3,255 matches
-
singur cuplu de dinamisme antagoniste, sistem care ar fi, prin urmare, cărămida fundamentală a universului: "... nu există sistem experimental pe care să-l putem considera simplu, primar sau elementar, adică fiind compus dintr-un singur și ultim cuplu de dinamisme antagoniste... Orice sistem se dovedește a fi un sistem de sisteme..."42. Credința în constituenții ultimi ai materiei e foarte veche și e fondată pe bun-simț (în accepțiunea macroscopică a cuvîntului). Lupasco subliniază cu pertinență fundamentul metafizic al unei asemenea convingeri
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Așa cum am văzut, dacă Lupasco este de acord cu Ferdinand Gonseth în privința imposibilității unei judecăți științifice absolute, el se îndepărtează de Gonseth în planul înțelegerii acestei imposibilități 8. Pentru Lupasco, o judecată științifică este intrinsec legată de o judecată științifică antagonistă. Această contra-dicție ireductibilă, legată de subiectul însuși, reprezintă motorul progresului științific. Pro-gresul științific care s-ar produce printr-o apropiere continuă de legi absolute și imuabile este, pentru Lupasco, o simplă iluzie, tenace dar fără nici un fundament. Legile însele trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
realitate, unde ceea ce apare ca dezunit (undă sau corpuscul) este de fapt unit (cuantă), iar ceea ce apare drept contradictoriu este perceput ca non-contradictoriu. Proiecția lui T pe un singur și același nivel de realitate e cea care produce aparența cuplurilor antagoniste, reciproc exclusive (A și non-A). Un singur și același nivel de realitate nu poate da naștere decît unor opoziții antagoniste. El este, prin propria sa natură, autodestructiv, dacă e separat complet de toate celelalte niveluri de realitate. Un al
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
ca non-contradictoriu. Proiecția lui T pe un singur și același nivel de realitate e cea care produce aparența cuplurilor antagoniste, reciproc exclusive (A și non-A). Un singur și același nivel de realitate nu poate da naștere decît unor opoziții antagoniste. El este, prin propria sa natură, autodestructiv, dacă e separat complet de toate celelalte niveluri de realitate. Un al treilea termen, să spunem T', care este situat pe același nivel de realitate cu opușii A și non-A, nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
acestei lucrări este surprinzător de lupascian, dar Lupasco nu este citat decît marginal. Bachelard citează teza din 1935: În sensul acestei apropieri [între dialectica filosofică și dialectica științifică], putem cita lucrările lui Stéphane Lupasco. În importanta sa teză despre Dualismul antagonist și exigențele istorice ale spiritului, Stéphane Lupasco a studiat îndelung toate dualitățile care se impun cunoașterii, atît din punct de vedere științific, cît și din punct de vedere psihologic". Și Bachelard adaugă: "Stéphane Lupasco și-a dezvoltat filosofia dualistă raportînd-o
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
greu de imaginat... ". În Universul psihic, " ... vor apărea toate perechile conștiențiale: perceptive, conceptuale, noționale; conștiințele contradictorii se vor limpezi reciproc ... Iar eu voi fi, în același timp, o activitate subiectivă ambivalentă, o întreagă suită și un ansamblu de subiecte observatoare antagoniste, care ies din umbra inconștientului, pentru a palpita la baza unei fine subconștiințe în echilibru, interferînd în fiecare clipă cu conștiința conștiinței, stimulînd-o, modificînd-o"43. Cuvinte de poet, lucru firesc pînă la urmă pentru cel care a debutat cu un
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
coexistă. Doar că există o predominanță a unuia sau altuia. În ceea ce numim "viața", există o predominanță indiscutabilă a universului macrofizic ne îndreptăm inexorabil spre moarte. Va trebui, scrie Lupasco, să se dezvolte în om materia psihică, semi-actualizările și semi-potențializările antagoniste și contradictorii în starea T pentru ca aceste două conștiințe antinomice, una luminînd-o pe cealaltă, să dea naștere la conștiința conștiinței, adică cea a vieții și cea a morții. Astfel, doar psihismul, cel care este numit, în chip confuz "suflet", este
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
ca și eșecurile metodelor psihanalitice, inaugurate de Freud. [...] psihanalistul, dacă ajunge la rezultate fericite suprimînd nevroza, prin intermediul, după cum spune, al conștientizării de către pacient a ceea ce se află în inconștientul său, e pentru că face să coexiste cele două conștiințe contradictorii și antagoniste: cea a stării sale de veghe și cea pe care o aduce în conștiință pornind de la inconștientul său, ceea ce dă naștere unei conștiințe a conștiinței sale și o conștiință a inconștiinței sale. Din nefericire, conflictul, în virtutea logicii clasice a non-contradicției
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
naștere unei conștiințe a conștiinței sale și o conștiință a inconștiinței sale. Din nefericire, conflictul, în virtutea logicii clasice a non-contradicției care guvernează toate demersurile științifice, înspăi-mîntă și trebuie eliminat. Pacientul va trebui deci, plecînd de la acest dublu pol al contradictoriului antagonist, să încline doar spre unul din poli printr-o defulare puternică, dacă nu chiar totală"20. Pentru Lupasco, "normalitatea" este conflictul. Lupasco dezvoltă această idee în capitolul "Dialecticele normale și patologice și dialectoterapia antagonistă. Paradialecticele". Însă aceasta este, trebuie s-
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de la acest dublu pol al contradictoriului antagonist, să încline doar spre unul din poli printr-o defulare puternică, dacă nu chiar totală"20. Pentru Lupasco, "normalitatea" este conflictul. Lupasco dezvoltă această idee în capitolul "Dialecticele normale și patologice și dialectoterapia antagonistă. Paradialecticele". Însă aceasta este, trebuie s-o recunoaștem, prea puțin pentru a putea proclama "sfîrșitul psihanalizei". L-am întrebat pe Lupasco despre acest subiect. Cu un zîmbet stingher, mi-a răspuns că subtitlul cărții îi fusese impus de editor. Oricum
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
despre contradicție, principiul antagonismului și relația dintre actual și virtual. În fond, trebuie să spun că, sub un alt nume, este ideea pe care am reluat-o în ceea ce numesc dialogica, pentru că dialogica presupune o relație în același timp complementară, antagonistă și, eventual, concurențială. Cred că e cumva principiul lui Lupasco, diferit de dialectica lui Hegel și de aceea am numit-o dialogică, mai apropiată de viziunea lui Heraclit decît de viziunea dialectică și hegelo-marxistă care presupun mereu o depășire. Altfel
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
franceze de estetică; Membru de onoare al Academiei Româno-Americane de Științe și Arte (ARA). BIBLIOGRAFIE CĂRȚI : • Dehors... (Afară...), Stock, Paris, 1926 (singurul volum de poeme al lui Stéphane Lupasco). • Du devenir logique et de l'affectivité, Vol. I "Le dualisme antagoniste et les exigences historiques de l'esprit", Vol. II " Essai d'une nouvelle théorie de la connaissance", Vrin, Paris, 1935; 2e édition: 1973 (teza de doctorat). • La physique macroscopique et sa portée philosophique, Vrin, Paris, 1935 (teză complementară). • L'expérience microphysique
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
24 aprilie 1982, Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne, Paris, organizat de Asociația Hypérion și revista 3e Millénaire, cu participarea lui René Huyghe (de la Academia Franceză), Marc Beigbeder, Jacques Costagliola, Basarab Nicolescu, Michel Random și Stéphane Lupasco. • Ateliere de studiu a logicii antagoniste a lui Lupasco Pentru înțelegerea contradictoriului, 25-27 noiembrie 1983, Maison Internationale de la Cité Universitaire, Paris, organizate de Asociația franceză de psihologie umanistă, cu participarea lui Basarab Nicolescu, Georges Guelfand, Yves Prigent, Philippe Girod, Bruno Totvanian, Louis Deurieu, Jean Delor și
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
1970-1978), trad. C. Grigorescu, Paris, Gallimard, 1981, p. 240. • André de Peretti, Du changement à l'inertie. Dialectique de la personne et des systèmes sociaux, Paris, Dunod, 1981, pp. XIV, XVI, 27, 137. • Psychologie Humaniste, n° 23, "Stéphane Lupasco. La logique antagoniste et ses possi-bilités d'application en psychothérapie et dans l'intervention en entreprise", contribuții ale lui Stéphane Lupasco, Basarab Nicolescu, Marc Beigbeder și Philippe Girod, 1983. • Georges Mathieu, L'abstraction prophétique, Paris, Gallimard, "Idées", 1984, pp. 317-332. • Gilbert Durand, La
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Alexandra Roșu (L. M. Arcade), "Colocviul Ștefan Lupașcu", Cuvântul Românesc, iulie 1982. * Basarab Nicolescu, "Actualitatea filosofiei lui Ștefan Lupașcu", Cuvântul Românesc, iunie 1983. * Brigitte Ludwig, "S. Lupasco", Nouvelle Acropole, nr. 72, 1983. * Jacqueline Barbin, "Journées d'études sur la logique antagoniste de Lupasco", 3e Millénaire, nr. 19, 1983. * Basarab Nicolescu, "Trialectique et structure absolue", 3e Millénaire, nr. 12, 1984. * L. M. Arcade, "Le refus et l'acceptation de l'histoire chez Lupasco et Cioran", ARA Journal, nr. 6-7, 1985. * Basarab Nicolescu
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Institut National de Recherche et de Documentation Pédagogiques, Paris, 1976. 7 Stéphane Lupasco, Les Trois Matières (Cele trei materii), Paris, UGE, "10/18 " 1970, p. 58. 8 Stéphane Lupasco, Du devenir logique et de l'affectivité, Vol. I Le dualisme antagoniste et les exigences historiques de l'esprit (Dualismul antagonist și exigențele istorice ale spiritului), Vol. II Essai d'une nouvelle théorie de la connaissance (Schiță a unei noi teorii a cunoașterii), Paris, Vrin, 1935 ; a 2-a ediție: 1973 ; La physique
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
1976. 7 Stéphane Lupasco, Les Trois Matières (Cele trei materii), Paris, UGE, "10/18 " 1970, p. 58. 8 Stéphane Lupasco, Du devenir logique et de l'affectivité, Vol. I Le dualisme antagoniste et les exigences historiques de l'esprit (Dualismul antagonist și exigențele istorice ale spiritului), Vol. II Essai d'une nouvelle théorie de la connaissance (Schiță a unei noi teorii a cunoașterii), Paris, Vrin, 1935 ; a 2-a ediție: 1973 ; La physique macroscopique et sa portée philosophique (Fizica macroscopică și dimensiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Arts, Paris, 7 martie 1952, p. 7, opinii adunate de André Parinaud, in André Breton, Entretiens (1913-1952), Paris, Gallimard, "Le Point du Jour", 1952, pp. 296-297. 2 Stéphane Lupasco, Du devenir logique et de l'affectivité, Vol. I "Le dualisme antagoniste et les exigences historiques de l'esprit", Vol. II "Essai d'une nouvelle théorie de la connaissance", Paris, Vrin, 1935. 3 André Breton, "Interview" de Jose M. Valverde, Correo literario, Madrid, septembrie 1950, in Entretiens, op. cit., p. 283. 4 Stéphane Lupasco
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
transformă în cauză eficientă; aceasta crează posibilitatea apariției unor noi potențialități, adică a unor noi cauze finale: "La originea oricărei cauze finale și deci a oricărui proces de actualizare posibilă care va rezulta de aici se află o cauză eficientă antagonistă, așa cum la originea oricărei cauze eficiente se găsește o cauză finală"142. Sugerând o posibilă identitate (parțială) între cauza eficientă și cea finală, I. Scheffler, în contextul discuției despre modul în care pot fi legate noțiunile teleologice de cele cauzale
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
zilele noastre. Această importantă zonă este socotită ca subdezvoltată, irațională și chiar barbară de către unii istorici. Așa s-a ajuns, de altfel, ca la sfârșitul primului război mondial să apară și termenul de "balcanizare", care semnifică existența unor mici State antagoniste, dominate de asupritori și slab dezvoltate pe plan economic. Rezistând în timp, acest vechi concept a fost rebotezat, referitor la Balcani, cu expresia "o altă Europă", apreciere care a fost pusă ca o ștampilă pe harta zonei, pentru a indica
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
cauz.... Deși a fost facilitat de implicarea total... a unor personalit...ți din exterior - că R. Reagan și Ioan-Paul al II-lea - acest eveniment complex este Îndeosebi produsul Îmbin...rîi a numeroși factori interni, printre care prezenta, În ambele tabere antagoniste, a unor echipe realiste și responsabile. Modelul polonez „Pr...bușirea socialismului, noteaz... În Memoriile sale generalul Jaruzelski, era Înscris În faptele Înseși. Ins... meritul nostru, al polonezilor, al membrilor de partid că și al militanților Solidarit...ții r...mine acela
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
sprijinul propriilor teorii autoritatea biologiei darwiniste". Vezi și David Miller-co., Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București, 2000, p. 152. Darwinismul social este un concept care leagă "dependența vieții omenești de mediul înconjurător,natural, ca o luptă împotriva forțelor antagoniste", L.V. Mises, Socialismul..., www.mises.ro, p. 200. 857 David Miller-co., Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București, 2000, p. 518. 858 Prin natura umană înțelegem totalitatea caracteristicilor fizice și mentale ale omului, care-l individualizează în cadrul general al
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
aceasta se manifestă de multe ori prin neliniște, agitație, intervale scurte de menținere a atenției, probleme de concentrare și reacții impulsive, toate manifestări ce seamănă cu simptomele de ADHD. Cât despre tulburarea bipolară, la adulți, ea este marcată de episoade antagoniste de durată, în vreme ce la copii apar cicluri rapide de dispoziții schimbătoare (de la exaltare la iritabilitate) cu treceri scurte și frecvente de la o stare la alta. Unele simptome ale tulburării bipolare cum ar fi discursul excesiv (logoree), distractibilitatea și hiperactivitatea pot
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
cu dezechilibre este mare într-o economie dinamică. Asemenea dezechilibre sunt inevitabile. Ele nu pot fi eliminate prin lege, prin politică publică și sigur nu prin retorică. Guvernele nu pot îndeplini eficient funcția de întreprinzători agricoli. Viziunea intelectuală dominantă este antagonistă la stimulentele agricole, iar politicile economice prevalente anulează funcția stimulentelor producătorului. Potențialul economic nerealizat al agriculturii este larg în multe țări cu venit redus per capital din cauza stimulentelor. Intervențiile guvernelor sunt în mod curent cauza majoră a lipsei de stimulente
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
sintetizează sau se extrage din sursa sa naturală, după care se aplică asupra unui model celular și se așteaptă un răspuns. Compușii respectivi pot stimula calea de transducție, și atunci se numesc agoniști sau o pot bloca și atunci sunt antagoniști. Abordul genetic folosește identificarea sau crearea de mutanți (celule sau organisme) cărora le lipsește sau li se blochează o cale de răspuns. Prin clonarea și secvențierea genelor mutante, se pot identifica proteinele implicate, sistemele de semnalizare și modalitățile lor de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]