KorAP: Find »[drukola/base=anteproiect & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...15 >

355 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919

îngustă decât aceea a Comisiei Europene pentru distanța de la Galați pîn'la gurile Dunării. Atribuțiile ei sunt de natură curat administrativă; organele pe cari le instituie au deplină libertate a mișcării și Comisia nu are decât dreptul controlului. Astfel e anteproiectul și n-a suferit nici o schimbare de atunci încoace care să fi făcut mai nefavorabilă poziția vreunui stat la Dunărea de Jos. Din asta se vede însă că Austro-Ungaria n-ar fi în stare, prin votul ei decisiv în Comisie

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
C. A. Rosetti prezident al Camerei. Tot în acea vreme era vorba de erigerea României în regat și, cu sau fără cuvânt, foile din Viena credeau a putea afirma că Austria nu va recunoaște noul regat decât sub condiția primirii anteproiectului din partea României. În adevăr, cum se proclamă România regat, d. Ion Brătianu își dă demisia sub cuvânt că partidul său a devenit imoral și că nu mai poate guverna cu el. Esplicațiunea logică a retragerii precum o dădea lumea politică

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721

fecunde. Învățământul religios În contextul constituirii Patriarhiei Române, reforma învățământului teologic românesc constituia o urgență. Un învățământ propriu Bisericii putea prinde contur după ce, prin legea organică a Bisericii Ortodoxe Române din 1925, învățământul religios este încredințat Ecclesiei. Pentru a redacta anteproiectul legii, Sfântul Sinod numește o comisie din care făceau parte: P. S. Vartolomeu Stănescu 1, preotul Dănău, P. S. Andrei Magieru 2 și Nae Ionescu. Nae Ionescu propune o concepție novatoare asupra învățământului teologic, care trebuie să devină "o știință ofensivă", capabilă

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

începând cu anul 1905, fără a fi demonstrat calități native, abilități practice sau rezultate deosebite în activitatea desfășurată. Pentru elaborarea unei noi legi au colaborat conducătorii Poliției și Siguranței împreună cu specialiști în dreptul penal și cel administrativ, care au alcătuit un anteproiect, pe care l-au trimis spre consultare inspectorilor de poliție și siguranță, prefecților de poliție și a celor de județ, iar apoi aceștia au fost convocați într-o adunare spre a-și exprima punctele de vedere. La adunare s-a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și de a întocmi lucrări documentare necesare administrației. Secția trebuia să cuprindă o bibliotecă completă cu studii sistematice și documente rezultate din experiența profesională din țară și din străinătate, cu rolul de a fi utile la redactarea și elaborarea unor anteproiecte de legi, regulamente, instrucțiuni, circulare sau ordine. De asemenea, Secția a avut și rolul de a stabili „o strânsă colaborare”, o unitate de vederi și de doctrină între D.G.P. și I.G.J. în realizarea scopului comun - identificarea anticipativă a pericolelor la adresa

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Corola-website/Law/108325_a_109654

cereri a solicitantului, însoțită de: a) avizul prealabil; ... b) acordul de procurare (din import sau din țară) a echipamentelor; ... c) autorizații de tip pentru echipamentele componente. ... 9.1.1. Avizul prealabil se eliberează de către Direcția generală reglementări, în baza unui anteproiect tehnic, avizat favorabil de Inspectoratul General al Radiocomunicațiilor. Anteproiectul trebuie să cuprindă: - caracteristicile tehnice ale echipamentelor ce se vor utiliza; - amplasamentul stațiilor fixe și înălțimea echivalentă a antenelor; - numărul de canale radioelectrice solicitate; - zona de acoperire estimată; - numărul propus de

ORDIN nr. 55 din 20 aprilie 1992 privind autorizarea serviciilor radio-paging. In: EUR-Lex (1992) [Corola-website/Law/108325_a_109654]
acordul de procurare (din import sau din țară) a echipamentelor; ... c) autorizații de tip pentru echipamentele componente. ... 9.1.1. Avizul prealabil se eliberează de către Direcția generală reglementări, în baza unui anteproiect tehnic, avizat favorabil de Inspectoratul General al Radiocomunicațiilor. Anteproiectul trebuie să cuprindă: - caracteristicile tehnice ale echipamentelor ce se vor utiliza; - amplasamentul stațiilor fixe și înălțimea echivalentă a antenelor; - numărul de canale radioelectrice solicitate; - zona de acoperire estimată; - numărul propus de abonați. Avizul prealabil se eliberează în termen de maximum

ORDIN nr. 55 din 20 aprilie 1992 privind autorizarea serviciilor radio-paging. In: EUR-Lex (1992) [Corola-website/Law/108325_a_109654]
amplasamentul stațiilor fixe și înălțimea echivalentă a antenelor; - numărul de canale radioelectrice solicitate; - zona de acoperire estimată; - numărul propus de abonați. Avizul prealabil se eliberează în termen de maximum 15 zile de la prezentarea documentației complete, inclusiv termenul de avizare a anteproiectului la Inspectoratul General al Radiocomunicațiilor (maximum 10 zile). 9.1.2. Acordul de procurare pentru echipamentele sistemului se eliberează de Inspectoratul General al Radiocomunicațiilor în termen de maximum 10 zile de la prezentarea avizului prealabil. În acest acord se vor specifică

ORDIN nr. 55 din 20 aprilie 1992 privind autorizarea serviciilor radio-paging. In: EUR-Lex (1992) [Corola-website/Law/108325_a_109654]
Corola-website/Law/108323_a_109652

cereri a solicitantului, însoțită de: a) avizul prealabil; ... b) acordul de procurare (din import sau din țară) a echipamentelor; ... c) autorizații de tip pentru echipamentele componente. ... 5.1.1. Avizul prealabil se eliberează de către Direcția generală reglementări, în baza unui anteproiect tehnic, avizat favorabil de Inspectoratul General al Radiocomunicațiilor. Anteproiectul trebuie să cuprindă: - caracteristicile tehnice ale echipamentelor ce se vor utiliza; - amplasamentul stațiilor fixe și înălțimea echivalentă a antenelor; - numărul de canale radioelectrice solicitate; - zona de acoperire estimată; - numărul propus de

ORDIN nr. 54 din 6 octombrie 1992 (*republicat*) privind autorizarea serviciilor de radiotelefonie cu acces multiplu. In: EUR-Lex (1992) [Corola-website/Law/108323_a_109652]
acordul de procurare (din import sau din țară) a echipamentelor; ... c) autorizații de tip pentru echipamentele componente. ... 5.1.1. Avizul prealabil se eliberează de către Direcția generală reglementări, în baza unui anteproiect tehnic, avizat favorabil de Inspectoratul General al Radiocomunicațiilor. Anteproiectul trebuie să cuprindă: - caracteristicile tehnice ale echipamentelor ce se vor utiliza; - amplasamentul stațiilor fixe și înălțimea echivalentă a antenelor; - numărul de canale radioelectrice solicitate; - zona de acoperire estimată; - numărul propus de abonați/canal. Se menționează că se acceptă numai echipamente

ORDIN nr. 54 din 6 octombrie 1992 (*republicat*) privind autorizarea serviciilor de radiotelefonie cu acces multiplu. In: EUR-Lex (1992) [Corola-website/Law/108323_a_109652]
solicitate; - zona de acoperire estimată; - numărul propus de abonați/canal. Se menționează că se acceptă numai echipamente cu sinteză de frecvență: Avizul prealabil se eliberează în termen de maximum 15 zile de la prezentarea documentației complete, inclusiv termenul de avizare a anteproiectului la Inspectoratul General al Radiocomunicațiilor (maximum 10 zile). 5.1.2. Acordul de procurare pentru echipamentele rețelei se eliberează de Inspectoratul General al Radiocomunicațiilor în termen de maximum 10 zile de al prezentarea avizului prealabil. În acest acord se vor

ORDIN nr. 54 din 6 octombrie 1992 (*republicat*) privind autorizarea serviciilor de radiotelefonie cu acces multiplu. In: EUR-Lex (1992) [Corola-website/Law/108323_a_109652]
Corola-website/Law/108637_a_109966

retransmitere a programelor difuzate prin sateliți, răspunderea revenind în întregime acestora; c) chitanță de plată a taxei pentru decizia de autorizare - 30.000 lei, în conformitate cu pct. C.1.1. din anexă la Ordonanță Guvernului nr. 16/19 august 1992; ... d) anteproiectul instalației (numai pentru tipul de instalații comunitare prevăzute la art. 3 lit.b), avizat favorabil de c��tre Inspectoratul General al Radiocomunicațiilor; ... e) certificatul de expertiză tehnică și buletinul de măsurări al instalației comunitare emis de către Inspectoratul General al Radiocomunicațiilor

ORDIN nr. 269 din 4 noiembrie 1992 privind autorizarea recepţiei cu instalaţii individuale sau comunitare a programelor audiovizuale transmise prin sateliti. In: EUR-Lex (1992) [Corola-website/Law/108637_a_109966]
și e), solicitanții se vor adresa unităților teritoriale ale Inspectoratului General al Radiocomunicațiilor din București, Cluj, Iași sau Timișoara. Articolul 7 În cadrul procedurii de autorizare a instalațiilor comunitare, Inspectoratului General al Radiocomunicațiilor îi revin următoarele atribuții: a) expertizarea și avizarea anteproiectelor pentru tipul de instalații comunitare prevăzute la art. 3 lit. b). ... Se precizează că anteproiectul trebuie să conțină date privind: amplasamentul receptorului, configurația rețelei, tipul și caracteristicile tehnice ale echipamentelor și cablurilor propuse. Expertiză se va efectua în termen de

ORDIN nr. 269 din 4 noiembrie 1992 privind autorizarea recepţiei cu instalaţii individuale sau comunitare a programelor audiovizuale transmise prin sateliti. In: EUR-Lex (1992) [Corola-website/Law/108637_a_109966]
Cluj, Iași sau Timișoara. Articolul 7 În cadrul procedurii de autorizare a instalațiilor comunitare, Inspectoratului General al Radiocomunicațiilor îi revin următoarele atribuții: a) expertizarea și avizarea anteproiectelor pentru tipul de instalații comunitare prevăzute la art. 3 lit. b). ... Se precizează că anteproiectul trebuie să conțină date privind: amplasamentul receptorului, configurația rețelei, tipul și caracteristicile tehnice ale echipamentelor și cablurilor propuse. Expertiză se va efectua în termen de maximum 10 zile de la solicitare și va avea ca obiect încadrarea în normele de protecție

ORDIN nr. 269 din 4 noiembrie 1992 privind autorizarea recepţiei cu instalaţii individuale sau comunitare a programelor audiovizuale transmise prin sateliti. In: EUR-Lex (1992) [Corola-website/Law/108637_a_109966]
documente trebuie să rezulte, în cadrul obiectului de activitate, excepția comunitară a programelor audiovizuale transmise prin sateliți; - licență de acces acordată de proprietarii sateliților (pentru cazurile menționate la art. 6 lit. b); - chitanță de plată a taxei pentru decizia de autorizare; - anteproiectul instalației (numai pentru instalațiile comunitare prevăzute la art. 3 lit. b), avizat de către Inspectoratul General al Radiocomunicațiilor; - certificatul de expertiză tehnică și buletinul de măsurări al instalației comunitare emis de către Inspectoratul General al Radiocomunicațiilor; - semnătură și ștampila. Cererea dactilografiata, cuprinzînd

ORDIN nr. 269 din 4 noiembrie 1992 privind autorizarea recepţiei cu instalaţii individuale sau comunitare a programelor audiovizuale transmise prin sateliti. In: EUR-Lex (1992) [Corola-website/Law/108637_a_109966]
Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727

și Marea Neagră, a întâmpinat, cum era de așteptat, opoziția Sankt Petersburg-ului, care urmărea la rândul său scopul invers, de limitare a autorității CED33. În conformitate cu această strategie politico-diplomatică, autoritățile ruse s-au opus categoric încercărilor Vienei de a se ajunge, conform anteproiectului înfățișat la 25 februarie 1879 comitetului executiv al CED de către delegatul dublei monarhii, la redactarea unui nou "act public" pentru regimul de navigație pe Dunărea maritimă. Problema actului adițional va fi discutată și analizată în cadrul CED de abia în toamna

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
Fier-Galați nu a făcut obiectul unei dezbateri. S-a luat numai hotărârea constituirii unui comitet, format, la propunerea delegatului Marii Britanii, colonelul Siborne, din reprezentanții Austro-Ungariei, Germaniei și Italiei, cărora le-a revenit sarcina alcătuirii, până în primăvara anului următor, a unui anteproiect, în vederea creării unei noi baze de discuții pentru viitoarea sesiune a CED (ședința din 17 decembrie 1879)35. Faptul că în componența comitetului nu figurau cele trei state riverane - România, Serbia și Bulgaria - care erau cele mai îndreptățite a stabili

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
1879, alcătuit din delegații Italiei, Germaniei și Austro-Ungariei, a hotărât să comunice statelor riverane Bulgaria și Serbia proiectul aflat în dezbaterea CED și că "România va putea să ridice obiecțiile sale asupra acestui proiect"43. Așadar, la 4 iunie 1880, anteproiectul întocmit de comitetul format din reprezentanții celor trei state sus-menționate - redactat în realitate de experții austrieci și numit pe bună dreptate, din această cauză, "proiectul austriac", a fost supus spre dezbaterea Comisiei Europene 44. Conținutul său vine să reflecte încă

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
lunile următoare o susținută activitate în vederea obținerii, până la viitoarea sesiune a CED, a acordului de principiu al Marilor Puteri cu privire la constituirea preconizatei comisii mixte. Pentru aceasta, ea a fost nevoită să facă unele concesii statelor occidentale, între altele includerea în anteproiect a unui text care să confirme în mod expres libertatea navigației pe Dunăre, în aval de Porțile de Fier, pentru toate pavilioanele 51. De asemenea, ea s-a declarat de acord cu suprimarea articolului final al anteproiectului, în care se

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
altele includerea în anteproiect a unui text care să confirme în mod expres libertatea navigației pe Dunăre, în aval de Porțile de Fier, pentru toate pavilioanele 51. De asemenea, ea s-a declarat de acord cu suprimarea articolului final al anteproiectului, în care se prevedea dreptul comisiei mixte de a putea modifica în viitor regulamentul de navigație 52. Între timp, nici diplomația română nu a stat cu mâinile în sân. Presimțind o nouă ofensivă diplomatică a Austro-Ungariei la sesiunea CED din

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
europene, se părea că Austro-Ungaria era aceea care înregistra succes după succes. Pe 28 iulie 1880, cancelaria vieneză le cerea ambasadorilor acreditați la Paris, Londra, Roma și Sankt Petersburg să intervină pe lângă guvernele respective pentru a obține de la ele aprobarea anteproiectului și, eventual, admiterea Bulgariei la CED61. La 5 august, ambasadorul Austro-Ungariei la Paris, Kaufestein, îl anunța pe șeful diplomației austriece, baronul Haymerle, că Franța a fost câștigată 62. Omologul său de la Roma transmitea la rândul lui pe 9 august că

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
preciza că "cele mai importante pasaje (ale discursului lui Carol I, n.n.) se referă la problema Dunării și la succesiunea la tron", amândouă fiind primite "cu călduroase aplauze"77. Avându-se în vedere faptul că în cadrul CED tocmai era discutat anteproiectul austriac referitor la navigația pe segmentul dunărean cuprins între Galați și Porțile de Fier, White remarca: "Acest subiect atrage un imens interes în România, iar guvernul este într-un fel constrâns de opinia publică să reziste în fața unora dintre cererile

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
interior de funcționare a Comisiei Mixte, precum și la instrucțiunile așa-zise speciale pe care comisia trebuia să le elaboreze spre a le comunica spre aplicare agenților săi, proiectul prevedea că acestea trebuia supuse spre aprobare Comisiei Europene. Articolul 4 din anteproiect, consacrat cheltuielilor de administrație, prevedea că acestea trebuiau împărțite la patru, Austro-Ungaria având o cotă-parte egală cu cea a României. În continuare, era abordată problema prorogării Comisiei Europene. Prorogarea acestui organism urma să expire, în conformitate cu articolul 4 al Tratatului de la

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
diplomației engleze, lordul Granville, de către ministrul plenipotențiar al României la Londra, Ion Ghica 163. De la începutul documentului, autorul lui precizează că "de la ultima sesiune a Comisiei Europene a Dunării, Guvernul Austro-Ungar nu a încetat să insiste pe lângă cabinetele Europei în favoarea anteproiectului comitetului numit de Comisia Europaenă, comitet alcătuit din delegații Puterilor neriverane (sublinierea îi aparține lui Ion Ghica) și anume delegații Germaniei, Italiei și Austro-Ungariei"164. După ce explică, în continuare, în mod detaliat, toate insistențele și demersurile autorităților de la Viena, Ghica

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
tratatelor, reclamă această poziție în cadrul Comisiei Mixte (de membru și președinte în același timp) în numele intereselor pe care le are în această porțiune a fluviului"172. Concluzia autorului documentului este în consecință cât se poate de clară: Soluția propusă în anteproiectul prezentat de comitetul din făceau parte delegații Germaniei, Austro-Ungariei și Italiei aduce atingere drepturilor de suveranitate ale Statelor de la Dunărea de Jos și, mai mult, este primejdioasă deoarece compromite rezultatele uneia din operele cele mai importante și cele mai fericite

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]