172 matches
-
socială ireductibilă la opoziția „albi-negri”, contribuind astfel la radicalizarea raporturilor sociale și favorizând apariția unui contrarasism anti-albi, legitimat de o convingere esențialistă („Albii sunt rasiști”) și devenit patetic prin instalarea negrilor În postură de victime. Efect opus celui scontat. Valul antitotalitar din anii ’70 și ’80, „delegitimând” referința la marxism-leninism, a provocat marginalizarea mișcării antirasiste revoluționar-comuniste, ai cărei partizani și militanți s-au reconvertitîn mare parte la o formă sau alta de mobilizare identitară, de etno-naționalism separatist cu bază rasială și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ale dizidenților“, altele decât puținele cu care se pot mândri o mână de scriitori și ziariști ce nu-și asumau pe față ideea de dizidență? Pentru Havel, „lucrul cel mai fascinant este că existența unui inamic comun și a programului antitotalitar comun, bazat pe ideea drepturilor omului, ne-a unit pe toți și că am tras toți de aceeași coardă“. De aceeași coardă... Concertul de voci într-o formă structurată, corală, este doar una din multele diferențe ce separă istoria recentă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
listele formațiunilor politice neagreate de regimul totalitar. Cu excepția eroilor rezistenței armate. Opunerea fățișă la partidul unic nu numai că n-a oferit nici o perspectivă, dar dădea ocupanților culpa la care chiar ei Îi Împingeau, prin oameni plasați În conducerea organizațiilor antitotalitare. - La București, unde te afli de multă vreme, sunt destui basarabeni. În ce măsură mai arde, În inima lor, dorul pentru Basarabia? - Contrar aparențelor, Basarabia trăiește. Mai Întâi, trebuie știut că mai există supravețuitori unioniști. Ei sunt oameni de convingere, militanți care
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
mai puțin jurnalul și corespondența. El satirizează doar "excesul de stil", "arta pentru artă" ca fenomene inadecvate contextului social și politic al momentului, blamabile din punct de vedere etic. Afirmațiile radicale, adesea nedrepte ale autorului, decurg dintr-o tranșantă atitudine antitotalitară, din oroarea fostului discipol al lui Blaga față de compromisuri. Există, neîndoielnic, o notă de frustrare în judecățile, uneori lipsite de nuanțe, apodictice, ale scriitorului marginalizat. Cu atât mai de admirat rămâne însă obstinația sa de a scrie pentru sertar, de
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
și de dreapta, am devenit imuni, în spațiul intelectual, față de "exercițiile de admirație" adulatorie. Aș spune că nu, chiar dacă acestea se pot manifesta, desigur, într-o formulă soft. Poate că nu mai trăim epoca în care, în vreme ce vocile temperate și antitotalitare erau foarte puține, intelectuali de seamă propuneau experimentarea "vitalistă" a existenței, asumată de ideologia fascistă și de cea nazistă, lucru valabil inclusiv în spațiul românesc. Poate nu vom revizita timpurile în care expunerile moderate, de pe poziții liberal-democratice, de tipul celei
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
în mod programatic, în numele extremei stângi. Acesta a fost singurul argument care i-a lămurit pe studenții mei; unii dintre ei au ironizat formula (nu foarte inspirată) de „Proces al comunismului”, care le suna tot a „limbă de lemn”, chiar dacă antitotalitară. Nu este nevoie de metafore, ci de lucruri exacte, ca să înțeleagă toată lumea despre ce este vorba - cam așa suna reproșul lor. Dacă noi nu înțelegem, atunci cum să priceapă oamenii simpli? Dacă manualele școlare ar reflecta adecvat și amplu perioada
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
oricăror forme de opoziție. Pe scriitorul activist, fost membru și cadru p.c.r., evident, nu se poate conta. El se regăsește, în mod firesc, în noul așa-zis Partid Socialist al Muncii, al vechii garnituri comuniste nomenclaturiste. Forumul Democratic Antitotalitar și Alianța Civică, la care au aderat mulți scriitori, gândesc însă cu totul altfel. Uniunea Scriitorilor, desigur, se va pronunța în același sens. Avem acum nu unul, ci două partide comuniste care-și împart rolurile. De ce, imediat după 22 decembrie
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de epocă mai revelator decât multe altele. Ambiguitatea profundă a orientării cultural ideologice Noica pare să continue. Sub Ceaușescu ea a fost, repetăm, global pozitivă. Reprezenta o alternativă, o formă de diferențiere, de ieșire din normă, un proiect de contracultură, antitotalitară, anticeaușistă, extrem de binevenită. Chiar naționalistă și etnicistă cum era, deci de dreapta, rolul său pozitiv de rezistență era nu mai puțin incontestabil, într-un context totalitar de stânga. Dar a o prelungi și azi, într un alt context, pe care
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Ce înțeles exact are, în termenii noștri actuali, românești, a fi apolitic? Trec peste răspunsul demagogic: Noi muncim, noi nu facem politică. în termeni F.S.N.-iști, el înseamnă, de fapt, respingerea politicii de opoziție, blocarea activității partidelor și a forțelor antitotalitare și antineocomuniste. în conștiința multor intelectuali și scriitori, ideea de apolitic are însă alt înțeles: ea se confundă cu refuzul înscrierii într-un partid politic, cu adeziunea publică la un program oarecare, cu păstrarea distanței permanente față de viața politică organizată
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
unii și alții, în felul lor, fac politică. Doar că apolitismul unuia este snob și justificat numai prin psihologie literară, în timp ce politica celui de al doilea are la bază un act de real angajament ideologic, de responsabilitate colectivă. în speță, antitotalitară, antihitleristă. Cărui tip aparțin scriitorii români declarați apolitici? Este de văzut, de la caz la caz. Exclud din capul locului pe abilii oportuniști și pe prudenții nivelați de dictatură. Cred doar în scriitorul chiar etern în opoziție care-și întemeiază poziția
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
XX? Virgil Nemoianu subliniază în mod oportun că toți marii scriitori ai epocii au fost în acest sens reacționari (p. 3). De dreapta sau de stânga. Dintr-o direcție sau alta. A existat o rezistență și o reacție antifascistă și antitotalitară (exemplul studiat este T. Mann), după cum a existat și una anticomunistă contestatară și de disidență (prototip M. Bulgakov, studiat și el). A existat și o reacțiune antiburgheză tipică avangardelor secolului XX, de inspirație ideologică de stânga. Dar acest exemplu (asupra
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o colaborare, o anume consultare posibilă și cu un cap pur politic și ideologic (ceea ce în definitiv nu este nimic rău). în orice caz, toate ideile acestui important manifest democratic-liberalist se regăsesc și în Declarațiile de principii ale Forumului Democratic Antitotalitar din România și Alianța Civică. Două organizații anticomuniste, complementare și convergente, la întemeierea cărora Doina Cornea a jucat un rol de prim ordin. Merite de necontestat, în ciuda unei campanii virulente și de un stalinism abject căreia autoarea noastră i-a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ca amestec în afacerile interne. întreg spiritul totalitar al comunismului este negat, în esență, de mentalitatea și politica supranațională a organismelor internaționale existente. De întreg spiritul de deschidere și liberă circulație al ideilor și persoanelor, de întreaga ideologie anticolectivistă, anticomunistă, antitotalitară, predominantă în vest și care pătrunde și la noi. Național comunismul (respectiv festivismul patriotard și șovin) este ultimul refugiu al cadrelor vechiului regim, al ideologilor și poeților oficiali, al jurnaliștilor de partid. El are încă ecou în masele rurale, etniciste
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a dat o reală satisfacție intelectuală apariția primului volum din Istoria critică a literaturii române a lui Nicolae Manolescu 1. Acesta a devenit, între timp, președinte de partid politic, Partidul Alianței Civice. Va face, sperăm, și o frumoasă carieră politică antitotalitară. Suntem de aceeași parte a baricadei. Dar există și riscul ca proiectul Istoriei să sufere sau chiar să fie întrerupt. Fiecare autor decide, singur, ce are de făcut și sfaturi nu se pot da. Soarta lucrărilor de sinteză, la noi
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
fenomenul exilului științific și literar , realitatea care-l justifică să reapară cu toată vigoarea. Căci aceasta este rațiunea supremă a exilului cultural: apărarea libertății de mișcare și expresie, salvarea normalității spirituale și culturale, solidarizarea și apărarea unui sistem de valori antitotalitare, antidespotice, antidictatoriale, dincolo de orice frontiere, persecuții și obstacole. Exilații de pretutindeni formează o nouă lume, o nouă realitate morală, culturală și socială. După 1940, și mai ales după 1945, se configurează, în proporții sporite, un nou tip uman și literar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
blocada, neagă în mod fundamental întreg sistemul de idei și practici totalitare comuniste. Ei poate nici nu-și dau seama cât de mult au ajutat, prin chiar simpla lor prezență (de mesajul cultural nici nu mai vorbesc) gândirea civică, liberă, antitotalitară din România. A fost o vizită memorabilă, cu profunde implicații ideologice. Rezistența lor continuă. Citind Amintiri în dialog de Matei Călinescu și Ion Vianu, și ascultând prelegerile lui Virgil Nemoianu ca și intervențiile lor publice în diferite întâlniri, dialoguri și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
facă Dorin Tudoran” „Dorin Tudoran este unul din cei mai îndrăzneți și străluciți analiști ai perioadei de criză a comunismului, prelungită, în bună măsură, și după 1989”. Gheorghe Grigurcu România literară, 22 iulie 1998 „Salutăm în Dorin Tudoran o conștiință antitotalitară exemplară, un spirit anticomunist redutabil, de-o rară consecvență, un caracter și un polemist de mare talent. Un temperament intransigent și în același timp lipsit de fanatism, care nu cade niciodată în vulgaritate și pamflet ieftin. Multe din articolele culese
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Antonescu, considerăm că este de neacceptat proliferarea de busturi și alte forme comemorative în raport cu activiștii comuniști. Interzicerea afișării în public a simbolurilor și însemnelor comuniste (steaua roșie, drapelul roșu cu secera și ciocanul, stema RPR, respectiv RSR), cu excepția contextului educativ antitotalitar. Interzicerea difuzării materialelor de propagandă comunistă (afișe, pliante, cărți, filme, cîntece), cu excepția contextului educativ antitotalitar. Eliminarea tuturor numelor de foști comuniști (în măsura în care mai există) pentru nume publice (străzi, localități, instituții etc.)". La capitolul IV, Cercetare și arhive, cred că trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
comuniști. Interzicerea afișării în public a simbolurilor și însemnelor comuniste (steaua roșie, drapelul roșu cu secera și ciocanul, stema RPR, respectiv RSR), cu excepția contextului educativ antitotalitar. Interzicerea difuzării materialelor de propagandă comunistă (afișe, pliante, cărți, filme, cîntece), cu excepția contextului educativ antitotalitar. Eliminarea tuturor numelor de foști comuniști (în măsura în care mai există) pentru nume publice (străzi, localități, instituții etc.)". La capitolul IV, Cercetare și arhive, cred că trebuie adăugat, inclusiv de către Comisie, care solicită SRI descoperirea și predarea neîntîrziată doar a Jurnalului lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
recunoașterea vinei celor din urmă. Zguduitoarea carte a Luciei Hossu Longin se încheie cu episodul "Un ziar de la București la Washington". Petre Mihai Băcanu, ziarist la "România liberă", a inițiat o organizație, Alianța Națională "R", menită să instige la acțiuni antitotalitare. Grupul Băcanu va edita în clandestinitate, după Congresul XIV al PCR, ziarul România. "Într-o țară care tace, ziarul "România" vorbea. Chiar și în ultima fază a ceaușismului presa asistă mută la paranoia sloganelor: Ceaușescu reales, la al XIV-lea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
condiția individului expus tuturor agresărilor, prizonier fără speranță al orizonturilor închise. Desigur, miza poetei nu este doar socială sau politică, ci în primul rând existențială. Jurnalul poetei, publicat în 1994 sub titlul Zidul martor, dă pe față toate cheile mesajului antitotalitar pe care poezia ei numai l-a sugerat. Ținut în secret între 1970 și 1990, în condiții care-i puteau periclita autoarei viața, cum s-a întâmplat cu Gheorghe Ursu, jurnalul este o carte tulburătoare. El impresionează prin marele arc
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
locotenent-colonelul Alexandru Călinoiu, șeful Inspectoratului Județean de Securitate Vaslui, a aprobat un plan complex de restrângere până la suprimare a așa-ziselor „acțiuni subversive” ale „reacționarului” preot Sofianu care Își vedea liniștit de relațiile Înfiripate cu alți prelați ortodocși cu vederi antitotalitare și anti-comuniste. În rândurile celor considerați de organele de represiune ale anilor ’48 - ’89 trădători ai „nobilelor” idealuri de comunizare totală a țării se vor fi regăsit și preoții Dumitru Lapteș (5 ani de pușcărie numai pentru că a fost membru
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
l-a urmărit pas cu pas (prin intermediul turnătorilor, se-nțelege) a fost maiorul Vasile Cojocaru care Împreună cu lt.col. Ioan Toma au realizat un tandem demn de urmărit un spion străin și nu un preot de țară cu vederi democratice și antitotalitare clare. v. Sofianu Își schimbă locul de muncă Pe 5 mai 1980, un alt securist cu grade de ofițer, căpitanul Gheorghe Armașu, Înainta șefului său, lt.col. Ioan Toma, un „Raport” la fe de „strict secret” ca și celelalte, fără număr
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de ceea ce Mircea Eliade numea avenit „teroarea istoriei” incarnată temporar, dar catastrofal de dictatura proletariatului. De la Liviu Ciulei, regizorul de teatru, Lucian Pintilie, regizorul de film, la Mircea Iorgulescu, criticul literar, avem o întrebuințare a operei lui Caragiale ca instrument antitotalitar, ca demistificare și decon- strucție a mecanismelor și strategiilor de aservire și coerciție ideologică ale regimului comunist. Dramaturgia shakespeariană și tragedia greacă și latină au fost nu odată utilizate în același mod pe scenele românești, însă opera lui Caragiale ni
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
ideologic convenit. În opinia lui Nicolae Manloescu, ne plasăm în zona abuzurilor sau a unei rele întrebuințări nu doar cu instrumentarea ideologică a unui antijunimism caragialian de esență realist socialistă în anii ’50, dar și cu o lectură de opoziție, antitotalitară și evident esopică precum cea a lui Mircea Iorgulescu din Marea trăncăneală. Eseu despre lumea lui Caragiale . În același sens pledează și Monica Lovinescu, asupra revenirii operei lui Caragiale în matca literaturii după o îndelungă întrebuințare a ei în sens
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]