153 matches
-
în alegerea soluției de supraviețuire, decisivă rămâne calitatea umană sau forța spirituală a fiecăruia. Aceasta se întemeiază pe credința în Dumnezeu, libertatea interioară nefiind altceva decât scânteia de divinitate, care nu se poate stinge, chiar și în universul detenției, profund antireligios, anticreștin nu numai prin faptul că aici sunt închiși clericii și credincioșii, dar mai ales că toți oamenii sunt îndreptați în direcția opusă valorilor creștine. De aceea, lagărul are capacitatea de a pune în evidență caracterele umane, prin problemele de
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ținut pe papa Pius al VII-lea în închisoare, a murit și el într-o închisoare din insula Sfânta Elena; Rousseau, mare dușman al lui Cristos, s-a sinucis lângă Paris; Voltaire, pregătitor al Revoluției franceze și propagator de idei antireligioase, a murit deznădăjduit și părăsit de toți... Sărmanii! Ei nu și-au dat seama că: „Înfricoșat lucru este a cădea în mâinile Domnului celui viu” (Evr 10,31), și „cel ce va cădea pe piatra aceasta se va zdrobi; iar
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
organizat ca toate statele de la începutul secolului al XIX-lea pe principiile de naționalitate, libertate și democrație și pe aceste principii s-a dezvoltat ca stat laic: ,,laic în opoziție cu caracterul clerical al statelor din Evul Mediu, dar nu antireligios”64. În ședința din 29 martie 1928 din cadrul Senatului, Lapedatu preciza că: ,,necesitatea acestui proiect era impusă și pentru interesele cultelor de a-și asigura libertățile cuvenite și drepturile lor”. Aducea argumente și pentru susținerea ideii despre Biserica Ortodoxă Română
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
această întrebare nu există decât un singur răspuns: spre deosebire de chimia organică, religia e un „opium“... S-o trecem atunci, pe urmele lui Marx, la studiul opiaceelor. Deocamdată, nu mi-e clar de ce studiul religiilor e o „intoxicare“ insidioasă, iar propaganda antireligioasă, nu. De ce s-ar interzice copiilor dreptul la o instrucție completă, dreptul de a fi liberi în cunoștință de cauză și, mai ales, dreptul de a fi bine educați nu prin decret social, nu pe bază de etichetă convențională, ci
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
vreunei religii se respectă reciproc și trăiesc în comuniune. Conform Constituției R.P.Chineze, cetățenii se bucură de libertate religioasă deplină. Factorii de decizie, asociațiile obștești sau indivizii, nu au dreptul să oblige pe nimeni să adopte o poziție religioasă sau antireligioasă și nici să manifeste discriminări. Statul protejează activitățile religioase de orice fel. Constituția prevede că nimeni nu are voie să submineze ordinea socială, să aducă vătămări sănătății cetățenilor și să afecteze prin activități religioase, sistemul educațional, iar afacerile și organizațiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
s-ar limita doar la aceste considerații, nu ar mai fi relevant, deoarece condițiile din Polonia erau cu totul altele: catolicismul era împărtășit de peste 90% din populație, iar regimul comunist, foarte nepopular, a fost practic silit să-și modereze politica antireligioasă militantă. în România, Biserica Romano-Catolică reprezenta o minoritate confesională care nici măcar nu era omogenă din punct de vedere etnic, pe lângă maghiari regăsindu-se români, germani, bulgari, slovaci etc. Ipoteza mai plauzibilă este aceea că Vaticanul a fost împins, în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
multe dintre comentariile referitoare la creațiile artis- tului sunt marcate de o oarecare “prudență”. Opera lui Stahi este privită cu rezervă, deter- minată de incompatibilitatea concepțiilor ideologice de tip materialist dialectice, ateiste, ale principiilor estetice din perioada respectivă, de propagandă antireligioasă, chiar dacă nu era vehementă și directă, cu universul tematic și iconografic al operei autorului. Nu trebuie să uităm ca Stahi a deschis ochii printre cru- cifixuri de argint, potire, veștminte preoțești, aghiazmatare, prescuri și icoane, smocuri cu busuioc, cozonaci îmbietori
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
încetase să împărtășească premisele raționamentelor lui Paley. Dacă credința religioasă era echivalată cu acceptarea reprezentărilor tradiționale despre creația separată a tuturor speciilor de ființe vii, atunci poziția la care a fost condus Darwin de cercetările sale putea fi calificată drept antireligioasă. Dar numai în acest caz. Este adevărat că transformismul, ideea evoluției speciilor, era respinsă pe atunci, nu numai de biserici, ci și de marea majoritate a oamenilor cultivați. Puținii susținători ai ideii erau socotiți dușmani declarați ai religiei și moralei
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
pe care a renunțat să o continue, versiune publicată mult mai târziu: „Prin natură am în vedere legile stabilite de Creator, legi care guvernează universul.“ Este semnificativ că, în opoziție cu cei care gândeau ca parohul Kingsley, persoane cu vederi antireligioase radicale au deplâns exprimări cum este cea din finalul Originii speciilor. Nu ar fi făcut-o dacă le-ar fi considerat drept formulări de circumstanță. În același sens merită amintit că un cercetător insistent în afirmarea convingerilor sale creaționiste, și
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
dintre atei și agnostici. (Așa se explică, poate, persistența până astăzi a părerii că Darwin ar fi fost înclinat spre ateism.) Este însă un fapt că autorul Originii speciilor a resimțit cu neplăcere și a dezaprobat cu toate prilejurile interpretarea antireligioasă a teoriei sale. El a ținut foarte mult ca lucrarea sa să fie citită și discutată doar ca o carte de știință. Atunci când Asa Gray a publicat, în Statele Unite, un articol cu titlul Selecția naturală nu este în contradicție cu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
avea diferențe de păreri și să nu simți nici o umbră de animozitate“), a dezaprobat ca „neînțelepte și violente“ unele remarci critice ale teologilor la adresa teoriei lui Darwin. Refuzând cererea lui Edward Aveling, un popularizator al evoluționismului cu înclinații seculariste și antireligioase, de a-i dedica o carte de studii despre teoria sa, Darwin îi scria: „Deși sunt un puternic susținător al gândirii libere asupra tuturor subiectelor, mi se pare (poate corect, poate greșit) că argumente directe împotriva creștinismului și a teismului
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
principiu, nu sunt posibile decât patru soluții, fără a exclude, desigur, nuanțe intermediare: poziția fundamentaliștilor care revizuiesc știința darwiniană în numele cosmologiei religioase tradiționale, poziția acelor gânditori care cred că știința în general, știința darwiniană în particular, susține puncte de vedere antireligioase și atee, poziția autorilor care afirmă că știința darwiniană este în deplină armonie cu recunoașterea existenței Ființei supreme și a Creației și poziția acelora care subliniază distincția dintre reprezentări ale minții omenești despre ceea ce nu poate să constituie obiect al
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
bisericii, ca adevăruri revelate. Susținătorii din zilele noastre ai „creaționismului științific“ pretind că teoria darwiniană a evoluției trebuie respinsă deoarece ar fi nesatisfăcătoare din punct de vedere științific. Accentul cade pe delimitarea de explicațiile darwiniste, și nu de concluzii materialiste, antireligioase, pe care unii pretind că le-ar fi derivat din știința darwiniană. Refuzând astfel să distingă această știință de interpretări filozofice, creaționiștii fundamentaliști susțin că o filozofie materialistă sau naturalistă constituie însăși esența teoriei elaborate de Darwin. Ei își propun
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
că teoria formulată în Originea speciilor nu contravine credinței religioase. Darwin l-a aprobat pe deplin. Unii dintre admiratorii și susținătorii lui Darwin nu au obosit să avertizeze că prezentarea ideii originii animale a omului drept o idee prin excelență antireligioasă este falsă. Iar printre cei mai de seamă darwiniști ai secolului trecut au fost oameni profund religioși, ca americanul de origine rusă Theodosius Dobzhansky. Au existat, totuși, în toate generațiile, și naturaliști sau filozofi care au susținut că cel ce
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
că știința nu are alt rost decît acela de a le insufla mefiența în Dumnezeu, Alister și Joanna McGrath se străduiesc să risipească nociva impresie. Pledoaria lor e dublă: 1) de scoatere a științei de sub bănuiala unei intenții de propagandă antireligioasă; 2) de combatere a lui Dawkins în cîteva din ideile sale predilecte. La primul punct, autorii pun accentul pe o trăsătură obligatorie a științelor naturale, aceea că ele nu oferă o viziune asupra universului și că darwinismul e neutru sub
Cruciatul veninos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5615_a_6940]
-
culpă generat de comportamentul său din perioada ateismului militant, superiorii bisericii române au trecut spontan în cealaltă extremă, lansîndu-se într-o demagogie zgomotoasă. Exact aceleași fețe bisericești care nu schițaseră nici cel mai mic protest în momentele culminante ale terorii antireligioase și-au descoperit o bruscă vocație patronală. După ce transformaseră Biserica în servitor supus al puterii, a u început imediat să emită pretenții de participare la conducerea statului. O religiozitate de paradă a umplut aria publică. Spectacolul s-a dovedit cu
Sîmbăta paștelui by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/10694_a_12019]
-
cetățeni sovietici": Mișa Berlioz și Ivan Bezdomnîi. Dacă Berlioz este un ateu convins (adaptat mimetic după regimul pe care îl slujește) și un nomenclaturist, Bezdomnîi nu este pervertit întru totul în comunism, ci doar dezorientat și imatur, scriind un poem antireligios despre Iisus, dar în care îl înfățișează pe Iisus ca și cum acesta ar fi existat. Amestecându-se în discuția celor doi, Woland, specialistul în magie (cum se va prezenta mai târziu) îi chestionează mieros pe cei doi literați dacă sunt atei
Diavolii și cetățenii sovietici by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11082_a_12407]
-
istoric, ne dăm seama tot mai bine că fără tradiția biblică, iudeo-creștină, libertatea, progresul, democrația, economia de piață, știința, demnitatea individuală ar fi fost imposibile. Valorile lumii contemporane au crescut pe un fond biblic. Chiar și Iluminismul, cu dimensiunile sale antireligioase, e o imposibilitate fără rădăcini religioase. Istoricii își dau seama de aceasta în mod treptat, iar atitudinea adversă ține de materialismul secolului al XIX-lea, nu de contemporaneitate". Termenul de "eră post-creștină", care cunoaște o anume vogă, devine valabil doar
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
Curiozitatea bolnăvicioasă pentru viețile altora, cățiva eroi ai spiritului sau mari farseuri: D "Annunzio, Papini etc. " (septembrie 1942). Căteva luni mai tărziu, continuă foarte explicit: "Eu nu sănt un om cu experiențe religioase normale, nici nu sănt un agnostic sau antireligios. Pentru mine, ca și pentru un indian, un primitiv, un grec, un medieval, religia este. Mai clar: religia, pentru mine, este setea după și intuiția realului, a absolutului " (23 decembrie 1942). Pentru Eliade, persoana umană, în ceea ce are ea cu
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
parazitate de ideologia comunistă. Spre exemplu, receptarea și critica scrierilor lui Galilei - vorbim iarăși strict de spațiul românesc - au ăntretinut imaginea plata și fără nuanțe a unui savant an perpetua opoziție cu biserică. El era implicit judecat că un spirit antireligios. Or, lucrurile nu stau ăntru totul așa. Galilei nu era un râu catolic, si cu atat mai puțin un ateu. Discuțiile sale cu ănaltii prelați catolici nu vizau necredința lui an Dumnezeu, ci "numai relațiile dintre știință și religie". Ediția
Galileu, vai, Galileu! by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17483_a_18808]
-
în emisiune, așa cum impun deontologia profesională și normele CNA.”, se arată în comunicatul bisericii. BOR precizează că o așa-numită „modă a veșmintelor preoțești cu pietre scumpe” este o „exagerare bolovănoasă” a celor care fac parte din curentul „anticlerical și antireligios”. Informațiile, mai spun fețele bisericești, au rolul de a incita la ură împotriva unei categorii socio-profesionale, contrar normelor CNA. BOR contrazice statisticile privind numărul școlilor din România, comparativ cu cel al bisericilor. Totodată, subliniază că statul nu plătește integral salariile
BOR atacă Antena 3, după dezvăluirile privind sutanele scumpe ale preoților by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/77711_a_79036]
-
veacuri, căreia i-a închinat o carte scrisă încă în perioada domiciliului obligatoriu de la Lătești și publicată sub formă de articole izolate în Lumea, semnate cu pseudonim: "Studii foarte precise, cu zeci de citate și exemple, demonstrează această realitate". Vectorul antireligios al concepției în cauză stă în atenția specială a cercetătorului: "iluminismul ardelean nu a fost numai religios, a fost și laic. Prin acest culoar au venit traduceri din laici francezi și germani. O carte foarte raționalistă a lui Șincai, publicată
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
stele de mare și viermi de mătase”. (Voo-doo). Moartea apare sub figura unei Marchize apocaliptice purtînd o coasă pe care și-o ascute de inimi, ducînd tigve de copii, vînturînd dinții victimelor cum boabe de fasole. Fără a lipsi sacrilegiul antireligios: „Ostașii Marchizei, călări și’n cotiuge,/ cu suliți și scuturi, capac de cosciuge,/ cu crucea’n picioare și Christ putrezit,/ în zale de iederi coclite pe zid” (ibidem). Sînt fixate cîteva aspecte de căpetenie ale ororii care nu întîrzia să
O restituție emoționantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4014_a_5339]
-
religios întrucât viziunea reprezentanților ei despre viață este una lipsită de perspectiva vieții dincolo de mormânt și a iubirii divine care biruiește păcatul și moartea” și ”echivalează educația religioasă cu îndoctrinarea, pentru a o discredita și înlocui cu ideologia umanismului ateu antireligios”, se mai susține în comunicat. În susținerea criticilor sale, Patriarhia Română, notează că, în manualul de religie, cultul ortodox, clasa a IV-a, Editura Sfântul Mina, 2008, pagina 19, se promovează, de fapt, o atitudine responsabilă a omului față de lume
BOR atacă dur organizația care contestă manualul despre iad () [Corola-journal/Journalistic/81165_a_82490]
-
ordin secret care se opusese timp de secole Abației, organizând răzmerițe și asmuțind triburile nomade ale Câmpiei împotriva călugărilor din ordinul augustinian. Frontul Adevăratei Biserici, așa cum se numise organizația aceea, avusese un țel simplu dar paradoxal: distrugerea Abației din pricina esenței antireligioase a așezământului augustinian. La început, Kasser nu înțelesese cum se poate așa ceva de vreme ce Abația era singurul loc din Univers în care religia mai juca încă un rol activ în conducerea colectivității. Căutase mai bine de două ore și citise apoi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]