142 matches
-
cea de-a doua implică curaj, hotărâre, fermitate, un Eu puternic. Aceste aspecte se pot observa în schema de mai jos: curaj impuls creator realizări SUCCES recompensă sentiment de onoare hipertrofia Eului (realizare de sine, demnitate, autoritate, sănătate mintală optimă) angoasă inhibiție creatoare erori EȘEC pedeapsă sentiment de culpabilitate autonegarea Eului (sentimentul nerealizării de sine, complexe de inferioritate, fugă, vagabondaj, alcoolism, suicid, boli psihice) Se poate vedea atât rolul Eului, cât și felul în care Eul este influențat de această dinamică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pentru mine un caracter obiectiv și decisiv, care mă apasă continuu. Eu nu pot face „experiența morții” decât o singură dată. Legat de moarte, ca situație-limită, se mai discută și următoarele aspecte: - situația morții aparente (R. Moody și E. Kübler-Ross); - angoasa, care însoțește orice idee sau act al morții, legată de perspectiva neantului; angoasa are două direcții de manifestare: angoasa de moarte și angoasa dată de dorința de a continua viața și după moarte; - refugiul în moarte, cum este cazul suicidului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pornind În viteză, Încărcată cu vorbe prețioase, plină de bucurie. E posibil să preferați poezia lui Pessoa, pentru că cea a lui Whitman e cam obositoare. Dar În viața adevărată, de dincolo de lectură, cine nu preferă bucuria În locul tristeții, seninătatea, nu angoasa, motivarea, nu depresia, exaltarea, nu melancolia, iubirea, nu invidia, generozitatea, nu ura, curajul, și nu frica? Mai rău e că, ajungând la vârsta adultă, ne trezim cu un stil sentimental deja format, care configurează nucleul dur al personalității noastre. Într-
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
muri. - Mi se va face din nou rău în această noapte. - Il voi trezi pe soțul meu. - Se va enerva pe mine, nu mă va mai iubi. Situație - A fi singură acasă. - Magazin mare, cinematograf, mulțime. - A dormi, noaptea. Emoție - Angoasă. - Palpitații, jenă sau durere toracică. - Dificultăți respiratorii, senzații de sufocare. - Amețeli. Diacronie Date structurale posibile - Genetice: nu există tulburări în familie. - Personalitate: nu există tulburări de personalitate, a fost mereu anxioasă, are un nivel ridicat de exigență personală (nevoia de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
gândul automat notat în carnet, apoi să găsească toate argumentele care merg în direcția opusă cogniției depresive. Tabel 3. Examinarea evidențelor Situație Emoție Gând automat Evidența în legătură cu acest prim gând Examinarea evidenței contradictorie Primesc o scrisoare recomandată de la poliție. Teamă, angoasă: 90% ” Ce-am putut oare să fac? Imi vor crea probleme”: 100% ”De fiecare dată când am avut contacte cu poliția, s-a terminat prost”: 70% ”N-am nimic să-mi reproșez. Am avut întâlniri neplăcute cu polițiștii, dar eram
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
unele dovezi evidente „contra”. Martine se recunoaște în câteva dintre acestea și selectează două dintre ele. Grupul realizează următorul tabel. Tabel 7. Tabloul dovezilor evidente Context Emoții Gânduri Dovezi evidente „pentru” Dovezi evidente „contra” Mă aflu într-un mare magazin. Angoasă Tristețe ”Nu-mi mai plac magazinele”. „Trebuie să ies neapărat!”. „Toată lumea se uită chiorâș la mine”. Mă consideră nebună, bolnavă”. „Sunt o persoană periculoasă (mă reped spre oameni cu căruciorul meu de cumpărături)”. „Nu voi reuși să termin de făcut
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
nivelul performanței. Trebuie să fii bun, „eficient” și, pentru bărbat, să corespunzi imaginilor masculine de forță și de putere. Ori, terapeutul se confruntă mai ales cu bărbați care sunt în mare impas fizic (diserecție) și psihic (stimă de sine scăzută, angoasă de performanță...), departe de imaginile care, propuse ca model societății, creează o generație de frustrați cu performanță scăzută și conduc la disfuncții erectile (DE). Definiții DSM-IV R dă o definiție eficientă tulburării de erecție la bărbat: „incapacitate persistentă sau repetată
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
vedea care sunt parametrii care ar fi putut fi omiși. Terapeutul trebuie să îndrăznească să spună pacientului său: nu progresăm cu această problemă? Ce credeți despre acest lucru? Figura 1. Evaluarea angoasei actuale în legătură cu impotența HUBERT 8 Fără angoasă Foarte angoasat CAROLYN 0 8 Fără angoasă Foarte angoasată Figura 2. Evaluarea anticipării vindecării HUBERT 8 Fără speranță Multă speranță CAROLYN 0 8 Fără speranță Multă speranță După evaluare, Carolyn spune: „Tratăm erecția, impotența soțului meu, dar am impresia că sunt la fel de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
părăsi soția” Tristețe „Prietenul meu nu rămâne să doarmă la mine!” „Nu sunt decât o prostituată!” Constatarea eșecului existenței mele Tristețe Tensiuni musculare Culpabilitate Sosirea cu întârziere la refugiul de animale Critică primită Furie Insulte Rușine „Am să mă cărăbănesc!” Angoasă Arsuri de țigară După ce au fost identificate aceste secvențe, comportamentul problemă este descris în detaliu, astfel încât ulterior să se identifice mai multe piste pentru a-i contracara desfășurarea: singură la toaletă, Doamna B. își aprinde o țigară din care trage
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mine!” Nu sunt decât o prostituată!” Constatarea eșecului existenței mele Tristețe Tensiuni musculare Culpabilitate Sosirea cu întârziere la refugiul de animale Critică primită Competențe interpersonale Furie Insulte Competențe interpersonale Rușine Reglare emoțională și toleranță la suferință ”Am să mă cărăbănesc!” Angoasă Arsuri de țigară Doamna B. hotărăște să lucreze pe două planuri: reglarea emoțiilor și toleranța la suferință, și competențele sale interpersonale. Intr-o primă etapă, terapeutul și Doamna B. elaborează lista competențelor de reglare emoțională și de toleranță la suferință
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a lunii. Montând la Cluj povestea unei Păsări dintr-o altă zi, s-a putut convinge, prin numeroasele vizionări ale piesei, de realitatea dintr-o altă zi a păsării de pe fața nevăzută a lunii. Spre finalul reprezentației, actorii, cutremurați și angoasați de aerul pe care-l respirau pe scenă, au ieșit au descins, au năvălit! printre spectatori, indignați, cântând, chemându-se la o luptă neîntârziată pentru aducerea în lumina concretă a reflectoarelor a părții invizibile din lună! Dar cum unii spectatori
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Freud, este mecanismul privilegiat de care putem beneficia în asemenea situații pentru a ne transfigura și domina tenebrele interioare. Există forme uzuale și elevate de sublimare. Primele sunt accesibile oricărei persoane. Printre acestea, așa cum reiterează savantul vienez în lucrarea sa, Angoasă în civilizație (1991), munca, profesia se plasează în vârful ierarhiei, deoarece ea poate deveni o sursă de valorizare și satisfacție, dar și un prilej de igienizare psihică. în plus, am adăuga noi, profesia ca și toate celelalte activități cotidiene reprezintă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
egoist (2); falsitate (2); frică (2); furie (2); iertare (2); luptă (2); mama (2); necaz (2); neimportant (2); neînțelegere (2); neplăcut (2); neprietenos (2); persoană (2); prieteni (2); prostie (2); slăbiciune (2); trădare (2); trădător (2); vechi (2); aliat; altul; angoasă; antipatic; antipatie; aproapele; apropiat; armă; ascuns; aspru; atenție; avansare; bandit; barieră; belea; buni; caiete; ceartă; cheie franceză; coleg; coleg de grupă; competiție; concurență; cretin; criteriu; crud; crunt; curaj; cuțit; Daris; Darius; mai departe; derizoriu; dezastru; dezavantaj; diavol; Dinamo; dispoziție rea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dulce (2); faină (2); fantastic (2); frumos (2); înnoptat(2); înstelat (2); moarte (2); nocturn (2); oboseală (2); oraș (2); petrecere (2); plăcut (2); pod (2); senin (2); tristețe (2); vara (2); vară (2); adiere; agitație; ajuns; albastru; albă; amuzament; angoasă; cu apus; apus superb; aștri; bar; beție; beznă; bucurie; bunici; calmă; cămin; ceas; cer; cina; cîntec; club; crepuscul; culoare; deal; dealuri; devreme; dimineață a nopții; disco; discotecă; dormi; durere; facultate; fain; fantezie; farmec; felinare; fenomen al naturii; fermecată; filme; final
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nu (2); om (2); pierderi (2); plînset (2); plînsete (2); probleme (2); rană (2); răutate (2); roșu (2); sentiment (2); sete (2); singurătate (2); sînge (2); teamă (2); tortură (2); trecătoare (2); trecere (2); ură (2); adînc; adîncă; agonie; alb; angoasă temporară; animal; anormal; apă; babă plîngînd; bătrîni; blestem; boală a sufletului; bolnavi; chior; cîteodată; constantă; crîncenă; cruce; cuțit; Darius; de neuitat; de sine; declin; depășire; depresii, tristețe; dezamăgit; dezastru; dificil; din dragoste; disconfort; distrugere; divorț; dorință; dulce; durere psihică; durere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și forme de suferințe care să nu fie legate de o „stare morbidă”, de o boală. Asocierea suferinței cu răul este condiția care configurează în câmpul conștiinței mele ideea de „pericol vital”, de amenințare și insecuritate, trezind în felul acesta angoasa. Din acest motiv, se poate afirma că avem atâtea forme de suferință câte forme de rău există. Problema suferinței legată de boală, apare mult mai târziu, ea făcându-și intrarea în medicină după ce fuseseră deja fixate cadrele ei în religie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
anxietăți constituționale având la bază tipul de „constituție emotivă” (E. Dupré) sau pe cel de „auto-insecuritate” (K. Schneider). Aceasta poate fi întâlnită în cursul stărilor neurastenice, ipohondrice și cenestopate, obsesii, fobii, paranoia interpretativă sau halucinatorie, unele forme de schizofrenie. c) Angoasa, din cursul unor afecțiuni organice, somatice, cum ar fi angina pectorală, astmul bronșic, septicemiile, difteria, scarlatina, hipertiroidia și hipoglicemia. Sindromul catatonic Sindromul catatonic este un sindrom psihic și psihomotor interesând în principal activitatea motorie voluntară. Descris inițial de Kahlbaum (1863
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Th. Kammerer notează existența a trei faze în dinamica psihopatologică a reacțiilor după cum se poate vedea mai jos: 1) Faza de șoc Aceasta corespunde momentului în care persoana se află sub acțiunea imediată și directă a psihotraumatismului. Emoția dominantă este angoasa manifestată prin plâns, țipăt, agitație psihomotorie dezordonată. În mod egal, se poate nota și o situație inversă; stupoare, inhibiție psihomotorie totală, inexpresivitate emoțională. Aceste reacții emoționale se însoțesc de modificări neurovegetative (cardio-vasculare, gastrointestinale, secretorii, spasme sau tremurături musculare etc.). 2
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
utilizarea drogului, să confere existenței lor o „putere absolută” și, prin desființarea barierelor dintre real și imaginar, să acceadă la imortalitate. Studiind, la rândul său, personalitatea toxicomanilor, P. Vengos distinge următoarele trăsături caracteristice pentru această categorie de indivizi: - dependența afectivă, - angoasa de separație, - izolarea și anxietatea resimțită în relațiile cu ceilalți, - intoleranță la frustrări, - depresia, - nevoia inepuizabilă de iubire, aprobare și valorizare, - satisfacția imediată a dorințelor, - lipsa de încredere în sine și pasivitatea, - încăpățânare și iritabilitate, - lipsa ambițiilor, a combativității și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
despre care am vorbit mai sus; 2) Dispozițiile sau sentimentele afective cu caracter endogen și care stau la baza patologiei afective endogene. În cadrul acestui grup, K. Schneider distinge următoarele aspecte: a) tristețea, în care sunt incluse grija și nostalgia, b) angoasa, care privește neliniștea și oroarea, c) furia în care intră iritarea și mânia. Acestea sunt însă „sentimente afective” de intensitate și prezență anormală, cu caracter endogen, dar ele nu constituie încă tablouri clinico-psihiatrice propriu-zise. Dintre cele de mai sus, K.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
inocență - în care nu sunt cunoscute nici binele - nici răul, la domeniul de afirmare alternativă a binelui și a răului. Altfel spus, la domeniul moralei. Acesta este domeniul care se interpune între „inocență și culpabilitate”. Aici apare și se manifestă angoasa. Prin păcat, sufletul se determină și ia cunoștință de libertatea sa. Dar din acest moment, omul descoperă că este singur. Păcatul, vinovăția morală, îl „rupe” de Dumnezeu. Angoasa este sentimentul disperării pe care-l dă perspectiva unei existențe însingurate. 3
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ei, sistându-i orice fel de activitate. c) Impresia incapacității persoanei de a putea acționa în fața pericolului combinată cu sentimentul propriei sale dezorganizări și aneantizări. Sunt descrise mai multe feluri de angoasă. Dintre acestea, H. Feldman sistematizează trei grupe: a) Angoasa metafizică, în care individul își pune problema existenței și a sensului său. A. Littré vorbește despre trei stadii reprezentate prin neliniște, anxietate, angoasă. Această problemă a angoasei metafizice a fost un subiect tratat de numeroși filozofi (Sf. Augustin, B. Pascal
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care rezultă din prelucrarea interioară a evenimentelor vieții trăite de individ și ulterior „elaborate” sub forma simptomelor nevrotice. Stadiul psihopatologic al nevrozelor pune în evidență o anumită „structură endotimică” complexă în care distingem două aspecte principale: - tristețea vitală sau endotimică, - angoasa vitală sau endotimică. Angoasa este cea care predomină în cazul nevrozelor, pe când tristețea este cea care predomină în cazul depresiilor. Aceste aspecte confirmă natura depresivă a acestei categorii de tulburări nevrotice, pe care le putem eticheta drept echivalențe depresive. 2
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
discordanță și bizarerii, alterarea imaginii de sine cu alienarea personalității, trăire delirant-halucinatorie. Existența acestor bolnavi este izolată, strict circumscrisă la propria lor persoană. Accesul la interioritatea lor este practic imposibil; izolați și bizari ei sunt discordanți în raport cu realitatea logică. 3) Angoasă și disperare Modelul de existență pato-biografică dominat de angoasă și disperare este caracteristic bolnavilor depresivi. Dominați de o dispoziție tristă, pesimismul lor le închide orizontul vieții. Sentimentul și dorința de a trăi se schimbă, diminuează mult sau sunt complet pierdute
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Nouvelle Histoire de la psychiatrie (1983) Hemm S., Sartorius N., Helmchen H., Lauter H., Germania Contemporary Psychiatry (2001) Index tematic Absență Abulie Acalculie Acatisie Achinezia Afazie Agitație Agnozie Agorafobie Agrafie Agresivitate Alcoolism Alexie Alienare mintală Ambivalență Amimie Amnezie Amuzie Andropauză Anestezie Angoasa Anorexia mintală Anormalitate Anticipație Anxietate Apatie Aprosexia Apsihia Arierație mintală Astenie Ataxia Aura Autism Automatismul mintal Automutilare Baraj Boală psihică Bovarism Bradipsihie Carență de autoritate Carență afectivă Catalepsie Cataplexie Catatonie Cenestopatie Ciclotimie Claustrofobie Cleptomanie Colecționarism Comă Complex Confabulație Confuzie mintală
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]