116 matches
-
poate face așa după cum doresc, sunt obosit și nu mai am rațiunea de a sta la putere.“ în urma acestor cuvinte, Camera și Senatul au dat lui Brătianu voturi de încredere. La Cameră se începe discuția revizuirii. Titu Maiorescu se declară antirevizionist, el nu admite revizuirea legii electorale. Art. I este astfel redactat: „Regatul României, cu tot teritoriul său de dincoace și de dincolo de Dunăre, constituie un singur stat indivizibil“. Maiorescu combate redactarea, întrebând ce caută Dunărea aci. A vorbi de România
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
în Parlamentul României Mari, în legislatura întâi și a treia, ca senator de drept și reprezentant al Universității din Cernăuți. Cetățean activ și energic, mereu pus pe fapte, a fost membru în Comitetul Central și președinte de onoare al Ligii antirevizioniste din provincie, președinte al Societății Cultul Eroilor (regionala Bucovina) și Societății Crucea Roșie (filiala Cernăuți), președinte al Asociației pentru asistența studenților de la universitatea cernăuțeană, membru fondator și activ al Societății pentru cultura și literatura română în Bucovina, membru fondator, onorar
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Bunicul dinspre mama a lu’ ăsta de la vidanje - își urmă și Aulius gândul - a fost tot profesor. Profesoru Zbenghea. Tata l-a cunoscut bine. Tata era cu Bebe Brătianu, dar se-nțelegea cu Zbenghea.Mare profesor. A condus filiala Ligii Antirevizioniste d’aici. Înainte de război, cu Stelian Popescu, cu Universul. Scria la ziar la Universul, cu Cadrilateru, cu comitagii bulgari care căsăpea românii din Județele alea trei ale noastre, Durostor, Bazargic și Caliarca, de le-am pierdut în ’40, când am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
a și întâmplat, chiar dacă nu brusc. Anul 1957 nu schimbă prea multe, dar 1958, 1959, 1960 reintroduc în România represiunea politică pe scară mare, cu arestări și procese ale intelectualilor, soldate cu ani mulți de închisoare, cu o dură campanie "antirevizionistă" și anticosmopolită. Cenzura, controlul de partid redevin drastice. I-a fost dat generației mele să-și înceapă drumul literar tocmai atunci, în climatul revenirii brutale la îngheț ideologic, nevoită să se supună, pentru a se putea manifesta, rigorilor acestuia"8
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
a și întâmplat chiar dacă nu brusc. Anul 1957 nu schimbă prea multe, dar 1958, 1959, 1960 reintroduc în România represiunea politică pe scară mare, cu arestări și procese ale intelectualilor, soldate cu ani mulți de închisoare, cu o dură campanie "antirevizionistă" și anticosmopolită. Cenzura, controlul de partid redevin drastice. Marele nou val de represiune politică îl explică unii istorici prin dorința lui Dej de a-i asigura pe sovietici că nu se va repeta în România ce fusese în Ungaria și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
din prizonieratul Auschwitz-ului. În loc să continue să bântuie din ce în ce mai agresiv prezentul german, Nolte argumentează că Holocaustul ar trebui să preocupe societatea germană la fel de mult cum Hiroshima sau sistemul sclavagist dinainte de Războiul Civil preocupă actualmente conștiința americană (Maier, 1988, p. 18). Contra-ofensiva antirevizionistă a fost condusă de Jürgen Habermas, care a reacționat dur în paginile ziarului Die Zeit împotriva a ceea ce a considerat a fi o tentativă conservatoristă de înălbire a trecutului nazist cu scopul de a curăța terenul istoric în vederea unei reglorificări
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este umilit la urma urmei în această comedie, umilit pentru că nu reușește, este Cațavencu. Și cine este Cațavencu, care ține celebrul său discurs, în "anul de grație 1883", cum zice el? Cața-vencu este un "revizionist", antagonistul timidului revizionist, în realitate antirevizionist, Farfuridi. Cațavencu, revizionist "avansat", în anul 1883 (cînd s-a făcut alegerea pentru camera de revizuire) simbolizează gruparea lui C.A. Rosetti. Cel mai infam din piesă este întruparea curentului celui mai înaintat, mai democratic, din fostul partid liberal, curentul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Averescu a fost de acord cu lansarea manifestului și a plecat în străinătate. Acțiunile și atitudinea ostilă guvernului și camarilei, promovate de cele două partide erau aprobate și de o serie de asociații compuse din militari, precum "Cultul Patriei", "Liga Antirevizionistă" sau societăți de binefacere, ca cea condusă de generalul Gomoi. Ba mai mult, prin intermediul generalului Nicolae Rădescu, membru al asociației "Cultul Patriei", nemulțumirile partidelor urmau să fie aduse la cunoștința regelui 564. Pentru accelerarea apropierii dintre georgiști și averescani, în
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
încheierea pactului de neagresiune cu Polonia, în ianuarie și amenințarea permanentă reprezentată de interesul Italiei fasciste pentru nordul Iugoslaviei au determinat statele din Peninsula Balcanică, Iugoslavia, Turcia și Grecia, alături de România să se apropie, în scopul formării unei noi organizații antirevizioniste. Sprijinite de Mica Înțelegere, acestea au semnat la 9 februarie 1934, Pactul Înțelegerii Balcanice, încercând, fără succes, însă, să atragă și Bulgaria 778. Gheorghe Brătianu semnala posibilitatea ca, în aceste împrejurări, să se găsească soluții și pentru rezolvarea problemelor grupurilor
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
revizioniste maghiare, deputatul georgist, propunea ca problema să fie rezolvată printr-o politică de protejare a elementului românesc, în orașe și în zonele de graniță. Problema a fost abordată, din nou, în ianuarie 1935, cu ocazia unei întruniri a Ligii Antirevizioniste, la care a participat și reprezentantul partidului georgist, Dimitrie Cioc. Cu acel prilej a fost adoptată o moțiune prin care a fost dezavuată cuvântarea ministrului liberal. În moțiune se afirma tranșant că: "nu este petec de pământ în tot Ardealul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ci faptul că, grație unei cenzuiri ineficace, el a fost difuzat în străinătate și în întreaga țară. [...] Afară de aceasta, sunt o serie de așa zise asociații pariotice, multe dintre ele compuse din militari, cum e, de pildă Cultul Patriei, Liga Antirevizionistă, sau așa zisele societăți de binefacere ( vezi dr. Gomoi), care militează în aceeași direcție ca și Gh. Brătianu și Averescu. [...] 26 aprilie 1935 [...] Astăzi, pot spune că am reușit în lupta pe care am dus-o. Aproape toți fruntașii partidului
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de proză (C. Delamovilă, Mariana Ștefănescu, Rozalina Melinescu, Virgil Ștefănescu, Al. Gr. Piepteanu, Elena Ștefănescu, Rodica Popescu, Ana Stroescu) și recenzii semnate de Pericle Martinescu, Marin C. Ionescu și Dragoș Protopopescu. Sub impactul curentelor politice ale vremii, revista sprijină Liga Antirevizionistă Română, condusă de Stelian Popescu, directorul „Universului”. Alunecarea revistei spre ideologia de dreapta e și mai evidentă în numărul 6 (februarie 1938), închinat lui Ion Moța și Vasile Marin, în care scriu Radu Gyr, Victor Bilciurescu, Cleopatra Ștefănescu, Geo Stroescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285892_a_287221]
-
răsturnări a regimului. Atunci când nu mai simte nevoia să plaseze ideologia în scenarii epice, L. o prezintă direct. Cuvânt despre Transilvania (1982), carte repede retrasă de pe piață, este o colecție de eseuri tributare doctrinei naționalismului mistic, cu îngroșate note polemice antirevizioniste. Culegerea este structurată în patru părți: Rapsodie transilvană, pledoarie exaltată pentru arhaicitatea ținutului, Meleaguri natale, un soi de imn glorificând influența civilizatoare a socialismului, Patriotismul - o necesitate vitală, un manifest împotriva revizionismului, și Cuvânt despre Transilvania, unde sunt prezentate antitetic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
de literatură rămâne considerabil, H. acordă o mare însemnătate și altor domenii, în ultimii săi ani de apariție textele cu profil extraliterar devenind chiar predominante. Medalioanele incluse în rubrica „Figuri arădene”, consacrată unor personalități din partea locului, studiile istoriografice cu substrat antirevizionist, semnate, între alții, de Isaia Tolan, Octavian Lupaș, Gh. Ciuhandu, ca și anchetele sociologice cu tematică zonală sunt o confirmare a spiritului regionalist al publicației. La acestea se adaugă articolele și eseurile despre artele plastice scrise de Teodor T. Țiucra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
instaurarea la putere în Germania a regimului hitlerist și a începerii, de către acesta, a revizuirii deschise a clauzelor Tratatului de la Versailles, au fost factori care au modificat radical optica Departamentului de Stat față de afacerile europene. România, aflată în blocul statelor antirevizioniste, a reținut tot mai des atenția diplomației americane. Îndeosebi, numele lui Titulescu, cel mai european dintre diplomații români, a fost vehiculat în corespondența politică americană și în presa de peste Ocean. Discuțiile diplomatului român cu oamenii politici americani au relevat speranța
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din prizonieratul Auschwitz-ului. În loc să continue să bântuie din ce în ce mai agresiv prezentul german, Nolte argumentează că Holocaustul ar trebui să preocupe societatea germană la fel de mult cum Hiroshima sau sistemul sclavagist dinainte de Războiul Civil preocupă actualmente conștiința americană (Maier, 1988, p. 18). Contra-ofensiva antirevizionistă a fost condusă de Jürgen Habermas, care a reacționat dur în paginile ziarului Die Zeit împotriva a ceea ce a considerat a fi o tentativă conservatoristă de înălbire a trecutului nazist cu scopul de a curăța terenul istoric în vederea unei reglorificări
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]