8,708 matches
-
4, 103 (SC 309, 250-252). footnote> au pledat pentru claritatea stilului (a¦fe¢leia); lor li se alătură Ioan Hrisostom (344/354-407). Scriitorul antiohian nu a fost ostil tradiției literare clasice, ci, dimpotrivă, a fost receptiv la influențele culturale ale Antichității<footnote Chrys., Oppugn., 3, 11 (ed. rom., 278; PG 47, col. 367); Hom. in Eph., 21, 1 (ed. rom., 214-216; PG 62, col. 150); Hom. in I Thess., 8, 4 (ed. rom., 98; PG 62, col. 446); Hom. in Tit
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
bilingvă a scrierii lui Cato - De agri cultura. Așa cum se arată în Notă asupra ediției, avem de-a face cu cea dintâi traducere în românește a singurei opere a „Cenzorului” păstrate (p. 8). Astfel, atât specialiștii (filologi clasici, istorici ai Antichității ș.a.), dar și publicul larg au acum la îndemână o scriere latină interesantă, din care pot cunoaște, deopotrivă, autorul - personaj adept al vechiului ideal roman de virtute (uir bonus), format printr-o sănătoasă legătură cu lucrul pământului (bonus agricola, bonus
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
unei asemenea provocări apelând la diferite instrumente de lucru (enciclopedii și dicționare de civilizație antică), sinteze (de exemplu, The Cambridge Ancient History), monografii și studii de specialitate, printre care se regăsesc cele semnate de nume binecunoscute ale istoriografiei contemporane a Antichității târzii - T. D. Barnes, A. H. M. Jones, J. Fontaine, J. Vogt, A. Cameron ș.a. Cititorul neavizat, adică cel care nu este istoric, al Studiului introductiv, al Notelor, Anexelor și Bibliografiei va rămâne impresionat, chiar uluit, de ceea ce ar putea numi
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
dl. Mîrșanu a făcut dovada unei informări acceptabile asupra personalităților și problemelor complexei perioade tratate de Lactanțiu, a seriozității cu care, prin debarasarea de clișee și idei preconcepute, a analizat și interpetat diferitele aspecte ridicate de lucrare. Ca istoric al Antichității romane și ca unul care, de ceva ani, ne-am dedicat cu pasiune activității extrem de dificile de editare a textelor antice nu putem fi duși în eroare. Dl. Mîrșanu n-are nici pregătirea științifică, nici consecvența, nici experiența și, din
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Carbó García o reală contribuție la istoria religiei provinciei Dacia, în special, și la studiul religiilor Imperiului Roman, în general. Acestă importantă lucrare ar trebui publicată și în spațiul științific românesc, pentru a fi accesibilă tuturor celor interesați de studiul Antichității clasice. Sorin NEMETI Universitatea “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca sorinnemeti@yahoo.com NICOLAE GUDEA, Christiana minora. Studii, articole și note în legătură cu creștinismul timpuriu din Dacia romană, Dacia postromană și unele provincii vecine. Studien, Aufsätze und Notizen betreffend die Geschichte des frühen Christentums in
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
HAR(is) VG(ia) - „De la Dumnezeu înțelegere, noroc și sănătate” (p. 456-468). O culegere de studii de istorie culturală a unei perioade care, așa cum arată coordonatorii în Avant-propos (p. 7-10), „a nouri bien de fantasmes et des projections” (p. 7) - Antichitatea târzie. Asupra conceptului, ridicat de unii învățați la rangul de principiu ordonator al unei realități istorice autonome, atrage atenția Jean-Marie Salamito într-o Préface dedicată moștenirii lui Henri Irénée Marrou, cel care, începând de la mijlocul anilor ’70, l-a promovat
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de la mijlocul anilor ’70, l-a promovat și l-a impus în mediul francez prin contribuții devenite clasice (De l’illusion de la décadence à l’invention de l’Antiquité tardive: ce que nous devons à Henri Irénée Marrou, p. 1120): Antichitatea târzie nu este decât „une simple étiquette, une pure commodité de l’enseignement et la vulgarisation..., une construction intellectuelle aux contours chronologiques somme toute assez labiles, un contenant dont le contenu reste sans cesse à préciser, à affiner, à discuter
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
templelor” - n.n./”; p. 116: „a Saracen” - p. 233: „un sarazin (sic!)”; p. 117: „Sarakēnoi or Saracens” - p. 234: „Sarakēnoi sau sarazini (sic!)”; p. 117: „Saracen” - p. 235: „sarazin (sic!)”; sarazin e un termen apărut în Evul Mediu, traducerea corectă pentru Antichitatea târzie fiind „saracen”; p. 120: „anticiparea quinquenaliei /scris cu un singur n, ca și la p. 119/”; 122: „sărbătorirea quinquenaliei (sic!)”; Greșeli gramaticale; numărul lor este foarte mare: virgulele, mai ales, par a fi o adevărată pacoste pentru cele două
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
multe numere ale periodicului în discuție o probează pe deplin. Fie că au înfățișat rezultatele investigațiilor de teren sau ale unor stagii preliminare de cercetare, fie că au adunat contribuții ale unor manifestări științifice, ele au făcut cunoscut comunității istoricilor Antichității romane din țară și străinătate aportul unui colectiv serios și entuziast, în care, alături de nume consacrate de arheologi și istorici, și-au găsit un loc onorabil tineri încă în formare sau deja ajunși la deplina maturitate științifică. Și cel de-
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
cel puțin, a dorinței de schimbare a lumii (prin PURIFICARE - PURIFICAREA presupunând trecerea prin INIȚIEREA [MIORITICĂ] A MORȚII). Munca acelor “Collegia fabrorum” (societăți secrete, de la Începutul mileniului I, cu misiunea de a “Împăca”, În esența lor spirituală, simbolurile divine ale antichității - zalmoxiene, În cazul României! cu cele creștine) vădește efecte limitate, din moment ce LUPUL SUPREM/ARHETIPAL, AXĂ DEMIURGICĂ A SPIRALEI LUMILOR, Își păstrează, pentru valahi, un chip aproape exclusiv negativ...! Aceasta, În ciuda Încercărilor unor Romulus Vulcănescu, Paul Lazăr Tonciulescu sau Adrian Bucurescu
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
al Morții” nu e altceva decât indiciul (conținând valența!) Morții Hristice, INIȚIATOARE ÎNTRU ÎNVIERE/VIAȚA VEȘNICĂ! <endnotelist> 1. În Dictionar de mitologie generală, definește LYCANTROPIA ca o “tradiție totemică la unele populații primitive, intrată În deprinderi și ritualuri simbolice din antichitate, de autodefinire sau de raportare obiectivă, În cadrul unor superstiții, a anumitor ființe umane la posibilitatea metamorfozării omului În lup“. 2. Cf. V.Lovinescu, Incantația sângelui, Institutul European, Iași, 1993, pp. 100-126: Elementul care unifică șirul voievodal prin veacuri (...) se spune
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
Vodă și Grui Sânger sunt Regi ai Graalului; dar cum rege al Graalului nu poate fi decât unul singur, Înseamnă că e vorba de aceeași ființă fără nume, deși mirionimă - s.n.(...). Începutul noii ere a lui Manu este ceea ce, În antichitate, era numit VÂRSTA DE AUR, simbolizată de Copilul cu Pieptul de Aur al Pescarului. Această bruscă Îndreptare o face MATSYA-AVATARA ( Avatarul Pește Peștele este simbolul lui Hristos), ultimul din Avatarele ciclului trecut și primul din cele 10 Avatare Majore ale
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
roșu. Parcă, vorba lui Orhan Pamuk, de mai târziu, cât pe ce și el Paler să se numească Roșu...! Numai că pentru Laureatul cu Nobel (În 2006), culoarea ca atare, luată În sine, indica evantaiul de nuanțe existente În picturile antichității persane, până la semnificațiile contemporane din zona orașului Istambul etc. Reies câteva (alte) aspecte rostite și scrise de prozator sau gazetar: cultul pentru tată (după o realitate existentă și, deci, posibilă, ca În filosofia germană; la noi, Marin Preda, I.D. SÎrbu
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
estetice, dovedind anumite preferințe în materie de gust, de ideal estetic, care nu au, în fond, vreo legătură cauzală, nici formală explicită cu un curent artistic, în accepția comună a denumirii. Dacă o luăm etimologic și istoric, moderni erau în Antichitate reprezentanții orientării eleniste față de cei ai orientării elene. După cum, mai târziu, în mersul muzicii, fiii lui Bach se considerau moderni față de tatăl lor (pe care îl gratulau cu apelativul „perucă bătrână”), și contrapuneau „noul stil” clasic, cu „vechiul stil” baroc
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
specific al nostru? Și cum e acest specific, ne e de folos În lumea de azi, sau mai mult ne strică? În primul rând, poporul român este un popor de oameni inteligenți, un popor latin; iar latinii au fost inteligența antichității, suportul ei cerebral. Românii sunt, se știe, pe deasupra, și oameni foarte simpatici și foarte primitori, foarte ospitalieri, foarte atașați de țările prietene, cum este Franța. Poporul român a fost și este francofon, chiar dacă unele guverne au trădat această tradiție atât
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
creștinare retrospectivă a tuturor oamenilor „n-avea numai un sens apologetic, el introducea în același timp creștinismul în istoria universală și punea în mișcare ideea de evoluție a umanității, idee prezentă în Biblie, mai puțin prezentă în concepția istorică a antichității”<footnote Ibidem, p. 388. footnote>. Sfântul Iustin, în Cuvânt către greci, lansează acestora o persuasivă exortație la a participa la înțelepciunea inegalabilă, și a se lăsa instruiți în învățătura dumnezeiască pentru a cunoaște pe nemuritorul Împărat, părăsind pe stăpânii lor
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
deschiși noului. Din același izvor s-au născut o mulțime de pâraie, dar se căuta - prin intermediul confruntării părerilor și al dialogului - adoptarea unei poziții comune. Se manifesta diversitatea Întru comuniunea exprimată prin gestul Întinderii mâinii. În plus, pentru cei din antichitate și, prin urmare, și pentru creștini, transmiterea prin viu grai era de mare Însemnătate. Un artist arborigen australian, Wandjuk Marika, a scris relativ la tradiția orală a neamului său: „Noi nu am avut cărți nicicând, noi nu ne-am pus legile
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
ca Învățătură și ca liturgie. Deosebirile erau uneori foarte mari, ele reducându-se treptat, odată cu trecerea vremii: ex. sărbătoarea Paștilor, atât În ceea ce privește data celebrării, cât și conținutul său teologic. Felul În care era prezentată o erezie sau o schismă În antichitate era simplu și linear: Tatăl l-a trimis pe Fiul, pe Cristos, care a propovăduit și a Întemeiat Biserica, trimițându-i pe apostoli să-i răspândească pretutindeni Învățătura. Niște oameni răi, Întărâtați de diavoli, au semănat ereziile, Începând cu perioada
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
creștin În lume și În timp - cât și felul de a trăi acasă și În lume. Prezentarea ereziei și atitudinii ereticilor, așa cum este expusă de Egesip În pasajul citat și În altele redate de Eusebiu, a fost cea obișnuită În antichitate. În realitate, lucrurile au mers În alt fel și Într-un mod mai complex. Anticii atribuiau proliferarea sectelor și a opiniilor, potrivit mentalității antice păgâne și creștine, ispitei diavolului, acel „princeps haereticorum” (Ieronim, Comm. in Ezech 10,32). Părinții văd
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
un drept canonic, ci numai norme și tradiții locale și regionale. Lipsea deopotrivă un canon biblic bine definit și comun. Biblia, parte constitutivă și temelie a creștinismului, era punctul de referință constant pentru viața comunităților creștine, mai cu seamă În antichitate. Exegeza biblică se afla la baza predicării, a catehezei, a elaborării doctrinei, a eticii, a instituțiilor și a liturgiei și chiar și a controverselor. Era izvor de unitate, dar și măr al discordiei, date fiind diferitele interpretări posibile potrivit diferitelor
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Filocalia...”, vol. II, pp. 207-208. footnote>. Lecturând scrierile patristice, se poate constata că, atât păcatele ușoare, pe care le săvârșește cineva în fiecare ceas, în fiecare zi, cu știință sau cu neștiință, cât și păcatele grele au fost clasificate în antichitatea creștină de Părinții cei duhovnicești, care au pornit o adevărată ofensivă împotriva păcatelor și a patimilor. De exemplu, unii Părinți ai Bisericii enumeră zeci de păcate. Ioan Casian, însă, a redus această multitudine de păcate, rezumându-le întâi la opt
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
existau la acea dată în Europa de Vest, fiind prezente numai în anumite zone ale Imperiului Bizantin. Perioada dominației arabe în Spania a reprezentat o punte culturală între civilizația antică - greco-romană - și noua cultură europeană renascentistă, însemnând practic redescoperirea marilor valori ale antichității de către intelectualitatea europeană. În ceea ce privește dezvoltarea ulterioară a literaturii europene, demn de remarcat este faptul că literații arabi au introdus noțiunea de rimă în cadrul poeziei, tradiția poetică europeană antică fiind lipsită de acest element. O idee fundamentală se
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
și cultural. Sunt organizate numeroase școli, precum și o bibliotecă de mari dimensiuni. Cordoba devine unul dintre cele mai importante centre universitare din lumea arabo-musulmană, cu facultăți de medicină, matematică, filozofie și literatură. Europa datorează erudiților arabi și evrei redescoperirea lucrărilor antichității grecești și romane. Traduceri în arabă ale operelor clasicilor greci, precum Aristotel sau Sofocle, au fost aduse din Orient de către literații arabi, fiind ulterior traduse în spaniolă sau latină și ajungând astfel la îndemâna europenilor. Sistemul numerologic indo-arab este introdus
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
contract erau reglementate alte detalii, cum ar fi contribuțiile financiare pentru creșterea copiilor, și cine va sta cu copiii acasă cînd șunt bolnavi. Rădăcinile acestei erezii Rădăcinile acestor asalturi diabolice împotriva părinților biologici nu șunt recente. Le depistam încă în antichitate. Dacă Sfintele Scripturi numesc copiii un dar din partea lui Dumnezeu, grecii antici gandeau invers. Plato pare să fi fost primul ganditor în opinia căruia copiii nu aparțin părinților ci comunității. Copiii trebuie luați de la părinți de la o varsta fragedă și
COPIII BODNARIU – AI CUI SUNT EI? [Corola-blog/BlogPost/93814_a_95106]
-
De la sfârșitul antichității, pe parcursul evului mediu și până în a doua jumătate a secolului XIX-lea, învățământul și școala erau strâns legate de biserică, primii învățători fiind de fapt preoții. Cum era si normal,cărțile tipărite în spațiul românesc și, implicit în zona noastră
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]