174 matches
-
o pereche de pantaloni albaștri de muncitor. Și-au spus ceva înainte de a se despărți. Funcționarul veni spre mine: — Se închide la apusul soarelui, trebuie să căutăm un preot. Sicriul fusese deja depus, pământul scos zăcea adunat într-o grămadă. Anteriul preotului flutura, iar fumul din cădelniță venea spre noi. Șchiopul nu se mișcase, își aștepta recompensa. Îl găsise bărbatul de la pompe funebre și acum stătea acolo cu o expresie îndurerată, ca și cum ar fi intrat și ea în prețul cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
ce-nsuflă îndată un simpatic respect și pe care o susține cu oareșice mândrie portul drept al trupului și gugiumanul de samur, așezat cu semeție pe cap. Costumul lui, imitat de pe hainele sale favorite, e compus într-acel portret de un anteriu de sevai roz-gălbui sau chamoix și încins la brâu cu un giar, din care iese hangerul cu mâner de smalt albastru și de pietre scumpe; pe d-asupra poartă un contoș de coloarea verde-deschisă a iezmului (iasp alb), îmblănit cu
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
Înalt, i se spunea Popa - ea era foarte mică, el mergea pe stradă Înainte și ea după el. A venit la noi În casă și a vorbit cu tata și a spus: „Ai căruță, ai vizitiu, eu mă duc În anteriul meu, vă acopăr, sunteți patru și eu vă transfer În România”. Mai ales că noi aveam și mătuși - că dacă aveam 16 mătuși după mamă... Separat, a venit preotul catolic, nu mi-aduc aminte cum Îl cheamă, și i-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
face nici două parale” (Unanimitate, text pus sub un motto special, o parafrază după numele cunoscutului tablou al lui Francisco Goya, Somnul rațiunii naște monștri, care sună la Ion Cernat: Somnul conștiinței românești naște udemeriști. Problemele social-economice sunt abordate în Anteriul lui Arvinte în care bugetul de stat este asemuit cu anteriul vestitului călugăr, care a tot fost scurtat și peticit până când a rămas doar un ilic. Tot în această categorie rețin atenția Buget cu vocație de paracliser, Cu gândul la
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
o parafrază după numele cunoscutului tablou al lui Francisco Goya, Somnul rațiunii naște monștri, care sună la Ion Cernat: Somnul conștiinței românești naște udemeriști. Problemele social-economice sunt abordate în Anteriul lui Arvinte în care bugetul de stat este asemuit cu anteriul vestitului călugăr, care a tot fost scurtat și peticit până când a rămas doar un ilic. Tot în această categorie rețin atenția Buget cu vocație de paracliser, Cu gândul la Țară, La pensii, care va sa zică?!, Solidaritate cu cântec, Lăsata
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de cancelarul Germaniei, Angela Merkel. Cu o economia care nu produce pentru noi, nu ne rămâne decât să apelăm la filosofia lui Pițurcă, cu tarapanaua, să se tipărească bani pentru tot românul. Vom trăi și vom vedea. 8 octombrie 2008 Anteriul lui Arvinte Motto: „O, tempora ! O, mores !” (lat.- „O, timpuri! O, moravuri!”- Cicero) Acum, în prejma declanșării campaniei electorale și pe fondul crizei financiar-economice, pățania lui Arvinte, cuvios viețuitor de mănăstire, al cărui anteriu ajunsese în paragină, ponosit și rupt
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și vom vedea. 8 octombrie 2008 Anteriul lui Arvinte Motto: „O, tempora ! O, mores !” (lat.- „O, timpuri! O, moravuri!”- Cicero) Acum, în prejma declanșării campaniei electorale și pe fondul crizei financiar-economice, pățania lui Arvinte, cuvios viețuitor de mănăstire, al cărui anteriu ajunsese în paragină, ponosit și rupt în coate, fiind nevoit să taie cam a treia parte din poale ca să facă petice, capătă noi dimensiuni și valențe. Arvinte a tot tăiat dintr-o parte și a cârpit în alta, până când, din
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ajunsese în paragină, ponosit și rupt în coate, fiind nevoit să taie cam a treia parte din poale ca să facă petice, capătă noi dimensiuni și valențe. Arvinte a tot tăiat dintr-o parte și a cârpit în alta, până când, din anteriul lui făcut cu banii enoriașilor și ai credincioșilor, n-a mai rămas decât un ilic care nu putea să-i acopere goliciunea și, nici vorbă, să-l apere de ploaie și vânt. Săracul Arvinte ! Nici prin cap nu i-ar
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
nicidecum de la Dumnezeu care, astfel, îl pedepsea pentru multele-i păcate. Dacă la Scriptură nu scrie despre criză, înseamnă că nu există; nu scrie nici despre faliment, nici despre multe altele care țin de economia capitalistă, așa că „imemeul” de făcut anterie și-a închis porțile , depozitul a rămas plin de marfă, dar prețurile nu dădeau înapoi, decât cu foarte puțin, ca la apartamente. Bugetul statului numit România, scris încă cu un singur „r”, seamănă cu anteriul lui Arvinte: din cât de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
capitalistă, așa că „imemeul” de făcut anterie și-a închis porțile , depozitul a rămas plin de marfă, dar prețurile nu dădeau înapoi, decât cu foarte puțin, ca la apartamente. Bugetul statului numit România, scris încă cu un singur „r”, seamănă cu anteriul lui Arvinte: din cât de falnic și doldora era acum câteva săptămâni, acum trebuie să iei dintr-un buzunar ca să pui în altul, să păstrezi un echilibru, ca să nu rămână țara descoperită în vreo parte. Dezmățul festivist afișat de toate
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
un teren solid, pentru noi, în plan politic, criza ne va aduce un parlament și un guvern de criză. Este de prevăzut că viitoarea guvernare se va preocupa de reproducerea capitalului și a capitalismului, apelând la un buzunar pe care anteriul lui Arvinte nu-l are: buzunarul cu banii poporului român. Proiectul de buget prezentat de Tăriceanu, pornește de la ideea că cei care au încropit proiectul, îl vor pune în aplicare: izul electoral se simte de departe, atâta doar că nu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
giubea, numărând pe osișoarele metăniilor sale generațiile ce au trecut, un român care au rădicat sprincenile când au văzut fracul cel întăi șezând pe divanul strămoșesc; un bărbat care au strâns din umeri când moldovanul, lepădându-și cel de pe urmă anteriu, au rădicat cu gulerul unui surtuc de modă și ale sale pretenții de a face parte din Evropa țivilizată. Și când au descoperit că psihi mu se tălmăcește moldovenește ma belle, atunci, sărmanul! au oftat din greu, din suflet și
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Prin virtuțile lui sintetice, pasajul din urmă v ar putea scuti de citirea mai departe a cărții, iar pe mine de a o scrie. Până una-alta, să subliniem în el două expresii, fracul cel întăi și cel de pe urmă anteriu, și să notăm că între apariția primului frac și dispariția ultimului anteriu se înscrie un timp al coexistenței celor două veșminte: este o epocă de tranziție. Iată, cred, o definiție prin nimic inferioară celei propuse la pagina 7. Există epoci
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
citirea mai departe a cărții, iar pe mine de a o scrie. Până una-alta, să subliniem în el două expresii, fracul cel întăi și cel de pe urmă anteriu, și să notăm că între apariția primului frac și dispariția ultimului anteriu se înscrie un timp al coexistenței celor două veșminte: este o epocă de tranziție. Iată, cred, o definiție prin nimic inferioară celei propuse la pagina 7. Există epoci de tranziție? Slavă Domnului, există! 2 „Străinii și turiștii câți au vizitat
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
se poate duce pe creștet o asemenea povară? se minunează oaspetele nordic. Răspunsul îl va obține ceva mai târziu, intrând într-o prăvălie cu ișlice: greutatea lor nu e proporțională cu mărimea! În spatele trăsurii boierești șade un arnăut cu turban, anteriu scurt, șalvari și cizme galbene, înarmat cu un iatagan și o pereche de pistoale. Mai puțin falnic e vizitiul de pe capră, de obicei un țigan murdar și înveșmântat pestriț: pe cap o pălărie de tip occidental, cu canaf de aur
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
dansului, îmbrăcau în acest scop haine mai fine și mai ușoare. Cu șapte ani mai târziu, într-un moment când înnoirea vestimentară se făcea simțită din plin, contele Demidov o va pune și el în legătură cu exigențele dansului. „În zadar severul anteriu al boierilor ar vrea să se opună acestei invazii a modelor și frivolităților moderne. Generației actuale îi trebuie un salon spațios, unde valsul și galopul să se poată desfășura și învârti în voie, îi trebuie un costum care să nu
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
următor, aspectul vestimentar nu e lipsit de însemnătate, iar adoptarea costumului occidental ar părea o inovație la fel de periculoasă ca și schimbarea ideilor politice. Boierii care îmbrăcaseră fracul în timpul ocupației ruse au fost ulterior nevoiți, odată cu restabilirea autorității otomane, să reia anteriul și calpacul. Un sociolog al timpului nostru (Jean Stoetzel) a numit moda „aventură fără risc“... Anumite experiențe românești de la începutul secolului XIX clatină, cum vedem, adevărul formulei. La 4 iulie 1829, la mitropolia din București se celebra capitularea Silistrei, episod
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
vechiului cu noul. Să privim împreună acest desen al pictorului Emmanuel-Adolphe Midy intitulat La rencontre și făcând parte din ciclul Souvenirs de Moldavie (cca. 1840). Tânărul îmbrăcat în costum european, ridicându-și cilindrul în semn de salut, și boierul în anteriu, care-și saltă cu amândouă mâinile voluminosul calpac - iată emblema epocii! În 1837, vizitând Obșteasca Adunare a Valahiei, contele Demidov remarca prezența în sânul ei a câtorva boieri bătrâni, care-și păstrau veșmântul larg și impunător, împreună cu barba și ișlicul
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
dar înlocuise ișlicul cu o șapcă; „sunt bucuros că am aflat la el - notează francezul - ideile de progres pe care șapca lui mă făcuse să le întrevăd“. În aceeași vreme, poetul Conachi, după o relatare a lui G. Sion, purta anteriu, brâu și giubea, dar părăsise ceacșirii și meșii în favoarea pantalonilor căzăcești și a cizmei, iar pe cap își punea o alcătuire absolut originală, la jumătatea drumului între șapcă și fes. Asemenea combinații vestimentare devin extrem de sugestive pentru mentalitatea celor aflați
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
care și-a schimbat hainile pe un frac și o pălărie a fost multă vreme, pentru curțile boierești din Iași și din București, un soi de caraghioz sau, după limba nouă, un bufon“ (A. Russo). În pragul dispariției definitive, ultimele anterie produc reacții asemănătoare. Omenirea se desparte de trecut râzând, adică în același chip în care întâmpină viitorul... Contemplate în schimb de la oarecare distanță, faptele capătă culoarea legendei. Unii cred că-l pot numi pe însuși inițiatorul mișcării de înnoire: „Iancu
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
pălărie“ (Trompeta Carpaților, 1866, nr. 437); alții trec la letopiseț pe cei din urmă cavaleri ai vetustății: „Boieri mari ca banul Iordache Filipescu și Alexandru Ghica «Barbă Roșie» au purtat până la moarte, sub domnia lui Carol I, vechiul costum cu anteriu, brâu și, în loc de ișlic, o șapcă rusească“ (Constantin Moisil, Bucureștii vechi). Să fi însemnat însă părăsirea veșmântului boieresc și lichidarea mentalității aristocratice? Proclamația de la Islaz înscria, între cele 22 de puncte ale ei, „egalitatea drepturilor politice“, „contribuția generală“ și „desființarea
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
emanciparea țăranilor). 10 Plângându-se nevestei de incomoditatea hainelor nemțești în care aceasta îl silise să se îmbrace, Grigori Bârzoi primea următorul răspuns acid: „Ian taci, taci... că de-o mie de ori te prinde mai bine așa, decât cu anteriul și cu giubeaua... Încalte mai sameni a ispravnic... dar înainte parcă erai un lăutar din tarafu lui Barbu...“ (s.m.) Ca expresie simbolică a fluctuației statutelor sociale, moda produce simultan semne de deosebire între diverse clase sau grupuri și semne de
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
În cursul epocii de tranziție, procesul se accelerează: uzura morală a vechiului port o întrece în viteză pe cea materială. Deschizând dicționarul lui Șăineanu (ed. III, 1914), iată ce aflăm despre giubea: „1. odinioară, haină largă purtată de boieri dasupra anteriului [...]; 2. haină de aceeași formă, purtată în urmă de preoții bătrâni, de lăutari, de haiduci și de țigani [...]; 3. azi haină țărănească de sărbătoare, căptușită cu blană. [Turc. djübbè; giubeaua, ca și anteriul, a descins toate treptele ierarhiei sociale: boieri
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
odinioară, haină largă purtată de boieri dasupra anteriului [...]; 2. haină de aceeași formă, purtată în urmă de preoții bătrâni, de lăutari, de haiduci și de țigani [...]; 3. azi haină țărănească de sărbătoare, căptușită cu blană. [Turc. djübbè; giubeaua, ca și anteriul, a descins toate treptele ierarhiei sociale: boieri, preoți, lăutari, haiduci, țigani, țărani au purtat-o pe rând, iar cei din urmă o păstrează până astăzi.]“ Una din urmările acestui mers descendent o fixează, am văzut mai sus, remarca avizată a
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
stratului de mijloc: „Ce vedeai în frontul acestor companii? Negustori, cavafi, ișlicari, curelari, covaci, plăpumari, cojocari, caretași, dogari, cizmari, bărbieri, fiecare în costumele lor. Frontul era împestrițat de giubele, scurteici scurte, elecuri cu poturi, căciuli, șăpci, spențere, fracuri, surtuce și anterie; era o cadră hazlie. Era frumos să vezi acest front numai cu puști ostășești fără patrontașe și fără alte curele, să vezi la defilare soldați marșând în anterie lungi și în pași voluntari“ (D. Papazoglu, Istoria fondărei orașului București). Decenii
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]