israelul, posibilitatea unei operațiuni militare anglo-franceze pentru recuperarea Canalului de Suez, care fusese naționalizat de către Nasser. În schimb britanicii ezitau și se abțineau de la orice contact cu Israelul. La 20 septembrie 1956 au sosit la Țel Aviv doi emisari francezi, directorul general al Ministerului apărării al
Șimon Peres () [Corola-website/Science/304204_a_305533]
-
la invadarea Poloniei. Datorită politicii și inacțiunii Aliaților occidentali, până în momentul atacării Poloniei, Hitler a considerat că poate să declanșeze războiul împotriva vecinilor săi răsăriteni fără să provoace un război general, sau, în cazul cel mai rău, să provoace reacția anglo-franceză într-un moment în care soarta conflictului ar fi fost deja decisă. Hitler prețuia în mod special ideea unei Germanii Mari, care ar fi trebuit să unească între fruntariile sale pe toți germanii. Acțiunile din perioada interbelică în Austria și
Cauzele celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/303903_a_305232]
-
militară deplină cu Franța și Regatul Unit; puterile occidentale nu aveau însă voința să se confrunte cu Germania Nazistă și asigurările lor de acțiune militară iminentă aveau doar scopul de a pune presiune pe Hitler. La jumătatea lui august, convorbirile anglo-franceze cu sovieticii pentru formarea unei alianțe militare antinaziste au eșuat, parțial din cauza refuzului guvernului polonez de a permite operațiuni ale Armatei Roșii pe teritoriul Poloniei. La 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au semnat Pactul de neagresiune Molotov-Ribbentrop, care
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]