229 matches
-
tradus În engleză și franceză. teoria lui a fost verificată prin studii experimentale și, validată, a cunoscut o nouă carieră. Copilul se dezvoltă nu prin interacțiune cu obiectele, cum spune teoria clasică, ci Într-un spațiu social populat cu personaje, animat, el stabilește de mic relații sociale. El acționează asupra obiectelor, cum zice Piaget, dar obiectele fac parte din ambianță, au conotații sociale. Funcțiile psihice individuale apar și se dezvoltă deci Într-un spațiu social și cultural, stimulate de contextul social
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
numelor proprii permite lămurirea a ceea ce se numește "emplois modifiés du nom propre" (întrebuințări modificate ale numelui propriu), adică tot ce nu corespunde utilizării referențiale tipice. Ideea formaliștilor (Chomsky, Mc Cawley, M. Gross) că numele proprii conțin trăsături ca /uman/, /animat/ etc. întâlnește concluzia semanticii interpretative a lui François Rastier - deși abordarea este dintr-un alt unghi: numele proprii conțin seme inerente (/animat/, /uman/, /francez/ - în sensul limbii, nu al naționalității) și seme aferente (/puritate/ etc.). În acest sens, cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
verb, nucleul propoziției, sau exocentrică (de exemplu franceză), atunci cînd informațiile nucleare converg către nume, verbul conservînd doar un sens general destul de difuz 187. Într-o clasificare tipologica originală, Bernard Comrie 188 pleacă de la o serie de categorii semantice universale (Animat, Control, Acuzativ etc.) și utilizează că parametri modul de codare gramaticala a acestor categorii și coocurența lor cu alte trăsături (Cauzativ-Control-Determinare; Animat-Determinare etc.)189. În lingvistică integrală conținutul lingvistic este de trei tipuri: desemnare, semnificație și sens: "Desemnarea este referință
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
245, 251, 257, 258, 292, 308, 313 analitism 52, 112, analiza discursului 25, 100, 361 analiza 20, 46, 49, 52, 58, 76, 84, 139, ~ funcțională 33, ~ lingvistică 135, ~ pe text 72, ~ structurală 26 anatoliană 144, 268, 280, 281 andamaneză 203 animat 99, 178, 285, 289, 306 antipasiv 56, 307 apasă 218, 239, 334 aq'wa 140 arabă 21, 51, 52, 58, 62, 77, 87, 97, 109, 110, 111, 112, 115, 116, 124, 167, 168, 169, 170, 171, 172, 173, 210, 227
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
papei Paul V, travee c?tre intrare pentru a facilita ceremonialul. �ntre 1606 ?i 1619, el �nchide ?antierul cu corpul de cl?dîre al fă?adei, c?tre pia?a Sf�ntul Petru. Lat? de aproximativ 115 m, fă?ada, animat? de un ordin colosal, av�nd deasupra un etaj-atic viguros, cu statui că ornamente de v�rf, este un ecran care marcheaz? tamburul domului. Aceast? retoric? monumental? ?i ornamental? este total str?în? dinamicii plastice a lui Michelangelo. Manierismul Cercul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
comune. Aceste curente se alimenteaz? din activit??i teoretice ?i practice de diver?i poli. Este vorba, de exemplu, despre grupuri pluridisciplinare mai mult sau mai pu?în structurate �n jurul unor reviste de lupt? ?i de dezbatere. �De Stijl�, animat? de Ț. Van Doesburg, P. Mondrian, G.�Rietveld etc. (Haga, 1917-1931), sau �L�Esprit nou-veau�, de Ch.-E. Jeanneet � viitorul Le Corbusier � ?i A. Ozenfant (Paris, 1920-1925), s�nt printre cele mai consecvențe dintre aceste publică?îi cu voca?ie
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
influență deosebită În dezvoltarea creativității. Predispozițiile și capacitățile creative nu sunt suficiente pentru ca cineva să devină inventator sau creator de artă. Pentru aceasta este nevoie să existe o motivație, o George-Ștefan COMAN 31 dorință, o aspirație creatoare. Adevărații creatori devin animați de sentimente trainice, chiar de veritabile pasiuni care le domină preocupările, aspirațiile de fiecare zi. Succesele le cauzează emoții puternice intensificând obsesiile lor creatoare. Pentru a crea se cere o voință fermă, perseverență, depunerea Îndelungatelor eforturi. Cine se descurajează ușor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și un proces. Este un produs pentru că se dobândește ca realitate de a realiza ceva nou (idee, teorie, model, metodă, tehnologie etc.) prin activitate, prin experiență, necesitând foarte multă muncă. George-Ștefan COMAN 31 dorință, o aspirație creatoare. Adevărații creatori devin animați de sentimente trainice, chiar de veritabile pasiuni care le domină preocupările, aspirațiile de fiecare zi. Succesele le cauzează emoții puternice intensificând obsesiile lor creatoare. Pentru a crea se cere o voință fermă, perseverență, depunerea Îndelungatelor eforturi. Cine se descurajează ușor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
În timpul celui de-al doilea Război cu burii (1899-1902) este corespondent de război în Africa de Sud pentru ziarul Morning Post, cade prizonier, dar reușește o evadare spectaculoasă în 1899. În 1900, urmînd tradiția familiei, devine parlamentar Conservator în circumscripția electorală Oldham. Animat însă de ideile liberale de laissez-faire și de comerț liber, părăsește Partidul conservator și se înscrie la liberali în 1904. Era anul cînd, sub impactul ideilor de reforme tarifare, de esență liberală, ale lui Joseph Chamberlain, liberalii erau profund divizați
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
vremii - I. Al. Brătescu-Voinești, Mihail Sadoveanu, Jean Bart, Gala Galaction, D. D. Patrașcanu, G. Ibrăileanu, C. Stere, Spiru Haret, ca și mai vârstnicii I. L. Caragiale, Ioan Slavici, B. Delavrancea, G. Coșbuc, Al. Vlahuță, N. Gane, Calistrat Hogaș ș.a. -, nu toți animați de aceste convingeri, dar asigurând prestigiul revistei, ecoul ei în epocă și în posteritate. În litera lui, p. a fost ilustrat doar de autori periferici din ambianța publicației ieșene, precum Spiridon Popescu, I. I. Mironescu ș.a. După primul război mondial
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
din acele temate arhaice pe care le regăsim în orice gîndire științifică, veche sau modernă, și în toate sistemele de reprezentări." Ibid., pp. 19-20 Această constatare, destul de trivială la o primă abordare, trimite la opozițiile aristotelice: "feminin/masculin", "cald/rece", "animat/inert", "suflu/materie". Regăsim aceste ca-tegorii tranșate în discursuri igieniste sau medicale mai contemporane. A reflecta asupra acestei distincții înseamnă deci a intra în profunzimea marilor ansambluri de reprezentări și cunoașteri. Putem merge oare pînă la a admite că această
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
alcătuirii obiectelor denumite: popor, trib, grup, colectiv etc. și alte câteva substantive animate denumind specia, situată în interpretarea lingvistică, în afara identității de gen: animal, dobitoc, mamifer, gasteropodetc. Așadar, din clasa substantivelor neutre fac parte substantivele cu două trăsături semantice negative: - animat, - masculin vs feminin. În clasa substantivelor masculine și feminine intră substantive cu cele două trăsături semantice realizate pozitiv: + animat, + masculin vs feminin: băiat, fată, câine, vulpe etc. și substantive cu realizarea diferită a celor două trăsături: - animat, + masculin vs feminin
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în afara identității de gen: animal, dobitoc, mamifer, gasteropodetc. Așadar, din clasa substantivelor neutre fac parte substantivele cu două trăsături semantice negative: - animat, - masculin vs feminin. În clasa substantivelor masculine și feminine intră substantive cu cele două trăsături semantice realizate pozitiv: + animat, + masculin vs feminin: băiat, fată, câine, vulpe etc. și substantive cu realizarea diferită a celor două trăsături: - animat, + masculin vs feminin. Substantivele caracterizate prin trăsătura negativă - animat se distribuie în mod arbitrar 6, din punctul de vedere al raportului semantic
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
trăsături semantice negative: - animat, - masculin vs feminin. În clasa substantivelor masculine și feminine intră substantive cu cele două trăsături semantice realizate pozitiv: + animat, + masculin vs feminin: băiat, fată, câine, vulpe etc. și substantive cu realizarea diferită a celor două trăsături: - animat, + masculin vs feminin. Substantivele caracterizate prin trăsătura negativă - animat se distribuie în mod arbitrar 6, din punctul de vedere al raportului semantic, în alte două clase de gen: masculine: buton, electron, stâlp etc., feminine: corabie, fereastră, fotografie, mască etc. Dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
substantivelor masculine și feminine intră substantive cu cele două trăsături semantice realizate pozitiv: + animat, + masculin vs feminin: băiat, fată, câine, vulpe etc. și substantive cu realizarea diferită a celor două trăsături: - animat, + masculin vs feminin. Substantivele caracterizate prin trăsătura negativă - animat se distribuie în mod arbitrar 6, din punctul de vedere al raportului semantic, în alte două clase de gen: masculine: buton, electron, stâlp etc., feminine: corabie, fereastră, fotografie, mască etc. Dintre substantivele cu amândouă trăsăturile realizate pozitiv, numai unele dezvoltă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu amândouă trăsăturile realizate pozitiv, numai unele dezvoltă trăsătura de gen în interiorul raportului semantic orientat de cele două principii biologice: substantivele care denumesc viețuitoare: masculine: bărbat, elefant, iepure, leu etc. feminine: femeie, furnică, vulpe etc. Celelalte substantive marcate de trăsătura + animat se grupează în masculine și feminine în funcție de alți factori (istoria limbii, structura stilistică a limbii, caracterul sistemic al limbii: rudă, persoană, iarbă etc.). Se înscriu într-un raport semantic orientat de o anumită viziune, arhaică, și nu în mod absolut
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lor semantic este incompatibil cu intrarea în relație sintactică de interdependență cu un nume (pronume) caracterizat semantic prin trăsătura + uman: Dunărea izvorăște din munții Pădurea Neagră. Câinele a lătrat a treia oară. Sunt verbe unipersonale, verbele caracterizate semantic: • prin trăsătura +animat, - uman: a cotcodăci, a mieuna, a lătra etc. • prin trăsătura - animat: a erupe, a izborî, a răsări, a rugini etc. Observații: Verbele unipersonale, compatibile cu variabilitatea planului expresiei, pot realiza integral opoziția de persoană și în plan semantic, prin mutații
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu un nume (pronume) caracterizat semantic prin trăsătura + uman: Dunărea izvorăște din munții Pădurea Neagră. Câinele a lătrat a treia oară. Sunt verbe unipersonale, verbele caracterizate semantic: • prin trăsătura +animat, - uman: a cotcodăci, a mieuna, a lătra etc. • prin trăsătura - animat: a erupe, a izborî, a răsări, a rugini etc. Observații: Verbele unipersonale, compatibile cu variabilitatea planului expresiei, pot realiza integral opoziția de persoană și în plan semantic, prin mutații semantice, de natură stilistică, în întrebuințarea lor: „Din valurile vremii, iubita
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ale gîndirii simbolice sînt: 1. indistincția dintre subiect și obiect; 2. identificarea părții cu întregul; 3. reducerea multiplului la unicitate; 4. identificarea esenței cu aparența; 5. instituirea izomorfismului total dintre relațiile spațio-temporare; 6. anularea granițelor dintre nivelurile existenței (materie/spirit, animat/inanimat); 7. asimilarea originii cu cauzalitatea; 8. hilozoismul (antropomorfizarea cosmosului); 9. frenezia asociativă sau interpretarea oricărei asemănări ca identitate și a contingenței drept cauzalitate; 10. parcelarea lumii în două zone distincte: sacră și profană, pură și impură, bună și rea
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
aproape toate substantivele limbii române, atât cele [+Animat], cât și cele [-Animat]. Faptul că în română sufixele moționale sunt foarte productive 6 indică nevoia vorbitorilor de a corela forma cu sensul și de a exprima distincții de gen la substantivele [+Animat. Prin urmare, având în vedere faptul că în domeniul [+Animat este activă corelația între formă și sens (caracterul activ fiind reflectat de productivitatea sufixelor moționale), sistemul de gen din română este cel mai bine caracterizat ca mixt, semantic și morfologic
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cele [-Animat]. Faptul că în română sufixele moționale sunt foarte productive 6 indică nevoia vorbitorilor de a corela forma cu sensul și de a exprima distincții de gen la substantivele [+Animat. Prin urmare, având în vedere faptul că în domeniul [+Animat este activă corelația între formă și sens (caracterul activ fiind reflectat de productivitatea sufixelor moționale), sistemul de gen din română este cel mai bine caracterizat ca mixt, semantic și morfologic. 3.3. Numărul În general, distincția flexionară singular-plural din română
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
său lexical suprapunându-se sensul de evaluare subiectivă din partea locutorului. (ii) N1 determină acordul dacă sintagma calitativă are o interpretare de tip comparativ. În astfel de sintagme, N1 nu este desemantizat. Prin urmare, important pentru acord nu ar fi criteriul animatului, ci gradul de lexicalitate al termenului N1: dacă N1 se desemantizează parțial, cum se întâmplă în construcțiile superlative sau de grad zero, atunci el își pierde capacitatea de a stabili relația de acord cu predicatul. Studiul lui Vișan (2004) are
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Deasupra sintagmei coordonate există un centru funcțional, unde este introdusă trăsătura interpretabilă de număr și, probabil, genul. Acordul în număr cu sintagmele coordonate se face întotdeauna pe baze semantice. Acordul în gen se face pe baze semantice doar cu nominalele +animat; nominalele cu trăsătura -animat, neavând gen natural, nu pot accepta acordul semantic; prin urmare, verbul-predicat și adjectivul care trebuie să se acorde cu nominalele -animat coordonate au o formă nemarcată sau se acordă formal, doar cu unul dintre nominale, în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
mărci de acord. (ii) Obligativitatea acordului Dublarea complementului indirect postpus verbului se face în anumite condiții semantice (vezi GALR, II: 433-436): (a) dacă nominalul complement are trăsătura semantică +uman, el se dublează; (b) dacă nominalul complement are trăsătura semantică -uman, +animat, dublarea este facultativă. Când complementul indirect este antepus verbului, dublarea se face în mai multe contexte, inclusiv când este "nedeterminat" semantic. Așadar, la fel ca în cazul complementului direct, dublarea complementului indirect se face în anumite condiții semantice, fiind obligatorie
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
grupului mic: "un ansamblu de persoane; aflate În interacțiune; În vederea atingerii unui scop; diferențiindu-se după funcții sau sarcini". În capitolul despre grup dintr-un manual francez de psihologie socială (Fischer, 1990 reia aceleași trăsături: un număr restrâns de indivizi; animați de un scop comun; având sentimentul de interdependență și Întreținând relații afective. Landry (1995, psiholog de peste Ocean, a identificat următoarele caracteristici ale grupului: număr restrâns de membri (3-20; interacțiune directă, față În față; scopuri valorizate pentru membri; dezvoltarea unor legături
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]