381 matches
-
Paul Goma, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, Romulus Rusan sau Valeriu Rusu, precum și de personalități politice (de exemplu Doina Cornea), au apreciat că regimul comunist instaurat la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, a aplicat în însăși România o politică antiromânească prin cenzură, prin înăbușirea intelectuală a părții mai educate din populație, prin obligativitatea proletcultismului și a realismului socialist, precum și prin promovarea unui „național-comunism” de fațadă în locul valorilor culturale anterioare. Acești autori au afirmat că antiromânismul comunist s-a impus în
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
Moldoveni pentru a-i deosebi pe românofonii de acolo, de cei din România (fără să existe vreun acord dacă Moldovenii dintre Carpați și Prut sunt "deosebiți" de ceilalți români, sau sunt "români deosebiți de moldovenii din Republica Moldova"). Naționalismul șovin și antiromânesc din aceste țări, folosește faptul că vorbitorii limbii dacoromâne dinafara României nu aparțin națiunii politice române (adică nu posedă cetățenia română) pentru a implementa ideea (atât la oamenii locului, cât și în opinia internațională) că nu ar aparține nici neamului
Ius soli () [Corola-website/Science/315275_a_316604]
-
ale membrilor ambasadei române din Elveția. Guvernul român din acele vremuri a acuzat structurile Gărzii de Fier și pe Horia Sima, dar și agențiile de informații ale statelor occidentale pentru punerea la cale, cu complicitatea autorităților elvețiene, a unui complot antiromânesc de factură fascistă. Unii istorici au sugerat că grupul a acționat într-adevăr în folosul unui serviciu străin de informații, care dorea să găsească documente legate în mod special de programul de parașutare a agenților români sub acoperire în țările
Incidentul de la Berna () [Corola-website/Science/306120_a_307449]
-
1941, distrugerea obiectivelor economice și culturale de către trupele sovietice aflate în retragere de pe teritoriul Basarabiei în iulie 1941). În cadrul plenarei a V-a a CC al PC(b)M din 23 mai 1945 s-a hotărât desfășurarea unei vaste campanii antiromânești: "„Plenara obligă biroul CC al PC(b)M, comitetele județene, orășenești și raionale de partid să intensifice activitatea în vederea demascării în presă și pe cale orală a crimelor comise de ocupanții româno-germani și acoliții lor - naționaliștii moldo-români. Pe baza faptelor și
Rusificarea românilor () [Corola-website/Science/323488_a_324817]
-
este un film de război românesc din 1979, regizat de Virgil Calotescu. Acest film este inspirat din Masacrul de la Moisei, Maramureș, unul dintre cele mai violente masacre antiromânești din Transilvania de Nord, care a avut loc la 14 octombrie 1944. Rolurile principale sunt interpretate de Mariana Mihuț, Emanoil Petruț, Ion Dichiseanu, Florin Piersic, Mihai Mereuță. Conform opiniei criticului Bujor T. Râpeanu, este un "film de rezistență. Evocare, în
Ultima frontieră a morții () [Corola-website/Science/329053_a_330382]
-
predecesorii lor conaționali din perioada Rusiei țariste. În aceste circumstanțe nimeni dintre cei care au cercetat mănăstirea Japca n-a încercat să o includă într-un context istoric al Țării Moldovei sau general-românesc, cu atât mai mult (se știe ostilitatea antiromânească promovată de autoritățile sovietice în RSS Moldovenească), - că acest lăcaș rupestru denotă clar trăsăturile sistemului adițional alungit al bisericilor românești cumoscut pentru prima oară în arhitectura bisericilor de lemn. Prezentând la general, o filiație cu bisericile de lemn din timpurile
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]
-
care a promovat mai multe reforme în dezvoltarea capitalei. La propunerea sa, străzile municipiului Chișinău au primit nume cu caracter național (Traian, Ștefan cel Mare, Milescu-Spătaru, Eminescu, Creangă, Mitropolitul Bănulescu-Bodoni, Străzile București, Calea Ieșilor etc.), provocând nemulțumirea unor organizații politice antiromânești care au cerut, în fiecare campanie electorală, revenirea la vechile nume sovietice ale străzilor Chișinăului. Nicolae Costin a contribuit, împreună cu ministerele din Republica Moldova, la deschiderea liceelor român-englez "Mircea Eliade", român-italian "Dante Alighieri", român-francez "Gheorghe Asache" și român-german "Mihail Kogălniceanu", precum și
Nicolae Costin (primar) () [Corola-website/Science/302604_a_303933]
-
un emițător de 4 kW, pus în funcțiune la Tiraspol. Recepționarea emisiunilor radiofonice pe tot teritoriul republicii a devenit posibilă abia în 1936, când tot la Tiraspol a fost construită noua stație de emisie: "M. Gorki". Pentru a contracara propaganda antiromânească, în 1937, Primăria Chișinău a cedat Societății Române de Radiodifuziune clădirea fostului Teatru Pușkin din strada Carol I pentru a deschide primul post de radio de la Chișinău. Lucrările de amenajare ale fostului Auditoriu Pușkin au început în iarna anului 1937
TeleRadio Moldova () [Corola-website/Science/308193_a_309522]
-
mișcări de extremă dreaptă ca fascismul sau nazismul, care socoteau „neamul” ca un „organism biologic”. ul patriotic promovează o națiune fără să se opună minorităților conlocuitoare. Naționalismul de tip șovin sau xenofob, dimpotrivă, li se opune. Astfel, naționalismul șovin și antiromânesc din anumite țări folosește faptul că vorbitorii limbii române dinafara României nu aparțin națiunii politice române (adică nu posedă cetățenia română) pentru a implementa ideea (atât la oamenii locului, cât și în opinia internațională) că aceștia nu ar aparține neamului
Naționalism () [Corola-website/Science/297854_a_299183]
-
Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1936). Student fiind, devine membru al Uniunii Tineretului Comunist și desfășoară în ilegalitate diverse activități politice. Din 1940, se refugiază la Moscova și contribuie prin versurile lui la difuzarea sloganurilor bolșevice antiromânești. Stabilit din 1944 la Chișinău, era considerat unul dintre scriitorii activiști de seamă din Republica Moldova. A fost președinte al Uniunii Scriitorilor (1945-1946,1955-1958), locțiitor al președintelui Sovietului Miniștrilor (1947-1951), redactor-șef al revistei „Nistru" (1966-1971). A fost distins cu Premiul
Emilian Bucov () [Corola-website/Science/321675_a_323004]
-
din care a tradus și pe care l-a popularizat. Și-a strâns versurile din perioada românească în volumele Discursul soarelui (1937) și China (1938). Perioada sovietică începe în 1942, la Moscova, unde îi apar volume care cuprind versuri violent antiromânești. Este orientarea pe care a păstrat-o patru decenii, răstimp în care a tipărit enorm. Poligraf industrios, Bucov colportează clișeele propagandei sovietice în versuri, în romane, în dramaturgie, condus de principiul - versificat tot de el - potrivit căruia „Ni-i Moscova
Emilian Bucov () [Corola-website/Science/321675_a_323004]
-
a atacat localitatea Mádéfalva (azi Siculeni, Harghita). În cursul masacrului, peste 400 de bărbați, femei și copii au fost uciși de salvele de tun ale austriecilor. Placa memorială dezvelită la fața locului în anul 1899 menționează 200 de victime. Acțiunile antiromânești ale ungurilor s-au intensificat după Adunarea de la Blaj din 3/15 mai 1848. Masacrul de la Mihalț din 29 iunie 1848 s-a finalizat cu împușcarea a 14 de țărani români de către trupele ungurești conduse de Stanislaus Anton von Puchner
Listă de masacre din România () [Corola-website/Science/323680_a_325009]
-
în Școala Reformată din Abrud, unde este torturat, ținut fără mâncare trei zile, se pare că s-a aruncat sau a fost aruncat de la etaj și împușcat de santinela ungară din curte. Masacrul din Ip se înscrie în seria masacrelor antiromânești desfășurate pe teritoriul Transilvaniei de Nord în toamna anului 1940. În noaptea de 13 spre 14 septembrie 1940 trupe maghiare ce făceau parte din armata de ocupație cantonată în orașul Șimleul Silvaniei, împreună cu localnici maghiari și cu membri ai organizației
Listă de masacre din România () [Corola-website/Science/323680_a_325009]
-
promovare în divizia C. În prezent, la conducerea echipei se află Ioan Tomoiagă (Jan), care este și profesor de sport la școala din localitate. Pe 14 octombrie 1944 a avut loc Masacrul din Moisei, unul dintre cele mai violente masacre antiromânești în Transilvania de Nord. În memoria celor uciși de trupele horthyste, sculptorul Vida Geza a ridicat în 1966 un ansamblu de 12 figurine de lemn, dintre care 10 reprezintă măști tradiționale maramureșene iar celelalte 2 reprezintă chipuri umane. Din cauza climei
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
recunoștință patrioților care s-au jertfit pentru libertatea României."" <br>Pentru a ajunge la monumentul amplasat pe o colină, trebuie urcate 44 de trepte, un număr ce simbolizează anul în care a avut locul unul dintre cele mai violente masacre antiromânești. Video
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
În acest moment în care în cultura română se fac auzite și încearcă să se impună tot mai aprig idei și tendințe care nu au nimic de-a face cu spiritul poporului român, (dacă nu sunt chiar de-a dreptul antiromânești), o astfel de carte ce ne trimite cu grație, dar în același timp cu fermitate la sursele de "înțelepciune cosmică" ale nației ne aduce în suflete un plus de bucurie și de demnitate. "Mișcarea" (București), nr. 2, februarie 1993 Lucian
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o limba română întrecându-i pe mulți la acest capitol, dar dacă opera lui aparține sau nu culturii noastre este o problemă a acelora care au avansat teorii absurde. Spiritul critic caragialian are suficiente motive să fie respins și considerat antiromânesc de către cei care nu-și văd "lungul nasului" și se știe că lumea noastră are suficientă disponibilitate către o asemenea stare. Dacă a fost respins de la premiul Academiei pentru că nu învățase "să respecte națiunea sa" aceasta nu e spre onoarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o apoteoză binemeritată) și de ce ne pun ele pe gânduri? Poate din cauza precarității tocmai actului de a gândi "just", tot mai străin "fondatorilor de opinie" și "modelelor" bastarde, ale unei culturi care se sprijină de multișor în cârjele unei gândiri antiromânești și profund dăunătoare tinerelor generații. Al doilea lucru fiind aplicat unui "exercițiu de admirație", cum se spune mai nou, pe paginile unor scrieri frumoase de extracție eminesciană, în profunzime iar nu în mimetism. De altfel, admirația scriitorului pentru Eminescu, "apărarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ambasada iugoslavă din capitală României s-ar fi transformat „într-un depozit de arme și muniții destinat înarmării unor bande teroriste din Banat.” Activitatea complotista a fost descoperită la timp, urmând un proces în care vinovații au fost pedepsiți. Acțiunile antiromânești au continuat pe linie de spionaj militar și economic. Se urmărea producția diferitelor fabrici din Timișoara și Reșița, cotele de colectare a țărânilor, activitatea organizațiilor de partid, situația din gospodăriile agricole colective, numărul grănicerilor etc. Una din sarcinile prioritare ale
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
promovat-o în trecut Iuliu Maniu. În Transilvania, unde P.N.Ț. se bucura de o largă popularitate, comuniștii au desfășurat propagandă împotriva liderului național-țărănist prin intermediul locuitorilor de origine maghiară, cărora le-au fost acceptate până și manifestațiile cu caracter vădit antiromânesc. Astfel, guvernul Petru Groza a interzis demonstrația de la Cluj prilejuită de aniversarea a 98 de ani de la adunarea de la Blaj a românilor, dar a permis maghiarilor să manifeste pe străzile orașului și să ceară „Moarte lui Maniu“114. La Cluj
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Isacova (Orhei). Fost deputat în Sfatul Țării. A fost arestat la 17 iulie 1940 (Colesnic, Sfatul Țării, p. 298; Postică, Deputații Sfatului Țării, p. 92-98). • Mihail Starenki și Arcadie Osmolovski, ambii din partea minorității ucrainenilor. La 10 noiembrie 1918, pentru activitatea antiromânească, aceștia au fost expulzați peste Nistru, stabilindu-se în Odesa (Colesnic, Sfatul Țării, p. 224, 279; D. Crihan, Invitație în iad, Chișinău, 1998, p. 25; D. Crihan, „Infernul? Deschideți!“ Prizonier al monstrului roșu, în „Destin Românesc“ (Chișinău), nr. 3, 1996
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sale apar în urma unor evenimente politice importante pentru istoria Basarabiei: 1828 - începutul războiului ruso-turc și lichidarea autonomiei Basarabiei; 1859 • unirea Principatelor Române; 1878 - sfârșitul războiului pentru independență. În funcție de consecințele acestor evenimente pentru Rusia, se manifesta și creșterea sau descreșterea caracterului antiromânesc al lucrărilor lui I. Liprandi. • Majoritatea absolută a studiilor lui I. Liprandi despre Basarabia trimit mai degrabă la interpretările unui pasionat de istorie, decât la migala omului de știință. Lucrările sale sunt departe de a fi o expunere seacă și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
o tipografie, la Dubăsari, așezată de preotul Strelbițchi, în anul 1792, dar aici s-au tipărit extrem de puține cărți), rezistența în fața politicii rusești de deznaționalizare nu a încetat, în ciuda metodelor de intimidare, inclusiv a deportărilor. Revista informează consecvent despre politica antiromânească, combătându-i pe cei care prezentau deceniul care trecuse de la unirea Basarabiei cu România ca unul de „ocupație sângeroasă”. Se evidențiază că transnistrenii, confruntați sistematic cu o politică străină acerbă, cu teorii aberante, de pildă că nu ar exista legătură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290261_a_291590]
-
zvonuri privind averile lui Coposu, Câmpeanu și Rațiu, aventurile erotice ale Doinei Cornea și Anei Blandiana, venirea moșierilor, a regelui și a „boierilor” (ce puneau botnițe țăranilor ca în romanul Desculț de Zaharia Stancu), pericolul maghiar, originile tulburi și intențiile antiromânești ale foștilor exilați, vânzătorii de țară ș.a.m.d. Vechile spaime activate timp de decenii de propagandă erau reactivate - muncă de teren aproape de oameni, împreună cu ei. Ca și transportul în comun, coada își făcea din nou datoria de a transmite
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1936). Student fiind, devine membru al Uniunii Tineretului Comunist și desfășoară în ilegalitate diverse activități politice. Din 1940, se refugiază la Moscova și contribuie prin versurile lui la difuzarea sloganurilor bolșevice antiromânești. Stabilit din 1944 la Chișinău, era considerat unul dintre scriitorii activiști de seamă din RSS Moldovenească. A fost președinte al Uniunii Scriitorilor (1945-1946, 1955-1958), locțiitor al președintelui Sovietului Miniștrilor (1947-1951), redactor-șef al revistei „Nistru” (1966-1971). A fost distins cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285894_a_287223]