115 matches
-
în fața lui Dumnezeu să apere cu orice sacrificiu fruntăriile României întregite". O semnificație aparte are marea întrunire antifascistă din 24 mai 1936. Și acum participă zeci de mii de oameni. În 4 octombrie 1936 s-a desfășurat altă adunare populară antirevizionistă. Potrivit relatărilor vremii, au fost prezenți 40.000-50.000 de oameni, alături de Iuliu Maniu, Ion Mihalache, N. Lupu, Sever Bocu, Mihai Popovici, etc. Se aprobă acum o Moțiune prin care se proclama "voința neclintită pentru păstrarea și apărarea în orice
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
Cluj, după ce Ardealul de Nord a revenit sub administrație românească. În calitate de președinte al studenților din "Centrul Studențesc "Petru Maior"" a organizat și condus greva studențească cu caracter "anticomunist", contra guvernului condus de Petru Groza la 6 martie 1946 și totodată "antirevizionistă" împotriva celor care nu erau de acord cu revenirea Ardealului la România. Din cauza organizării acestei greve a fost exmatriculat în anul 1947, după care a ajuns stareț la Mănăstirea Toplița, aflată pe atunci în județul Mureș (interbelic). Ulterior și-a
Bartolomeu Anania () [Corola-website/Science/299991_a_301320]
-
României, iar la începutul anilor ‘40 l-a susținut necondiționat pe mareșalul Ion Antonescu. Din inițiativa sa, între 1926 și 1930 a fost construit Palatul Universul, sediul redacției și tipografiei ziarului Universul. În 1933, în România a fost înființată „Liga antirevizionistă”, condusă de Stelian Popescu, naționalist cu audiență în România, care combătea pretențiile Ungariei asupra Transilvaniei, în scris și în manifestări publice. Activitatea "Ligii antirevizioniste" lui Carol al II-lea, care a interzis-o pe 7 martie 1939. În 1944 Stelian
Stelian Popescu (ziarist) () [Corola-website/Science/320018_a_321347]
-
Palatul Universul, sediul redacției și tipografiei ziarului Universul. În 1933, în România a fost înființată „Liga antirevizionistă”, condusă de Stelian Popescu, naționalist cu audiență în România, care combătea pretențiile Ungariei asupra Transilvaniei, în scris și în manifestări publice. Activitatea "Ligii antirevizioniste" lui Carol al II-lea, care a interzis-o pe 7 martie 1939. În 1944 Stelian Popescu s-a refugiat în Elveția, conducerea ziarului rămânând în mâinile unuia dintre ginerii săi, Ion Lugojanu. După al Doilea Război Mondial, în România
Stelian Popescu (ziarist) () [Corola-website/Science/320018_a_321347]
-
legislative, în urma cărora Jaurès și-a pierdut locul de deputat de Carmaux. Majoritatea a rămas moderată, și a apărut și un grup parlamentar antisemit în Cameră. Cu toate acestea, cauza dreyfusardă a fost relansată. Ca urmare, , noul ministru de război, antirevizionist feroce, dorea să demonstreze definitiv vinovăția lui Dreyfus, dar și să-i „frângă gâtul” lui Esterházy, pe care îl considera „un mitoman și un șantajist de prim rang”. El era absolut convins de vinovăția lui Dreyfus, convingere ce i-a
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
a obligat să demisioneze. În ciuda rolului jucat de el, aparent cu totul involuntar, în declanșarea revizuirii procesului din 1894, el a rămas un antidreyfusard convins și a avut o intervenție agresivă și tăioasă împotriva lui Dreyfus în procesul de la Rennes. Antirevizioniștii nu s-au dat învinși. La 6 septembrie, a publicat un elogiu lui Henry în ', în care îl califica pe acesta drept „eroic slujitor al marilor interese ale statului”. ', ziarul antisemit al lui Drumont, a generat noțiunea de „fals patriotic
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
a fost de aici încolo prins între două focuri: legea și dreptatea contra presiunii naționaliste a străzii și a comandamentului armatei, care s-a reluat. Cavaignac, demisionar, a continuat să-și răspândească viziunea antidreyfusardă asupra cazului, și poza în lider antirevizionist. Generalul care i-a urmat în funcție, influențat de statul major, a dat aviz negativ revizuirii la 10 septembrie, atitudine confirmată de presa extremistă pentru care „revizuirea înseamnă război”. Obstinația guvernului, care a votat să trimită dosarul la Curtea de
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
a declanșat o ofensivă pentru reocuparea teritoriului, ținutul arădean fiind ținta invadatorilor în perioada decembrie 1918-aprilie 1919, atacurile soldându-se cu 90 de morți din rândul preoților, învățătorilor și țăranilor români. Pentru a le cinsti memoria, filiala Arad a Ligii Antirevizioniste a hotărât ridicarea unui monument. Viitorul protopop al Aradului, Florea Codreanu, a venit cu ideea culegerii numelor celor căzuți pentru a-i înscrie pe monument. Data de 17 mai a fost aleasă ca moment al sfințirii. Acea dată avea o
Crucea Martirilor Unirii din Arad () [Corola-website/Science/322715_a_324044]
-
36 de preoți. La final, întreg cortegiul s-a deplasat de la Catedrală până în piața Podgoria ce găzduia în acel timp Gară electrică. A urmat sfințirea monumentului și apoi discursuri ale personalităților prezente. Pot fi menționați Stelian Popescu (președinte al Ligii Antirevizioniste),profesor universitar Ioan Lupaș, profesor universitar Onisifor Ghibu, Ștefan Meteș, George Moroianu, Marius Peculea, doctor Alexandru Doroș, Vasile Goldiș, Ioan Suciu ș.a. Manifestarea dedicată dezvelirii crucii s-a încheiat cu preluarea monumentului de către primarul de atunci, doctor Romulus Coțoiu. Crucea
Crucea Martirilor Unirii din Arad () [Corola-website/Science/322715_a_324044]
-
o pasarelă. Construcția, cu o amprentă la sol de 4.142 mp, are o suprafață construită de peste 10.000 mp. Clădirea, neterminată încă, a Palatului Universul a fost inaugurată pe 2 noiembrie 1930. Tot aici a fost și sediul "Ligii Antirevizioniste Române", conduse tot de Stelian Popescu. După naționalizarea din 1948, clădirea a devenit sediul Întreprinderii Poligrafice 2. După 1953, în locul societății "Universul" au funcționat redacția și tipografia ziarului "Informația Bucureștiului", iar după 1989, pentru o perioadă de cca 10 ani
Palatul Universul () [Corola-website/Science/322155_a_323484]
-
luptător pentru desăvârșirea unității naționale și unul din semnatarii actului Marii Uniri, nu stă deoparte în momentele când Ungaria vecină vehicula ideea revizuirii granițelor stabilite prin tratatele de la Versailles. La 19 aprilie 1934 s-a constituit Comitetul județean al Ligii Antirevizioniste Române, Dr. Aurel Baciu fiind ales membru, alături de protopopii Ștefan Rusu (ortodox) și Elie Câmpeanu (greco-catolic), Francisc Porubschi, prefectul județului, Dr. Emil Aurel Dandea, primarul municipiului Târgu-Mureș, Dr. Ioan Vescan, fost prefect al județului, și profesorul Dumitru Mărtinaș. La 10
Aurel Baciu () [Corola-website/Science/327142_a_328471]
-
Porubschi, prefectul județului, Dr. Emil Aurel Dandea, primarul municipiului Târgu-Mureș, Dr. Ioan Vescan, fost prefect al județului, și profesorul Dumitru Mărtinaș. La 10 mai 1937 a avut loc, în sala festivă a Palatului municipal din Târgu-Mureș, Adunarea Generală a Ligii Antirevizioniste din județul Mureș, de sub conducerea avocatului Dr. Joan Vescan. A fost ales, din nou, membru în comitet. A fost membru al Despărțământului Târgu-Mureș al ASTREI și este prezent la Adunarea Generală din zilele de 8-9 septembrie 1934 . Ca ortodox și
Aurel Baciu () [Corola-website/Science/327142_a_328471]
-
ani de școală 1.2. Primul război mondial și Marea Unire 1.3. Studenția 1.4. Maturitatea - vicepreședintele Uniunii Foștilor Luptători din Gărzile Naționale Române din Ardeal în 1918-1919, secția județului Hunedoara - între anii 1935 - 1944; - secretar general al Ligii Antirevizioniste Române, filiala județului Hunedoara, între anii 1930 - 1940; - președintele Frăției Ortodoxe Române din Deva; - membru ales în Adunarea Arhiepiscopiei Sibiului, între anii 1932 - 1948; - membru ales în Adunarea Episcopiei Aradului, între anii 1970 - 1974; - membru în Comitetele Corporațiilor Bisericești Locale
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
i-a răpit monopolul de putere. În 1991 Partidul Muncitoresc Albanez s-a dizolvat și s-a reînființat sub numele de Partidul Socialist al Albaniei care acum este unul din cele două partide importante din Albania. Ideologia Partidului era Marxism-leninismul antirevizionist. Partidul era organizat după principiile centralismului democratic, cu Hodja ca Prim-Secretar. Articolul 3 din Constituția Albaniei din 1976 identifica Partidul ca fiind "forța politică conducătoare a statului și a societății". Pentru a avea ajutor la punerea în aplicare a
Partidul Muncitoresc Albanez () [Corola-website/Science/332038_a_333367]
-
o serie de conferințe și a vizitat multe dintre centrele românești străbătând SUA de la Atlantic la Pacific. La întoarcerea în țară a publicat o foarte interesantă lucrare: „America și românii din America”. În cursul deceniului IV s-au intensificat acțiunile antirevizioniste ca și cele de prezentare a realităților românești ce au precedat implicarea activă a românilor din SUA și Canada în acțiunea antifascistă și pentru democrație din timpul celui de- al doilea război mondial. Alături de toți rezidenții din America de Nord, și românii
Comunităţi româneşti în SUA şi Canada () [Corola-website/Journalistic/296399_a_297728]