195 matches
-
de rezonanță ale cântului și versului românesc și`au urmat glorioasa poposire. Fiindcă artele frumoase au devenit prieteni ai sufletului meu; în anii tinereții am participat la diverse activități literare și artistice însa doar începând cu anul 2013 am fost antologată cu prima mea apariție literara în volumul antologic de poezie : " De drag de jale și de dor "-Editura Națiunea 2013 Urmand: Vol antologic de poezie : " Vise târzii " - Editura Națiunea București 2014 Vol.antologic de poezie : "Terapie prin poezie " - editura Națiunea
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
de rezonanță ale cântului și versului românesc și`au urmat glorioasa poposire.Fiindcă artele frumoase au devenit prieteni ai sufletului meu; în anii tinereții am participat la diverse activități literare și artistice însa doar începând cu anul 2013 am fost antologată cu prima mea apariție literara în volumul antologic de poezie : " De drag de jale și de dor "-Editura Națiunea 2013 Urmand: Vol antologic de poezie : " Vise târzii " - Editura Națiunea București 2014Vol.antologic de poezie : "Terapie prin poezie " - editura Națiunea Bucuresti
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
imperii evmezice menționate mai sus - austriac, turc și rus -, cu speranță într-un veritabil spirit justițiar-istoric-iluminist și „reparator“) puternicului Imperiu Francez și împăratului acestuia, Napoleon I (1769 - 1821), idealu-i aproape bimilenar de re-Unire. Celelalte importante documente istorice („turcești“, „rusești“ etc.) antologate în această carte de Mihai Prepeliță - extrase din diferite „lucrări de referință“: turcescul Raport [...] în legătură cu măsurile ce se impuneau pentru întărirea apărării hotarului de la Prut (p. 10 sq.); V. Veliman, Relațiile româno-otomane, dintre anii 1711 și 1821, după Documente turcești
BASARABIA – DOCUMENTE ISTORICE, LITERARE, POESEURI... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343460_a_344789]
-
în palate de cristal”, ci ca o dorință vie a inspirației pentru tot ceea ce avea să însemne creația lui poetică. Trecute prin filtrul desăvârșit al erudiției, în spiritul trăirilor țăranului și a graiului lui, puținele basme culese de Eminescu și antologate în volume de basme populare scot în evidență calitatea lui de culegător de folclor.(2) Crescut în satul tradițional românesc, poetul se va simți atât de atras de frumosul arhaic, încât toată creația lui, poetică, dar cea și în proză
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
Administrator site), REDACTOR-CORECTOR - Liliana-Corina Glogojeanu-Boia (Administrator site), TEHNOREDACTOR (Dorin Vornicescu), pentru eforturile conjugate de a iniția, selecta, derula și finaliza un proiect de succes, merită - cu prisosință - un LAUDATIO, ca ofrandă adusă sincerității, inovării și, de ce nu, promovării actului creator. Antologând autori de certă valoare ai literaturii române contemporane, prezențe distinse ale poeziei, prozei sau eseisticii mondiale, prezenta lucrare devine, acum, în Săptămâna Mare a Paștelui, nevoia asumată a oricărui bun creștin de se a împărtăși cu LUMINĂ DIN LUMINĂ. Un
GHEORGHE A. STROIA: NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE [Corola-blog/BlogPost/347929_a_349258]
-
epocilor, a vremurilor, pentru că îl exprimă pe om. Lucrările cuprinse în această crestomație, fac parte dintr-un evantai policolor.Descoperim lucrări mai din toate genurile literare, fapt ce creează o rezonanță polifonică, mulțumind toate gusturile cititorilor. Meritul celei care a antologat lucrările între coperțile acestei cărți este că a înțeles și a evitat tendința unor autori care doreau să devină originali, împingând la extrem originalitatea, fiindcă aceasta nu este originalitate.Adevărata originalitate nu se dorește, este o rezultantă firească a inspirației
SUB EGIDA LIGI SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347307_a_348636]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > CARTEA CU PRIETENI XXXXIII - VALENTINA BECART Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 652 din 13 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Dragi poeți „antologați” și iubitori ai scrisului, Vă învit cu bucurie la evenimentul deosebit ce va avea loc în data de 19 octombrie , orele 16.00, 2012: 1.Lansarea antologiei „Artă sfâșiată”( 73 de poeți contemporani), Editura ARHIP ART, Sibiu, 2011. coordonator Valentina
VALENTINA BECART de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 652 din 13 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346412_a_347741]
-
de filosofii, de religii etc., la această interogație” (p. 573-574). În acest sens este scris de fapt și eseul hermeneutic Eugen Dorcescu sau vocația vectorială a Nirvanei (p. 459-594), îndelung chibzuit, cu acribie și cu har erudit caligrafiat. Mirela-Ioana Borchin antologhează selectiv și cu atenție poezia lui Dorcescu de la volumul lui de debut, Pax magna (1972), și până la Nirvana (2014), acesta din urmă prilejuit de trecerea în eternitate a soției sale, criticul, istoricul literar și stilisticianul Olimpia Berca. Secțiunea dedicată poeziei
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
cunoscute despre G. Călinescu, Tudor Arghezi, C. Noica și să recenzeze cărțile unor critici și istorici literari de prestigiu. Volumul „Istoria literaturii române de la origini până în prezent” de G. Călinescu. Dosarul critic (1993), prefațat de un amănunțit itinerar al receptării, antologhează documentele referitoare la etapele elaborării monumentalei opere călinesciene - desprinse din corespondența autor-editor - și reface traseul spiritual al acesteia, de la explozia apariției, perplexitatea comilitonilor și scandalul pro și contra la interzicerea ei în perioada comunistă, bătălia reeditării și triumful final. Preluând
ANGHEL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285369_a_286698]
-
alături de alți refugiați, între care mulți năsăudeni (Lucian Valea, Ion Th. Ilea), dă nota dominantă a liricii cultivate de revistă. În 1941, aici debutează „elevul” Dominic Stanca (cu Oameni). Pagina de poezie din august 1941, intitulată Generația care se ridică, antologhează poeme de Ștefan Baciu, Emil Isac, Vlaicu Bârna, Lucian Valea, Ion Th. Ilea, celor de la A. alăturându-li-se și Aron Cotruș, cu poema Cuvinte către țărani. Între poeții celui de al doilea val este de consemnat Petre Bucșa, care
ARDEALUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285428_a_286757]
-
Nichita Stănescu nu mai este, Toroipanul în istoria literară (disputa Eugen Barbu - Marin Sorescu) ș.a. Importantă este însă editarea, din octombrie 1982, a unui „Supliment de literatură, cultură și educație”, avându-l ca redactor responsabil tot pe Ion Solacolu. Suplimentul antologhează poezie română clasică și contemporană (Mihai Eminescu, Al. Macedonski, Octavian Goga și G. Bacovia, Tudor Arghezi, Ion Minulescu, Ion Pillat, Lucian Blaga, B. Fundoianu, Ion Caraion, Emil Botta, Coco Dumitrescu, Emil Brumaru, Ștefan Aug. Doinaș, Miron Kiropol, Yvonne Rossignon, Ileana
DIALOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286757_a_288086]
-
primul său text va fi tipărit în cotidianul „Adevărul”, în 1908. După primul război mondial practică avocatura, dar fără convingere, situația materială îngăduindu-i să se dedice literaturii. O primă plachetă de versuri, Revolte și răstigniri (1920), în care sunt antologate versurile scrise între 1916 și 1919, este urmată de drama Sonata umbrelor (1921), pe care Teatrul Național din București o reprezintă în stagiunea 1920-1921 în regia lui C. I. Nottara, interpret și al rolului principal alături de Lily Popovici-Dominic, soția autorului
DOMINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286820_a_288149]
-
redacția ziarului „Dacia” și a revistei „Lamura”, iar O. C. Tăslăuanu îi încredințează „Luceafărul”, reapărut în capitală. De sub tipar îi vor ieși volumele Icoanele vremii (1919) și Priveliști fugare (1921), conținând memorialistică, tablete și articole, și Darurile pământului (1920), ce antologa creația lirică. Grupajul Cântecele patriei, inclus aici, este tipărit și separat, într-o colecție populară, în 1925. Eșecul familial, neînțelegerile cu noul director al „Daciei”, dar și sfatul lui L. Blaga îl determină pe C. să plece în 1920, împreună cu
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
în „România literară”, iar editorial în 1977, cu Romanul românesc și problematica omului contemporan. Colaborează la „România literară”, „Vatra”, „Tribuna”, „Transilvania”, „Steaua”, „Astra”, „Familia”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Igaz Szó” ș.a. Înainte de a trece la amplele sale sinteze, C. antologhează textele despre roman ale lui I. Slavici, descifrând în ele o teorie coerentă a genului, modernă pentru epoca lor, în special privind conceptul de personaj și mijloacele retorice (Ioan Slavici, Romanele vieții, 1977). Tot ceea ce va scrie criticul se axează
COSMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286437_a_287766]
-
de rezistență la agresiunile unui trup ce suspectează lumea de irealitate și, mai mult decât atât, o trăiește așa, ca pe o fragilă iluzie.” După 1990 autorul și-a expus opțiunile teoretice și preferințele literare într-o serie de eseuri, antologate în volumele Cu garda deschisă (1997), În căutarea referinței (1998), Reducerea la scară (1999). Devenit în perioada postcomunistă cadru didactic la Universitatea din Brașov, publică un manual de teorie literară: Introducere în teoria literaturii (1997). „Substanța scrisului - susține C. răspunzând
CRACIUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286463_a_287792]
-
alimentat cele șapte volume din seria Teme, apărute între 1971 și 1988. Ultimele dintre ele includ proze scurte și un fragment de jurnal. Faptul ca atare trădează înrudirea de substanță a publicisticii sale cu creația. După 1989 criticul și-a antologat cea mai mare parte dintre textele publicistice în diverse volume, oferindu-și astfel prilejul unei experiențe inedite: aceea de a-și rememora biografia de cititor și de a-și recupera afectiv începuturile. Intrând în politică, devine președinte al Partidului Alianța
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
a dragostei de libertate, a idealului creștin de luptă întru făurirea unei lumi izbăvite pentru totdeauna de tiranie și de lupta de clasă, prin triumful Luminii asupra puterii Întunericului.” Cel de-al doilea volum, Inscripții pe un vas de lut, antologhează în patru secvențe scrieri din mai multe etape. Întoarcerea la „cumințenia poeziei, la rostul ei inițial de transfigurare, de primenire a văgăunilor din noi și a beznelor lumii în care trăim” este intenția declarată și realizată a autorului. În 1998
GROSSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
drumeți, Cadavrul de aur, Omul nou, Cei trei, Dinspre vest, Orbi ș.a.). E de semnalat inițiativa redacției de a alcătui periodic grupaje tematice: Poeții și războiul, Poeții mării, Poezia primăverii, Poeții și toamna, Iarna în poezia românească, în care sunt antologați autori din toate epocile, de la preromantici până la cei contemporani. O grijă deosebită de a armoniza tendințele, de a oferi texte variate, aparținând unor scriitori de prestigiu din generații diferite, se observă și în ce privește proza: Mihail Sadoveanu cu fragmente din Divanul
ROMANIA LITERARA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
Gologan și redactor pe N. Thomescu-Baciu. Revista este consacrată poeziei, chiar și „programul” fiind scris în versuri: „Deviza-mi va fi cântec și poezie / Revărsând în cale numai veselie.” În sumar intră versuri și versificări patriotice, populare, religioase, soldățești. Sunt antologate poezii de Artur Stavri, N. Thomescu-Baciu, Iuliu Cezar Săvescu și mulți alții, ascunși sub pseudonime, printre poeme numărându-se, bunăoară, unele înscrise sub genericele „Mărășești” și „Mahalale”. Alte rubrici: „Satira zilei”, „Capitala”. M.Pp.
REVISTA POEZIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289248_a_290577]
-
pildă, un bun cunoscător al chestiunilor teologice și religioase. În Textualism, postmodernism, apocaliptic criticul își chintesențiază activitatea de cronicar, regrupând texte care se articulează într-o amplă panoramă a producției literare din ultimul deceniu al secolului al XX-lea. Sunt antologate aici cronici, studii și eseuri critice despre Ion D. Sîrbu, Angela Marinescu, Marta Petreu, Aura Christi, Adela Greceanu, Marin Mincu, Liviu Ioan Stoiciu, Gheorghe Izbășescu, Dora Pavel, Bogdan Ghiu, Horia Gârbea, Cristian Popescu, Ion Mureșan, Daniel Bănulescu, George Cușnarencu, Dumitru
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
trup înserare, / Și ziua e miercuri și ora e miercuri, / Și peste rotirea a sute de cercuri, / În liniștea caldă și dulce de roade, / Copila mea-ngână duioase silabe...” (Silabe, în Marival, 1974). În Nevoia de alb (1996) poetul își antologhează creația, revizuind ușor unele poeme cenzurate sau databile, cu intenția vădită a concentrării lirismului și a transpunerii reflecției în gnomism moral, uneori în versuri memorabile. Singura lui piesă de teatru reprezentată - Iubesc pe al 7-lea, a stârnit interesul criticii
SOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
asociativă și precizia caldă a prezentării unor artiști ca Theodor Pallady, Nicolae Petrașcu, Ștefan Ciucurencu, Corneliu Baba, Corneliu Medrea, Paul Erdös, Henri Catargi, Constantin Brâncuși, Ligia Macovei, Aurel Jiquidi, Nicolae Dărăscu, Florin Pucă, Ion Irimescu, Vasile Kazar ș.a. Alte texte, antologate de Andrei Pleșu în volumul Preludii critice (1975), marchează încercările - în sensul de schițare precisă și promițătoare - de istorie a artei moderne universale, fiind la origine studii, articole, cronici, prefețe, dar și note stenografiate după cursuri. Dincolo de caracterul fragmentar - S.
SCHILERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]
-
din Erlkönig, balada lui Goethe, se construiește un scenariu de coșmar. Imaginea structurantă e un „tren de fantome” care, ieșit din noaptea grozavă a timpurilor, străbate lumea înfiorând-o cu „dangătul” roților, „desperat, dureros, de prohod [...]: Hungertod”. Dar multe versuri antologate în 1966, ca și altele din volumele ce urmează la intervale scurte, marchează efortul poetului de a-și adapta stilul la noile realități. Ț. dedică circumstanțial, fără exigențe estetice, stihuri tinerilor patriei, muncitorilor, eroilor neamului, invocând solidaritatea cu strămoșii etc.
ŢUGUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
în culori trandafirii, izbutește să restituie adevăruri și să suscite meditații valide pe teme sociale și umane de interes real, neconvenționale în contextul epocii. Publicistica de atitudine și eseistica din perioada postdecembristă - dar și texte din perioada disidenței deschise - sunt antologate în volumul, de răsunet, Kakistocrația (1998; Premiul Uniunii Scriitorilor). Cuvântul din titlu reprezintă adaptarea unui termen de politologie anglo-saxon format, în chip savant, din elemente de compunere din limba elină și desemnând „cârmuirea celor mai nepricepuți”. Aici se includ, într-
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
unui mort narată de el însuși, „Naționalul”, 1858), precum și o melodramă a lui Auguste Anicet-Bourgeois și Philippe Dumanoir (Doctorul negru, 1858). În 1890 alcătuiește culegerea Cugetări, maxime și proverbe. Cânturi naționale și politice din toate provinciile române, în care sunt antologate piese populare și culte, precum și câteva producții proprii, cugetări, versuri, completate de scrisori și documente. SCRIERI: Biografia oamenilor mari scrisă de un om mic, București, 1859; ed. Paris, 1859; Esiliul românilor în Rusia și Testamentul lui Petru cel Mare, București
VALENTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290414_a_291743]