607 matches
-
ș( îi acceptă pe alții. Totul ține de modul (n care individul se pliază sau nu pe normele (cerințele) respectivei comunități. Cine va dori să se integreze (ntr-o anumită comunitate va avea grijă să (( cunoască ș( să (( respecte regulile (socializare anticipativă), pentru a fi acceptat. Există prin urmare o mobilitate inter-comunitară, după cum există fără (ndoială ș( zone (n care comunitatea, așa cum am definit-o, nu există. Revenind, rezultă cumva că orice comunitate este o "turmă"? Conformitatea față de regulile comunității asigură posibilitatea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
tipuri sociale specifice. Dumitru Stan (2001: 347 și urm.) prezintă o asemenea tipologie raportat la sătenii României contemporane. 1. Săteni filo-urbani sau urbano-centriști admiratori ai orașelor, din diverse motive nu pot finaliza dorința de migrare, fiind însă afectați de socializarea anticipativă; cu cât baza comunitară este mai redusă (bunuri comune puține, rude puține etc.), cu atât atracția urbanului este mai mare; numeric aceștia ar avea o pondere mică. 2. Săteni inconsecvenți și/sau ambivalenți deschiși la schimbare fără să renunțe la
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
deveni un susținător puternic al premierului Tăriceanu. 295 Caracterizările au aparținut deputaților Boureanu și Turcan, cf. Ziua, 4 septembrie 2006. 296 În context, merită a fi amintită o caricatură, semnată Cristian în Gândul din 16 octombrie 2006, pentru puterea ei anticipativă, autorul sugerând viitorul traseu al dizidenței liberale, inclusiv numele partidului ce avea să fie constituit, în 2007, prin fuziunea dintre dizidența liberală și PD. Caricatura este reprodusă în Anexa nr. 13. 297 Ziua, 14 noiembrie 2006. 298 Ziua, 18 noiembrie
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
construiește Întregul material prezentat; stârnesc interes pentru subiectul tratat, Încadrându-l „...În obiectivele mai largi și mai Întinse ale unei discipline intelectuale” (Gagné, 1975, p. 316). Unele forme ale expunerii (explicația, prelegerea, conferința etc.) joacă un rol conclusiv, dar și anticipativ În raport cu alte genuri de activitate, În sensul că ele furnizează un cadru conceptual care va servi drept suport pentru efectuarea În continuare a studiului individual de profunzime; ele oferă un punct de plecare (de deschidere) spre o cunoaștere mai cuprinzătoare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Geografia, clasa a V-a), se poate cere elevilor, utilizându-se cunoștințele lor despre zonele climaterice demonstrativ cu fauna pământului, să compare cum sunt răspândite plantele și animalele după diferitele zone climaterice. Și Într-un caz și În altul, schema anticipativă a comparației este globală, dar ea urmează să se detalieze În operații secundare În cursul rezolvării problemei puse, al explorării, al cercetării etc., ceea ce se va solda cu un progres al gândirii (Aebli, 1973, p. 84). Și pe parcurs se
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
tulburări afective și cu condiții defavorabile de mediu. Deficiențele intelectuale exprimă, de regulă, dificultatea sau imposibilitatea celui în cauză de anticipare, pe plan mental, a urmărilor inevitabile ale atitudinilor deviante adoptate. Altfel spus, ele exprimă slaba capacitate de a trăi anticipativ o serie întreagă de efecte sau stări emotive, motiv pentru care persoana respectivă trăiește mai mult „în prezent”, sub presiunea tiranică a pulsiunilor și trebuințelor sale primare. b. Modificări accentuate ale vieții afective și ale voinței. Dintre aceste modificări, cu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
psihicului - rigiditatea, rutina, stereotipul ............... 27 Conștiință, cunoaștere, conștientizare; niveluri ale conștiinței............................................. 29 Aparențe, iluzii, vise, resentimente, prejudecăți - simțul realității..................................... 34 Nebunia judecății (delirul) .................................................................................................... 37 Sens și semnificație (farmecul lumii Înțelesurilor) .............................................................. 39 Fascinația paradoxurilor......................................................................................................... 55 Intuiție, fler, tact psihologic ................................................................................................ 82 Capacitatea anticipativă: prudență, simț al măsurii - grabă, precipitare, excese ................ 85 Inteligență - prostie ..................................................................................................... 87 Excelența psihică: talent, geniu - mediocritate, oligrofenii ............................................... 89 Puterea deprinderilor și a obișnuințelor ................................................................... 91 Pasiunea - absolutizare a sentimentelor și a preocupărilor; patimile ...................... 92 Ecuația psihologică individuală. Subiectivitatea psihică ........................................... 97 Iubirea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mult de orgoliu, lucru care se vede din faptul că Într-o dispută verbală cei În cauză sînt mai puțin preocupați de a afla „adevărul” și mai mult de a Încerca să obțină o recunoaștere a valorii propriei opinii. Capacitatea anticipativă: prudență, simț al măsurii - grabă, precipitare, excese „Greutățile se Înmulțesc cînd ne apropiem de țintă.” (J.W. Goethe) Poate pentru faptul că rezultatul, pe măsură ce se configurează, ne responsabilizează tot mai mult, prin implicațiile lui. * „Poartă-te așa fel În timpul zilei
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
capacitate a geniului de a realiza cele mai imprevizibile combinații posibile Între idei sau Între sentimente, Însă neglijăm faptul că există În același timp și o suferință a lucidității superioare (ex: suferințele savanților atomiști, care au trăit În reprezentările lor anticipative grozăviile posibile ale unei folosiri necontrolate a energiei atomice - lucru care s-a și petrecut, din păcate la Hiroșima și Nagasaki). * „Talentul nu devine geniu, decît atunci cînd a atins punctul la care cele mai profunde forme de percepție ale
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
este greu să Înțeleagă, pe de o parte, faptul că părintele, atunci cînd pedepsește, o face cu strîngere de inimă, iar pe de altă parte, că pedeapsa pe care a primit-o este spre binele lui În viitor. Insuficient de anticipativ În gîndire, copilul este preocupat mai mult de momentul prezent al pedepsei, pe care o judecă doar În termeni afectivi. * „Nu e mai mare pedeapsă pentru un ticălos, decît aceea să nu-și găsească Împăcarea cu sine.” (L.A. Seneca) Însă
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
române moderne, vol. I-III (1924-1925), E. Lovinescu formulează legea sincronismului vieții contemporane, care explică, la capătul unei laborioase analize comparativ istorice, formarea pe cale revoluționară a civilizației românești moderne. Principalele secvențe ale legii sociologice a sincronismului sunt următoarele: a) Rolul anticipativ și creator al ideologiei. Procesul formării civilizației române a debutat ca revoluție ideologică prin importul ideilor „libertare” din Apus, în vederea construcției constituționale moderne în societatea românească. Principalul agent social al înfăptuirii revoluției ideologice l-au constituit fruntașii pașoptiști și, îndeosebi
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
gestionate și cele ce nu pot fi gestionate la nivel național; și iii. gestionarea incertitudinilor aparente, separarea spațiilor gestionabile, reacții prin stabilirea de soluții individuale, identificarea restricțiilor, eforturile necesare gestionării, ordonarea în timp a acțiunilor, monitorizarea acestora, atenție acordată abordării anticipative, controlul situațiilor. 2.3.1. Tipologia reacțiilor Din multitudinea de reacții ale statelor-națiune și organizațiilor internaționale la procesul globalizării economiei se pot desprinde o serie de regularități, care au fost organizate într-o tipologie. Reacții de asimilare a efectelor globalizării
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
pentru parlament, pentru conducerea statului care, în general, se petrec la patru-șase ani, în timp ce împrumuturile străine se fac pe o perioadă de 20-30 de ani. Răspunderea decidenților pentru contractarea unui împrumut se oprește, de obicei, la perioada mandatului electoral. Gândirea anticipativă nu este un atribut al tuturor popoarelor (reprezentate prin guverne, parlamente), făcând astfel neviabile strategiile pe termen lung care privesc evoluția țării. Elocvent este cazul României, unde fiecare guvern și-a imaginat propria strategie, fără legătură cu cea anterioară, fără ca
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
o sală iluminată, cu pereți și oglinzi. De afară vin ideile Într-adevăr reci și indiferente - dar ce societate, ce petrecere găsesc!”. Experiență de viațătc "Experiență de viață" Vulpea bătrână nu cade În cursă. (Experiența de viață ne dezvoltă capacitatea anticipativă, care ne face tot mai prudenți.) Sătulul nu crede flămândului. (Pentru că bunăstarea proprie sau starea deplinei mulțumiri ne slăbește Într-atât simțul empatic, Încât nu mai putem Înțelege suferințele de moment ale altuia.) Când te doare capul, uiți de durerea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Mai multă Înțelepciune găsești În fețele cele urâte, decât În cele frumoase. (Pentru că rar fețe frumoase care să nu aducă cu ele Înfumurare În societate și chiar sfidare.) Dă-mi, Doamne, mintea românului cea de pe urmă! (Adică acea judecată lucidă, anticipativă, care nu mai este subjugată ultimatumului unei dorințe sau imperativelor unei prejudecăți.) „Fiecare Își Învinovățește memoria; nimeni judecata.” (E. Cioran) Bea paharul până-i plin. (O ocazie este favorabilă atât timp cât știm să o valorificăm.) Toată pasărea pe limba ei piere
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
În folosirea cărora putem deveni, cu mai mult sau mai puțin efort, adevărați maeștri...). Μ Un aspect relativ frecvent de comportament parapsihologic este reprezentat de capacitatea unor oameni de a realiza de la distanță simțirea și chiar vizualizarea perceptivă concomitentă (uneori anticipativă) a situației existențiale dramatice a unui semen (de exemplu, suferirea unui grav accident de circulație sau o condiție medicală gravă, de genul: infarct miocardic sau cerebral, blocaj renal, ocluzie intestinală etc.). Explicația este pusă, pe de o parte, pe seama unui
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
strategii bazate pe sondaje sau analize ale informațiilor de arhivă, cum se Întâmplă În cercetările economice. Aceste strategii sunt avantajoase atunci când scopul cercetării este acela de a descrie incidența sau predominanța unui fenomen, sau când studiul se vrea a fi anticipativ În privința anumitor rezultate. Două exemple tipice ar fi investigarea atitudinilor politice predominante (În care un sondaj ar putea constitui strategia preferată) sau a răspândirii unei boli precum SIDA (În care ar fi preferabilă o analiză epidemiologică a statisticilor medicale). În
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
nu își pot propune). Citat și în acest volum, Sherman Kent, într-una dintre cele mai importante cărți despre analiza strategică desfășurată în serviciile de informații - Strategic Intelligence for American World Policy -, scria despre analogia dintre științele sociale și produsul anticipativ care ar trebui să reprezinte unul dintre demersurile fundamentale ale intelligence-ului:„Cercetarea este singurul proces care noi, cei din tradiția liberală suntem dispuși să admitem că e capabil să ne ofere adevărul sau o aproximare a adevărului... Insistăm și am
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
dintre aceste informații pot fi obținute prin mijloace clandestine, însă majoritatea trebuie obținute prin activități de observare directă și cercetare”10. În forma sa extremă, această nouă viziune echivalează activitatea de informații cu un gen de știință socială, universală și anticipativă. Această abordare a fost descrisă astfel de Colby în 1981: Trebuie perfecționată o nouă disciplină al cărei obiect specific de activitate îl reprezintă analiza informațiilor, iar procesul de cercetare și dezvoltare a început deja. Această disciplină va merge mai departe
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
viziunea lor asupra activității de informații pune accentul, în primul rând, pe datele secrete. Apar semne de întrebare atunci când sfera activității de informații se extinde la nivelul „noii discipline a analizei informațiilor” promovată de Colby, o știință socială universală și anticipativă, care acoperă toate aspectele vieții sociale. Pentru o gestionare eficientă a problematicii militare și a politicii externe, reprezentații unui guvern trebuie să dispună de mai multe date despre potențialii lor adversari, și nu doar de informații secrete de natură militară
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
a anticipa evenimente probabile. Ulterior, pe acest fundament, noua viziune americană - din ce în ce mai larg împărtășită și în cercuri internaționale de specialitate - și-a îmbogățit metodele și tehnicile, făcând din analiza informațiilor - după cum apreciază Shulsky și Schmitt - o știință socială universală și anticipativă (p. 245). Pe acest teren, în ultimul deceniu discuțiile experților în informații gravitează tot mai accentuat în jurul problemelor cunoașterii, ca etapă superioară a culegerii datelor, analizei informațiilor și redactării evaluărilor. În acest sens, analiza informațiilor accede la palierul gândirii strategice
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
viziuni clasicizante (Ospățul lui Pentaur), cu „exotismul” lor temporal. De simbolism îl apropie pe M. muzica vagă a trecerii (Fântâna, Rondelul lucrurilor, Rondelul lunei), penumbra melancolică a instantaneelor „impresioniste” (Pe balta clară), nostalgia plecărilor, atracția himericului (Tutunul, Castele-n Spania), anticipative tonalități bacoviene (Rondelul orașului mic) și voluptățile senzuale, de mare rafinament, mai ales olfactiv (Rondelul crinilor, Rondelurile rozelor). Utilizarea pe scară largă a refrenului, încercările instrumentaliste, sinesteziile, apelul incidental la versul alb (Hinov), revenirea la câteva simboluri dominante fac din
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
solving (CPS). Perspectiva asupra acestui tip de metodă nu este deloc una nouă; vechii greci și romani cultivau ceea ce astăzi reprezintă părți componente în teoria rezolvării creative de probleme: provocările asupra lui „cum gândim”, folosirea unui nivel imaginativ optim, viziunea anticipativă asupra fenomenelor. Pe de altă parte, întâlnim și alte variante productive și extinse ale acestei metode (vezi, spre exemplu, Procedural Model of Problem Solving - P-MOPS, în Brilhart, Galanes, 1995). Începuturile perspectivelor moderne s-au bazat pe cercetările lui J.P.
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ați avut în urma unui proces de învățare (cum ar fi sentimentul pe care l-ați trăit după ce ați luat o notă excelentă la un examen dificil). Identificați în acel moment un element care să vă facă să vă simțiți bine anticipativ și pentru momentul de învățare prezent. 13.3.3.5. Tehnica „Adevărat și fals”tc "13.3.3.5. Tehnica „Adevărat și fals”" Pentru creșterea cunoașterii în grup puteți folosi un ice-breaking de acest tip (Clegg, Birch, 2003). În esență
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
se raportează la pulsiunile primare, fundamentale, ale inconștientului și se caracterizează prin nevoia de libertate, dorința de schimbare, căutare, evadare, realizarea propriilor dorințe, apetențe, Înclinația către aventură; 3. tendința de agresivitate concentrează tendințele proiectate către viitor. Ele sunt specifice tipului anticipativ, reformator, care demolează vechea ordine sau ordinea existentă, reprezentând spiritul negator, dominator. Acest tip, de factură revoluționar-anarhistă În plan social, neagă valorile existente. Indisciplinat și autoritar, el vrea să schimbe lumea și ordinea existentă pentru a o Înlocui cu alta
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]