219 matches
-
apoi sub egida protectoare a teologiei catolice și, nu în ultimul rând, ca o reacție de respingere sau cel puțin susceptibilizare a proiectului rațional al modernității. Avem aici un prim aspect care diferențiază net realismul de celelalte teorii ale RI: anterioritatea sa în raport cu filosofia iluministă creatoare de modernitate. Pluralismul, marxismul și socio- constructivismul sunt toate produse ale unor proiecte intelectuale care se revendică, fără excepție, de la moștenirea critică a Revoluției Franceze. Realismul operează, la fel ca toate celelalte teorii ale RI
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
succes în textura ideatică romantic leninistă, ajungându-se astfel la un melanj ideologic specific spațiului românesc. În orice variantă a sa, leninismul a reprezentat o construcție socială politică, adică o socializare "de sus". Leninismul romantic nu face excepție. Beneficiind de anterioritatea altor forme de leninism sovietic, a căror experiență și intervenție directă (leninismul post-revoluționar) au adus un aport constitutiv la gestația sa intelectuală și politică, leninismul romantic este influențat cel puțin la fel de mult, așa cum am menționat, de o altă ideologie, cea
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
efectele și mijloacele de probațiune, legilor care le carmuiau la data cînd au luat naștere. Efectele acestor acte se vor produce după intrarea în vigoare a acestei legi, vor fi însă supuse dispozițiunilor de ordine publică din legile extinse. Dovadă anteriorității actului juridic se va face prin mijloacele de dovadă admise de legile sub imperiul cărora actul a fost făcut sau încheiat. Articolul 28 Pactele succesorale și testamentele comune făcute în temeiul legilor locale, își vor produce efectul și în succesiunile
LEGE nr. 389 din 21 iunie 1943 (*republicată*) pentru extinderea legislaţiei civile şi comerciale a Vechiului Regat în România de peste Carpaţi*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129007_a_130336]
-
efectele și mijloacele de probațiune, legilor care le carmuiau la data cînd au luat naștere. Efectele acestor acte se vor produce după intrarea în vigoare a acestei legi, vor fi însă supuse dispozițiunilor de ordine publică din legile extinse. Dovadă anteriorității actului juridic se va face prin mijloacele de dovadă admise de legile sub imperiul cărora actul a fost făcut sau încheiat. Articolul 28 Pactele succesorale și testamentele comune făcute în temeiul legilor locale, își vor produce efectul și în succesiunile
LEGE nr. 389 din 21 iunie 1943 (*republicată*) pentru extinderea legislaţiei civile şi comerciale a Vechiului Regat în România de peste Carpaţi*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129003_a_130332]
-
persoane care o va cere, în schimbul unei taxe stabilite prin regulamentul de aplicare, o copie a mențiunilor înscrise în registru cu privire la o anumită marca. 2) Biroul internațional va putea, de asemenea, în schimbul unei remunerații, să preia efectuarea de cercetări de anterioritate pe baza mărcilor internaționale. 3) Extrasele din registrul internațional cerute pentru a fi produse într-una dintre țările contractante vor fi scutite de orice legalizare. Articolul 6 1) Înregistrarea unei mărci la biroul internațional se fae pentru o perioadă de
ARANJAMENT din 14 iulie 1967 de la Madrid privind înregistrarea internationala a marcilor din 14 aprilie 1891 revizuit la Bruxelles la 14 decembrie 1900, la Washington la 2 iunie 1911, la Haga la 6 noiembrie 1925, la Londra la 2 iunie 1934, la Nisa la 15 iunie 1957 şi la Stockholm la 14 iulie 1967. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134800_a_136129]
-
civilă întocmite în baza acestor hotărîri. Articolul 3 În cazul cînd rudele în grad succesibil a locuitorilor de pe întreg teritoriul țării, decedați în epoca și în condițiunile arătate la art. 1, au decedat și ele, fără a se putea stabili anterioritatea unui deces față de celălalt cu acte de stare civilă, întocmite de autoritățile competente la data și locul deceselor, averea va trece succesorilor în viață ai defunctului titular al bunului sau dreptului cu înlăturarea drepturilor de moștenire, ce le-ar fi
LEGE nr. 50 din 28 februarie 1948 pentru reglementarea succesiunilor celor decedati în împrejurări excepţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132396_a_133725]
-
expoziție înregistrată și recunoscută la titlul prezentului paragraf A se poate ține în cursul aceluiași an. B. Biroul Internațional al Expozițiilor poate să acorde recunoașterea: 1. unei expoziții de arte decorative și de arhitectură modernă a Trienalei de la Milano, în funcție de anterioritatea istorică și pentru a-și păstra caracteristicile de origine; 2. expozițiilor de horticultura de tip A 1, agreate de Asociația Internațională a Producătorilor Horticoli, cu condiția ca ele să aibă loc o dată la 2 ani în state diferite și o dată
AMENDAMENT din 31 mai 1988 la Convenţia din 22 noiembrie 1928, modificată şi completată prin protocoalele din 10 mai 1948, 16 noiembrie 1966 şi 30 noiembrie 1972 şi prin Amendamentul din 24 iunie 1982, adoptat de Adunarea generală la 31 mai 1988. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140145_a_141474]
-
concordatului preventiv, dreptul privitor la care s-a făcut notarea intențiunii va putea fi înscris numai dacă actul de înstrăinare sau de ipotecă a fost încheiat anterior sentinței declarative de faliment sau de admitere în principiu a concordatului preventiv, dovada anteriorității se va face numai prin înscris cu data certă. Articolul 91 Cat timp notarea intențiunii de înstrăinare nu și-a pierdut efectul, imobilul nu va putea fi vandut la licitație decat de creditorii care au rang de preferință înaintea notării
DECRET nr. 1.642 din 21 aprilie 1938 privind dispoziţiunile privitoare la cărţile funciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143618_a_144947]
-
Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Gherghina, secretar de stat Anexa 1 ACTUL CONSTITUTIV al Companiei Naționale "Romtehnica"-S.A. Capitolul 1 Denumirea, forma juridică, sediul și durata Articolul 1 Denumirea (1) Denumirea companiei este Compania Naționala "Romtehnica"-S.A. (dovada de anterioritate nr. 66.033 din 25 mai 2001), denumita în continuare Compania. ... (2) În toate actele, facturile, publicațiile, alte acte emanând de la companie denumirea acesteia va fi urmată de sintagma "societate pe acțiuni" sau de initialele "S.A.", de capitalul social al
HOTĂRÂRE nr. 738 din 26 iulie 2001 privind înfiinţarea Companiei Naţionale "Romtehnica" - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome "Romtehnica" Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136102_a_137431]
-
I - indicativ: voi + inf. Ț voi cânta prezent-potențial optativ: aș + inf. Ț aș cânta Precedată de prepoziția-morfem a, intră în sintagma infinitivului, formă verbal-nominală: a + cânta Ț a cânta Tema de participiu Intră în structura timpurilor compuse, exprimând sensul de „anterioritate”; rămâne invariabilă: perfect compus-indicativ: am + cântat Ț am cântat viitorul anterior indicativ: voi fi+ cântat Ț voi fi cântat perfect-conjunctiv: să fi + cântat Ț să fi cântat perfect-potențial optativ: aș fi + cântat Ț aș fi cântat perfect prezumtiv (timp absolut
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
generează timpul noțional (în termenii lui Otto Jespersen 18), care cunoaște trei termeni corelativi, corespunzând celor trei termeni fundamentali în reprezentarea adverbială a temporalității din perspectiva timpului locutorului și a actului lingvistic: azi - simultaneitatea timpul acțiunii - timpul comunicării: prezent ieri - anterioritatea timpul acțiunii < timpul comunicării: trecut (perfect) mâine - posterioritatea timpul acțiunii > timpul comunicării: viitor Timpul gramatical este expresia lingvistică a timpului noțional. Planul său semantic diferă de la o limbă la alta în funcție de caracterul specific al desfășurării raportului timp noțional - timp gramatical
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
raportat la durata (momentul) enunțării. Considerată în sine, în spațiul temporalității sale, fără raportare la durata enunțării, acțiunea dezvoltă aspectul imperfectiv: cântam. Varianta temporală cântam dezvoltă sensul de trecut, prin raportare la prezentul comunicării, dar, odată fixată această temporalitate (de anterioritate - trecut), desfășurarea temporală a acțiunii nu mai are în vedere momentul vorbirii: „Anul trecut cânta la mare, prin restaurante.”. Nefiind raportată la momentul enunțării, acțiunea verbului este imperfectivă: îi lipsește reprezentarea încheierii sale. Varianta temporală am cântat dezvoltă același sens
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
viitorul I indicativ potențial-optativ prezent voi, vei etc.... -a (ea, e, i, î) aș, ai etc.... -a (ea, e, i, î) voi, vei etc. cânta aș, ai etc. cânt-a ved-ea ved-ea Viitorul II indicativ se opune - ca timp al anteriorității, în spațiul viitorului - conjunctivului, optativului perfect și prezumtivului perfect, prin morfemele de timp-mod: voi, vei, va fi etc. pentru indicativ, să fi pentru conjunctiv, aș, ai, ar fi etc., pentru potențial-optativ: voi fi cântat/să fi cântat/aș fi cântat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
făcut...” sau de cauză: „Omul de gazdă fiind rotariu, își lucrase un car și-l înjghebase în casă...” (I. Creangă) sau cu o circumstanțială de timp cu verbul-predicat la conjunctiv prezent, dacă raportul dintre regentă și subordonată este unul de anterioritate: „Până să răspundă ea, popa își trăsese pe taler două pătlăgele...” (D. Zamfirescu) Cu prezentul indicativului relația este, de asemeni, posibilă, dacă acesta este un prezent istoric sau narativ: „Când ajung eu, ei deja plecaseră...” Întrebuințat în mod absolut, mai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
urmă și timpul acțiunii verbului. Condiționat de relațiile sintactice în care intră verbul-predicat, viitorul se poate referi la unul din timpurile trecutului, la prezentul altui verb sau la un alt viitor, timpuri cu care intră în diferite raporturi temporale: • de anterioritate; ca verb-predicat al unei circumstanțiale de timp de anterioritate: „Pe urmă, răspoimâine, când ai să termini cu grijile și cu datoriile dumitale, ai să te întorci la Aizic și la Surica lui...” (Cezar Petrescu) • de simultaneitate; ca verb-predicat al unei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în care intră verbul-predicat, viitorul se poate referi la unul din timpurile trecutului, la prezentul altui verb sau la un alt viitor, timpuri cu care intră în diferite raporturi temporale: • de anterioritate; ca verb-predicat al unei circumstanțiale de timp de anterioritate: „Pe urmă, răspoimâine, când ai să termini cu grijile și cu datoriile dumitale, ai să te întorci la Aizic și la Surica lui...” (Cezar Petrescu) • de simultaneitate; ca verb-predicat al unei proproziții regente sau subordonate, aflată într-un raport circumstanțial
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Petrescu) Cele două valori, adesea ușor confundabile, se diferențiază, fie din perspectiva înțelesului lexical al verbelor, fie prin elementele conjuncționale cu care se realizează raportul de subordonare. Adverbul când poate preceda la fel de bine o propoziție în care viitorul verbului-predicat exprimă anterioritatea sau simultaneitatea. Locuțiunea conjuncțională după ce, precede numai subordonate de anterioritate; viitorul verbului-predicat se va afla în mod absolut într-un raport de anterioritate cu timpul altui verb: „Vin să te caut după ce vei termina examenul.” Locuțiunea conjuncțională de câte ori, pe de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din perspectiva înțelesului lexical al verbelor, fie prin elementele conjuncționale cu care se realizează raportul de subordonare. Adverbul când poate preceda la fel de bine o propoziție în care viitorul verbului-predicat exprimă anterioritatea sau simultaneitatea. Locuțiunea conjuncțională după ce, precede numai subordonate de anterioritate; viitorul verbului-predicat se va afla în mod absolut într-un raport de anterioritate cu timpul altui verb: „Vin să te caut după ce vei termina examenul.” Locuțiunea conjuncțională de câte ori, pe de altă parte, precede numai propoziții circumstanțiale de timp aflate în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
realizează raportul de subordonare. Adverbul când poate preceda la fel de bine o propoziție în care viitorul verbului-predicat exprimă anterioritatea sau simultaneitatea. Locuțiunea conjuncțională după ce, precede numai subordonate de anterioritate; viitorul verbului-predicat se va afla în mod absolut într-un raport de anterioritate cu timpul altui verb: „Vin să te caut după ce vei termina examenul.” Locuțiunea conjuncțională de câte ori, pe de altă parte, precede numai propoziții circumstanțiale de timp aflate în raport de simultaneitate cu regenta; viitorul verbelor-predicat al acestor propoziții se va afla
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cel de gheață mi-apare înainte.” (M. Eminescu, I, p. 114), „Și porțile în urmă în vechi țâțâni s-aruncă.” (Ibidem, p. 93), „ Se depărtară înspre mare fără a mai privi înapoi.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 13) - timpul, ca anterioritate: „S-a-nțeles de mai nainte/ C-o ironică grimasă să te laude-n cuvinte” (M. Eminescu, I, p. 134), ca posterioritate: „Că-ntr-o clipă gându-l duce mii de veacuri înainte.” (Ibidem, p. 133), „În urmă, văzând că
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
că vechiul zid care mă ocrotise în copilărie s-a alungit, mi-a dat ocol și s-a transformat în laț... De atunci m-am gândit mereu la asta.” (O. Paler, Viața, 59) Raportul de temporalitate dezvoltă trei variante: • de anterioritate • de posterioritate • de simultaneitate Din prima perspectivă - de natură semantică - aceste variante se întemeiază pe raportarea la momentul desfășurării actului lingvistic și sunt descrise de conținutul lexical al adverbelor temporale: • anterioritate; acțiunea verbului regent este situată într-un timp anterior
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Viața, 59) Raportul de temporalitate dezvoltă trei variante: • de anterioritate • de posterioritate • de simultaneitate Din prima perspectivă - de natură semantică - aceste variante se întemeiază pe raportarea la momentul desfășurării actului lingvistic și sunt descrise de conținutul lexical al adverbelor temporale: • anterioritate; acțiunea verbului regent este situată într-un timp anterior desfășurării actului lingvistic: ieri, alaltăieri, aseară, astă-vară etc.: „... Și pare c-a fost ieri, ieri pare că-și încâlcea degetele în barba lor albă și asculta la graiul lor înțelept și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lingvistic: mâine, mâine-seară etc.: „O convenție e totul; ce-i azi drept mâne-i minciună.” (M. Eminescu, I, 36) Din perspectiva a doua - de natură sintactică - cele trei variante sunt determinate de (și reflectă) poziția regentului în succesiunea temporală regent-subordonat: • anterioritate: regentul se situează într-un timp care-l precede pe cel descris de circumstanțial: „Înainte de a fi ucis, marele savant fusese torturat și batjocorit, avea barba smulsă și pe corp urme de lovituri, răni, tăieturi.” (M. Preda, Delirul, 149), „Până ce
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
astfel, se aude zbârnâind soneria...” (I.L.Caragiale, II, 323) Uneori relația de dependență de la baza circumstanțialului de temporalitate se caracterizează prin inversarea poziției sintactice a termenilor implicați; circumstanța temporală este fixată de planul semantic al regentei. În desfășurarea raportului de anterioritate temporală, circumstanțiala descrie un moment temporal care precede temporalitatea „regentei”: „Nu răsărise încă soarele, când intrai în casă și aprinsei lumina.” (C. Hogaș, 131), „N-a apucat nici să răsufle bine, că i-a venit vestea că și la Lespezi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de...până etc.: „De ceasuri, de zile veghez / Pe un galben liman portughez.” (L. Blaga, 182), „Din zori până-n seară, din seară până-n zori, păsări se zbat prin crinii și vara păcatului, la curtea-nsinguratului.” (L. Blaga, 419) • succesiunea în timp (anterioritatea sau posterioritatea): după, înainte, înainte de etc.: „Înainte de a pleca cei patru jandarmi se uitaseră la el și la ceilalți oameni ai șatrei ca la niște morți, întocmai ca la niște morți.” (Z. Stancu, Șatra, 272) Propoziția circumstanțială temporală se introduce
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]