150 matches
-
și mijloacele disponibile de a le atinge. Indivizii prinși în această dilemă resping atât obiectivele cât și mijloacele. O dată ce ei fac acest lucru devin devianți. Dată fiind blocarea căilor de acces la mijloacele instituționalizate și dezirabile social, care caracterizează starea anomică, indivizii își adaptează conduita și-și reglează acțiunile la diferite situații sociale așa cum arată tabelul 7.1 preluat după R. K. Merton. Tabelul 7.1. TIPOLOGIA MODURILOR DE ADAPTARE INDIVIDUALĂ LA SITUAȚII SOCIALE ANOMICE Moduri de adaptare Scopuri culturale Mijloace
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și dezirabile social, care caracterizează starea anomică, indivizii își adaptează conduita și-și reglează acțiunile la diferite situații sociale așa cum arată tabelul 7.1 preluat după R. K. Merton. Tabelul 7.1. TIPOLOGIA MODURILOR DE ADAPTARE INDIVIDUALĂ LA SITUAȚII SOCIALE ANOMICE Moduri de adaptare Scopuri culturale Mijloace instituționalizate I. Conformitate + + II. Inovație + − III. Ritualism − + IV. Evaziune − − V. Răzvrătire + − + − + = Acceptare; − = Respingere; + − = Respingerea valorilor dominante și înlocuirea lor cu noi valori Conformitatea atât cu scopurile (+), cât și cu mijloacele (+) reprezintă modul obișnuit de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
izolați în "bula lor comunicațională" sau în realitatea virtuală), ci și în noi comunități tribale care se definesc prin moștenirea lor culturală și un intens sentiment de apartenență. Pentru a împiedica fragmentarea societății în asemenea comunități închise, impenetrabile, nu rareori anomice, vor trebui redescoperite, dincolo de idolatria consumului și hedonismul narcisist, relațiile sociale, responsabilitatea, solidaritatea, în primul rînd prin deschiderea spre o cultură comunicațională, spre universul sensului și valorii. De fapt, sentimentul de apartenență națională și ocultarea minorităților au jucat un rol
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
au dus la rezultate contrare, sunt explicate de cei doi prin introducerea unei variabilei latente: „self esteem a supervizaților”. Pentru experimentele lor, Day și Hamblin vorbesc despre două continuumuri de stiluri ale supervizare. Primul stil se întinde între „închis” și „anomic”, celălalt este de la „punitiv” la „nonpunitiv”. Stilul de supervizare închis este descris printr-o specificare rigidă a rolurilor subordonaților, ei nemaiputând să le completeze, să adauge alte atribuții. Supervizarea generală implică existența unui număr moderat de specificații și verificări, în condițiile
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
exagerată, creînd situații conflictuale. Din acest motiv, indecența, precum și decența în exces sunt generatoare de tensiuni și conflicte sociale. Conduitele psihosexuale „libere”, cu o anumită notă de „firesc permis”, apar, de regulă, în momentele de „criză socială”. Este cazul „crizelor anomice” produse de uzura valorilor morale, de slăbirea „cenzurii” morale, religioase, de pierderea controlului de către instituțiile fundamentale ale statului asupra comunității (familie, școală, bisericăă. Un aspect al crizei sociale care deschide poarta indecenței prin sacrificarea intimității o reprezintă „transferul” conduitelor de
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
unei anomii sociale, fie ca o formă de „conduită expansiv-sublimată” de manifestare a unei descărcări pulsional-agresive, fie ca o formă de „conduită de refugiu” în căutarea de plăceri într-o lume ostilă aflată într-o perpetuă și rapidă schimbare. Societatea anomică, aflată în criză, acceptă și chiar cultivă, încurajează aceste forme de manifestare ca pe o descărcare sublimată a agresivității, așa cum am spus mai sus. Societățile închise, rigide și conservatoare, în care controlul moral-religios și social-juridic al membrilor săi este strict
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
palimpsest se transformă într-un remediu pentru singurătatea scriitorului. Excelența caracterului (elogiu Doamnei Elvira Sorohan) Dan Gabriel Onțeluș Comunitatea intelectuală, în general și aceea românească, în particular suferă incurabil, se pare, de o formă pernicioasă de autism spiritual. Autosuficiența, amnezia anomică, nerecunoștința, ambiguitatea identitară și diabolizarea alterității sunt câteva dintre simptomele pe care cărturarii români le manifestă. Celebrând personalitatea Doamnei Elvira Sorohan, înțelegem să evidențiem autentica menire a omului învățat în societate, chiar dacă evoluțiile globaliste ale ultimelor două decenii par a
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
incriminat de ideologii liberali (4a, p. 82, passim) nu este doar amenințător, ci tinde să devină uneori dominator. Credința mereu zdruncinată în posibilitatea diminuării răului, prin ostilitatea des afișată față de îmbunătățirea pregătirii teoretice și practice a multor politicieni, amplifică stările anomice din societate. Unii scriitori, purtători de cuvânt, jurnaliști și analiști contribuie la accentuarea neîncrederii oamenilor prin incompletele descrieri ale faptelor a- și imorale, prin exagerări monocolore ale realității, dar mai ales prin scepticism demobilizator. O frecventă pornire a unora mai
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
grupuri din societățile civile în dezvoltare să îmbrățișeze o identitate absorbantă de șoc, care să-i facă să uite de sentimentul de zădărnicie, să încurajeze "solidaritatea celor culpabili" (Šiklová) și să le dea sentimentul de protecție față de dezechilibrele și dezorientarea anomică, produse de primii pași spre democrație. Ce se poate face în legătură cu naționalismul? Relația strînsă dintre identitatea națională, naționalism, societatea civilă și democrațiea politică nu justifică concluzia extravagantă că identitatea națională, "materia primă" a naționalismului, este o forță patologică, demodată, din
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
sau mai puțin liberă a imaginilor violente. Asta înseamnă că libertatea comunicării în societatea civilă face ca violența împotriva aproapelui să poată fi, și adesea să fie, transformată în distracție, adică să devină obiectul fascinației, emoțiilor și încîntării populare. Violența "anomică", care are loc în mod obișnuit în societățile civile, nu este totdeauna, și uneori chiar foarte rar, trăită ca o pierdere sau o cădere în nimicnicie. Cruda realitate este că violența poate fi săvîrșită ca o formă de plăcere, de
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
a fotografilor (Bourdieu et al.), a pictorilor (Moulin) sau a muzicienilor (Becker, Boudinet, Hennion, Menger, Seca). Lista nu este, desigur, limitativă. Ce statut putem acorda consumatorului? Criticii industriei culturale, după Walter Benjamin sau Theodor Adorno, au atribuit adesea maselor predispoziții anomice de rebeliune/supunere. Consumul de produse de cultură de divertisment sau televizate ar declanșa o postură fundamental pasivă, sursă potențială de incultură și de adorație fanatică a icoanelor starurilor. Amatorul de jazz din anii cincizeci, ca și hip-hopper-ul din anii
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
însă de succes la marea masă a consumatorilor de bandă desenată. Succesul major al perioadei și etalonul calitativ în privința scenariului și a desenului l-a avut însă seria X-Men, care aparținea concernului Marvel. Dacă Spider-Man ori Human Torch erau adolescenții anomici care tânjeau după recunoaștere, noul grup de mutanți este proiecția mișcărilor pentru drepturi sociale din anii '60, cu facțiunile de rigoare (profesorul Charles Xavier mai moderat, un Martin Luther King Jr. al benzii desenate, militând pentru recunoaștere și drepturi egale
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ce au făcut în acele zile, cu toate că, așa cum se va vedea, aveau ce povesti. Consider că relatările lor sunt importante nu doar în a face lumină asupra unor întâmplări punctuale, ci asupra modului de operare din acele zile. În momente anomice așa cum sunt revoluțiile, în pofida faptului că oamenii se pot simți mai împreună ca niciodată, ei sunt, de fapt, mai singuri. Absența sau suspendarea periodică a legii îi expune pe toți impulsurilor și erorilor tuturor care pot fi catalogate ulterior drept
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
hegemonia în sistemul internațional. După cum considera Watson, presiunile sistemice „acționează mecanic, în sensul că au impact indiferent de voința comunității implicate”9. Mai mult, Bull prezintă o imagine asemănătoare cu cea a lui Morgenthau, argumentând că, într-o lume bipolară anomică în care cele două puteri dominante țintesc către o extindere absolută, ne putem imagina balanța puterii ca „un moment de blocaj în lupta pe viață și pe moarte dintre concurenți”. școala engleză recunoaște deci că o balanță de putere fortuită
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
33, octombrie, pp. 16-20. — (2000), „Le site et l’organisation en économie du développement”, Canadian Journal of Development Studies, vol. 21, nr. 2, iunie, pp. 295-321. Φ CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, DIVERSITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE Mtc "M" Majoritate nomică/anomicătc "Majoritate nomică/anomică" Φ MUZICĂ ȘI SOCIETĂȚI Management culturaltc "Management cultural" Φ Convenții (socio-economia Î), ECONOMIE ȘI CULTURĂ Marginalitate/marginalizaretc "Marginalitate/marginalizare" În limbaj curent, marginalitatea este starea unui individ, numit marginal, care nu se integrează În grupul social și trăiește Într-un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În cazul muzicienilor dintr-o orchestră, nu ne gândim niciodată la existența lor privată, ei sunt orchestra. În alte cazuri, sunt În uniformă și nu-i vedem decât În grup” (Canetti, 1966, p. 76). Putem defini mulțimea ca o majoritate anomică. Cu alte cuvinte, ea este caracterizată de norme, coduri și „reguli de compromis precare Între interese conflictuale” (Moscovici, 1979). Ceea ce Înseamnă că nu este sudată decât prin emoții ori extaze comune ori prin conducătorii carismatici pe care și-i alege
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
caracterizează prin reguli sau coduri comune puternic interiorizate (Biserici, partide, mișcări sociale etc.)”. A se smulge din rândurile masei Înseamnă, pentru muzicienii underground, să se dezbare de o identitate flotantă, prost croită. Înseamnă de asemenea că aceste minorități sunt profund anomice Încă de la constituire, prin Însăși originea membrilor lor. Acest lucru explică tonalitatea emoțională, furioasă, violentă și disidentă a subculturilor. Astfel de minorități (techno, rap, rock) se opun atât maselor anomice care admiră idoli, cât și ansamblurilor nomice (familie, școală, slujbă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prost croită. Înseamnă de asemenea că aceste minorități sunt profund anomice Încă de la constituire, prin Însăși originea membrilor lor. Acest lucru explică tonalitatea emoțională, furioasă, violentă și disidentă a subculturilor. Astfel de minorități (techno, rap, rock) se opun atât maselor anomice care admiră idoli, cât și ansamblurilor nomice (familie, școală, slujbă, partide), prea convenționale și conformiste din punctul lor de vedere. Obiectivul lor principal este să inverseze procesul de influențare muzicală și culturală. Muzica va veni de la ele și se va
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și se va propaga de jos În sus. Nerecunoașterea valorilor estetice la modă și opoziția față de acestea le desemnează ca minorități. Faptul că sunt atrase de reușita socială, vedetismul și dominarea maselor În concerte ne permit să le calificăm drept anomice, pentru că aceste elemente, simboluri ale influenței majoritare, le tulbură obiectivul de a inova și „puritatea minoritară”, creând confuzie În limbajul și atitudinea lor. Incertitudinea și analiza anxioasă de sine pe care o implică ea caracterizează o experiență numită stare acidă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a inova și „puritatea minoritară”, creând confuzie În limbajul și atitudinea lor. Incertitudinea și analiza anxioasă de sine pe care o implică ea caracterizează o experiență numită stare acidă (Seca, 2001), care formalizează recunoașterea socială, devenirea publică a unei minorități anomice. Această stare se caracterizează prin două trăsături esențiale: a) o ambivalență În desemnarea scopurilor și, mai ales, a codului unei minorități; b) o experiență modernă a transei (sau efervescență socială), adică a socializării unei senzații, a unei emoții (ca și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
moduri, fie intrând În rândurile crimei organizate, fie integrându-se În violența punctuală a anumitor bande, fie adoptând comportamente de evadare de tipul consumului de droguri sau de alcool. Această teorie a răspunsului la frustrări trebuie completată prin examinarea alternativelor, anomice sau nu, oferite tinerilor În interiorul structurilor sociale și economice, dificultățile de integrare nedând naștere decât rareori unor noi forme de expresie culturală. Pe de altă parte, trebuie ținut cont de rețelele de influență și de sărăcia afectivă și conativă a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai scăzută În 1975 decât În 1825! Calculele guvernanților sunt influențate de capacitățile de a face rău ale unor grupuri mici, a căror periculozitate este adesea orchestrată de mass-media și de opinia publică, ceea ce sfârșește prin a banaliza acțiunea violentă. Anomică, proliferarea agresiunilor indică dereglementarea unei societăți sub efectul pasiunilor antagonice și al absenței sancțiunilor. Tâlhărieila drumul mare de altădată i s-au substituit astăzi bandele de răufăcători (care iau ostatici sau jefuiesc bănci), precum și facțiunile, fundamentaliste sau nu, care comit
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
raporturile de putere într-o societate dată. Și, atâta vreme cât nu percepe exterioritatea ordinii juridice în raport cu ordinea lucrurilor, apartenența dreptului la registrul fictiv, care nu există decât în măsura în care este gândit, individualismul este condamnat să supraviețuiască totalitarismului sub o formă nu doar anomică, dar și anarhică în aceeași măsură. Ca urmare, în pofida ideologiei oficiale care pretindea ca interesele generale să-și subordoneze aspirațiile individuale și care se străduia în mod sistematic să observe în orice proces istoric, economic sau social o dimensiune obiectivă
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
fost definiția sa și oricât de artificială ar fi fost construcția comunității) explică într-o bună măsură căderea finală a regimului prin slăbirea susținerii populare. Comunismul a fost în cele din urmă privit cu ostilitate pentru că se opunea lungii tradiții anomice a individualismului rural. Un antropolog care a studiat vreme îndelungată societatea României socialiste constata după 1989 următorul fapt: "cea mai mare parte a oamenilor cu care am vorbit tineri sau bătâni, bărbați sau femei, muncitori, țărani, funcționari mi-au spus
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
1970, 119-147]. Privind din perspectiva articulării intereselor adică a modalității prin care membrii unei comunități își comunică cererile, preferințele și exigențele celor care dețin puterea Almond și Powell susțin existența a patru forme sau modalități generale de articulare: a) articularea anomică; b) articularea neasociativă; c) articularea asociativă, d) articularea instituțională. Anomică Grupurile de interese anomice se constituie fie atunci cînd interesele lor sînt relativ noi și nu dispun de mijloace experimentate prin care să se manifeste, fie cînd cei care dețin
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]